De același autor
Atentatul asupra statului de drept din vara anului 2012 a arătat că principala miză a USL și a Guvernului Ponta este subordonarea justiției. Scopul: protecția parlamentarilor și a celor din administrație - primari, consilieri locali și județeni - de DNA și ANI. Continuă să fie acesta dezideratul USL? La începutul lui 2013 am fi fost tentați să răspundem că, fie și parțial, guvernul și coaliția majoritară au renunțat, că, oricum, și-au mai rafinat mijloacele. La finalul lui însă, putem răspunde fără ezitare „da“.
Loviturile date justiției în timpul suspendării președintelui Băsescu s-au blocat, uneori la limită, în opoziția unor instituții fundamentale pentru lupta anticorupție, care au rezistat nu doar datorită susținerii venite din partea Comisiei Europene, a Occidentului în general, ci și prin câțiva oameni de curaj.
Învățând lecția lui 2012, una dintre primele mișcări făcute de USL a fost declanșarea acțiunii de îndepărtare din CSM a celor care au luat poziție atunci. Alegerea Oanei Schmidt-Hăineală în funcția de președinte CSM și a Alinei Ghica în cea de vicepreședinte, o rocadă, a provocat furia USL. Motivul oficial: CSM nu poate fi condus de un procuror. Cu ajutorul Asociației Magistraților din România (AMR), patronată din umbră de Viorica Costiniu, soția judecătorului condamnat pentru corupție în dosarul Cătălin Voicu, a UNJR și a unei campanii de intimidare și dezinformare marca Antena 3, Dănileț și Ghica au fost revocați din CSM în martie 2013. Situația a fost salvată in extremis, cei doi au câștigat în instanță și au fost reinstalați în funcție câteva luni mai târziu. Instituția a primit însă un semnal dur, care a dus la înmuierea tonului critic.
Guvernul Ponta încondeiat în MCV
În paralel, consecvenți în lupta pentru protecția în fața procurorilor, parlamentarii coaliției au încercat să-și modifice statutul, introducând câteva prevederi contestate: cererea de ridicare a imunității putea fi dată doar de Comisia juridică, de exemplu. Tentativa a eșuat poate și din cauză că Ponta urmărea la vremea aceea reabilitarea în ochii partenerilor occidentali.
Urmările acțiunilor din vara lui 2012 și primele luni de guvernare Ponta s-au reflectat în Raportul MCV, publicat în februarie, care a criticat nu doar derapajele de la statul de drept, ci și prezența în guvern a unor miniștri urmăriți penal sau deja trimiși în judecată, presiunile făcute asupra Curții Constituționale, DNA și CSM. Pentru prima oară însă, raportul a menționat „presiunile asupra sistemului judiciar“ și campaniile mediatice de hărțuire a unor magistrați, vorbind de „acte de intimidare“ și „amenințări“ la adresa acestora, cerând guvernului să le pună capăt și să asigure o „protecție a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor“. Deși Antena 3 nu a fost nominalizată explicit, era evident că MCV-ul se referea la ea.
Trocul pe numirea procurorilor
Unul dintre cele mai controversate episoade a fost numirea procurorilor generali, rezultat al pactului de coabitare Băsescu-Ponta. Deși președintele insistase cu doar câteva luni înainte pentru respectarea procedurilor cerute de Comisia Europeană și îl respinsese pe Tiberiu Nițu atunci când fusese nominalizat drept procuror general de fostul ministru Mona Piviniceru, de data aceasta a cedat. A mai cedat și CSM, care îi dăduse anterior aviz negativ. În final, Laura Codruța Kövesi a fost numită procuror șef la DNA, motiv de dispută în USL, liberalii renunțând la ministrul de Justiție și criticând dur folosirea „procurorilor lui Băsescu“. Semne de întrebare a generat și numirea celorlalți şefi la Parchetul General, Alina Bica, Elena Hosu, Bogdan Licu, considerați a fi implicați în NUP-uri dubioase sau prea apropiați de politicieni controversați, precum Elena Udrea. Cert este că Daniel Morar, dușmanul numărul unu al USL, a fost sacrificat ritualic și trimis de Traian Băsescu judecător la Curtea Constituțională. Nu fără scandal. Însuși președintele l-a acuzat că „periclitează“ ordinea constituțională.
Puciul, dus mai departe prin Constituție
Deși în momentul de față modificarea Constituției este un proiect mort, din cauză că Traian Băsescu, prin contestările la Curtea Constituțională, a făcut imposibilă organizarea referendumului pentru Constituție (cvorum 30%) simultan cu alegerile prezidențiale, modificările operate arată obsesia USL pentru subminarea echilibrului puterilor în stat și diminuarea prerogativelor președintelui. Astfel, șeful statului era scos din puterea executivă, parlamentul devenea o supraputere („organul suprem al poporului român, forul de dezbatere şi de decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării“), conflictele de natură constituțională între puterile statului urmau să fie rezolvate tot de parlament, și nu de CCR. În plus, referendumul nu mai putea fi declanșat fără acordul parlamentului. Potrivit proiectului, a cărui dezbatere publică a fost o mascaradă organizată de USL, procurorii au fost scoși din cadrul puterii judecătorești și trebuiau să se prezinte la raport în fața parlamentului. Senatul îi numea pe șefii „oricăror autorităţi sau instituţii publice“, deci, inclusiv pe cei ai parchetelor și CSM, care trebuiau să prezinte „dări de seamă privind activitatea lor“.
Ușa marilor condamnări s-a deschis
Venirea Laurei Codruța Kövesi la DNA și realegerea Liviei Stanciu ca președinte al Înaltei Curți, activitatea susținută a procurorilor și condamnările pronunțate în cazuri celebre au dat frisoane politicienilor. După Gigi Becali, în iulie a fost condamnat de ÎCCJ la 5 ani cu executare fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Se așteaptă recursul în completul de 5 judecători. Dan Voiculescu, deși și-a dat demisia din Senat ca să scape de Înalta Curte și să ajungă la Tribunalul București, a primit 5 ani cu executare în dosarul ICA chiar de la această instanță. Mai rău, este urmărit penal în dosarul de șantaj Intact-RCS. Ofensiva Antenei 3 a fost în stilul de manipulare cunoscut, dosarul a fost botezat „Telepatia“, fiind, cum altfel, rezultat al răzbunarii lui Băsescu. Condamnările și trimiterile în judecată s-au ținut însă lanț: Sereş, Nagy, Mitrea, Silaghi, Bădălau, Dobrițoiu, Stan, Apostu, Oltean, Păsat, Solomon, Mischie, Remeș, Mureșan, Vosganian, Videanu, Manțog, Copos, Nicolescu. E lista scurtă, dar ultimul pe ea e deputatul PC Gheorghe Coman, prins în trafic cu șpaga la el.
Mătrășirea procurorilor Papici și Alexandru
Iminența trimiterii lui Dragnea în judecată în dosarul fraudei la referendum a fost momentul care a declanșat noua ofensivă împotriva DNA. Peste noapte, fără nicio consultare cu Laura Codruța Kövesi, șeful secției 1, Lucian Papici, procurorul care instrumentase dosarul Dragnea, și Mariana Alexandru, adjuncta sa, au fost înlăturați din funcții și înlocuiți cu doi procurori fideli USL. Argumentul: sunt „procurori băsiști“. Scandalul a luat amploare, Papici și Alexandru fiind cunoscuți pentru integritatea și dosarele cu nume grele pe care le rezolvaseră. Ambasadele au reacționat, cea a Statelor Unite exprimându-și „admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă“ desfășurată de aceștia și atrăgând atenția că la conducerea DNA e nevoie de procurori „competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei“. Premierul Ponta a revenit la limbajul agresiv din vara lui 2012, acuzându-l pe Papici că este „băsist“, execută dosare la comandă și a mințit că procurorul și-a terminat mandatul, deși delegarea acestuia fusese prelungită cu doar 7 zile înainte. I-a luat apărarea lui Dragnea, spunând că în dosar sunt anchetați „toți cei care au votat la referendum“. În ce-l privește pe procurorul general Tiberiu Nițu, acesta a executat cuminte ordinele primite, s-a dat la fund, dovedind astfel justețea criticilor aduse acestei numiri. În final, reacția externă și opoziția dură a Laurei Kövesi l-au făcut pe Ponta să dea înapoi, în funcțiile de șefi la Secția 1 fiind puși doi procurori cu rezultate în lupta anticorupție - Popovici și Volintiru.
„Marțea Neagră“ nu s-a terminat
Scandalul Papici nu a fost decât preambulul a ceea ce presa va numi „Marțea Neagră“. Înțelegând că apărarea penalilor și controlul justiției nu pot fi rezolvate prin presiuni directe, USL a trecut la modificarea Codului Penal, lovitura prin care voia să curețe locul. Printr-o șmecherie, parlamentarii au fost scoși din categoria „funcționarilor publici“, ieșind practic de sub incidența Codului Penal, împreună cu faptele lor de corupție. Conflictul de interese a fost dezincriminat, toată baronimea centrală și locală, de la secretari de stat la primari și consilieri județeni, având liber la încheiat contracte cu statul, producându-se astfel legalizarea furtului. În plus, ca să scape toată lumea, să nu existe invidii și supărări, s-a încercat introducerea Legii amnistiei și grațierii. Iarăși proteste, iarăși Comisie Europeană, iarăși atenționări dure din partea tuturor ambasadelor. România o luase din nou razna, marile deziderate ale puciului din 2012 nu fuseseră nicicând abandonate. Îngrijorare generală, până și „prietenul“ lui Ponta, socialistul Hannes Swoboda, s-a arătat stupefiat într-o declarație de despărțire de astfel de practici. Sub tăvălugul intern și extern, Ponta a încercat să se spele pe mâini, spunând că nu a știut nimic de Codul Penal, Antonescu a cotit-o, mizând pe profitul electoral, iar majoritatea spunea că nu a înțeles ce votează. Doar câțiva kamikaze, cu Nicolicea în frunte, căutau să convingă în zadar străinătatea de justețea vidului legislativ făcut în jurul parlamentarilor și baronilor. Scandalul a atins apoteoza în momentul în care liderii USL au început să se facă mincinoși în prime-time-uri și să-și întoarcă ostentativ spatele în public. Cum USL nu poate abandona ceea ce a început odată cu preluarea puterii, este de așteptat ca tevatura să fie reluată în 2014. //