De același autor
Onorabilitatea magistratilor, corectitudinea si conduita, cariera si independenta, reforma si buna aplicare a legii vor fi vegheate de Securitate. Adica de Florica Bejinariu, o doamna judecator care a colaborat cu Securitatea, motiv pentru care a fost rasplatita la vremea aceea cu bani, iar acum cu una dintre functiile supreme in Justitie. Alegerea Floricai Bejinariu demonstreaza ca CSM si, prin extensie, intreg corpul de magistrati pe care il reprezinta, sint nu doar incapabile sa se reformeze, ci nostalgice dupa un trecut glorios si profitabil pentru multi impartitori ai legii.
Cind zece membri CSM apreciaza ca legaturile cu Securitatea constituie un blazon ce merita purtat cit mai la vedere, ca notele informative si chitantele sint certificate de profesionale cu ajutorul carora poti face pasul spre virful ierarhiei, este semnalul ca, dupa 20 de ani, sistemul iese invingator. Daca lucrurile ramin asa, si probabil ca vor ramine in pofida celor citeva voci protestatoare, Justitia a semnat inca un document din dosarul gros cit caraminda al decredibilizarii si ratarii oricarei tentative de schimbare.
Dar ce mai conteaza? Alegerea Floricai Beijnariu este doar incununarea ultimilor ani de prabusire a CSM. Dupa Lidia Barbulescu, un dinozaur conservator, logica ducea direct catre Florica Bejinariu, pe criteriul "exista intotdeauna loc de mai rau". In fond, de cine ar putea fi reprezentata mai bine sefimea din Justitie, cine le putea duce pe noi culmi efortul de a se opune oricaror schimbari si de a mantine status-quo-ul coruptiei si incompetentei, dupa ce au dat gres cu Barbulescu la Inalta Curte de Casatie pe motiv de presedinte, decit o fosta colaboratore a Securitatii? Este omul potrivit la locul potrivit.
Evidenta se impune: casta magistratilor, cea care a blocat luni de zile orice activitate in Justitie doar pentru a-si obtine certificarea statului privilegiat, cea care functioneaza pe principiul " noi sintem legea, deci e normal sa fim deasupra ei", si-a dat adevarata masura a onorabilitatii. In alegerea Floricai Bejinariu rezida explicatia de ce peste 60 de magistrati deconspirati drept colaboratori ai Securitatii continua sa fie neclintiti pe posturi si functii, de ce in CSM au ajuns, alesi fiind, unii dintre reprezentantii cei mai retrograzi ai magistratilor si de ce acest corp profesional, cu doar citeva exceptii, este pe deplin satisfacut cu stagnarea.
Este un moment critic. Justitia si magistratii ei sint, oricum, decredibilizati in ochii opiniei publice dupa episodul grevei de acum un an. Atunci au dovedit in corpore ca interesul personal este deasupra interesului public si ca legea are valoarea unei hirtii fara stapila si antet. Propunerea ulterioara a Lidiei Barbulescu la conducerea instantei supreme a fost mesajul clar ca CSM persista in decizia de a deveni stat in stat si de a nu accepta nicio reforma. Acum, prin numirea Floricai Bejinariu, unicul scop este de a continua cele incepute. Semnalul este insa mai prost decit isi imagineaza acesti dinozauri ai sistemului, pentru ca de data aceasta este vorba despre certificarea intoarcerii in timp. Este o chestiune care nu mai poate fi explicata prin interese materiale sau de aparare a privilegilor, ci care tine de componenta morala. Voturile primite de Florica Bejinariu ( dupa sase reluari) ii trasforma pe toti magistratii in colaboratori ai nalucilor securistice.
Ce este de facut? Mai nimic, pentru ca sint convinsa ca in afara de cele citeva voci razlete din sistem care deja s-au facut auzite, va urma tacerea satisfacuta. Greu de crezut ca se va contura acea masa critica dispusa sa protesteze si sa intoarca lucrurile din drum. Cit despre amenintarea cu instanta, ma apuca risul gindindu-ma cum ar decurge procesul! Spun mai nimic, pentru ca solutiile schimbarilor legislative sau constituionale, in sensul introducerii unor alte criterii pentru accederea in CSM sau in functiile inalte din magistratura sau cea a renuntarii la inamovibilitate, care ar mai scutura din uscaturi, sint utopice. Sistemul invinge fara sa se transforme.
