De același autor
Tot ce se întâmplă de doi ani, cu un vârf în ultimele luni, a pavat calea spre acest abandon. Traversăm o perioadă de gravitate maximă, în care șeful statului a achiesat la dărâmarea guvernului de către alianța PSD-AUR, s-a implicat în scindarea PNL, a făcut pe față jocurile PSD și asistă tăcut (neputincios?) la asaltul justiției, devenită brațul înarmat al Sistemului, asupra unul partid politic, aruncând în aer orice pretenție de stat de drept. Și nu e vorba doar de judecătorii controlați de Lia Savonea, ci și de procurorii-șefi numiți chiar de el.
Mai rău, după ce nu i-a ieșit niciunul dintre scenariile moșmondite cu PSD și puciștii din PNL, Nicușor Dan a șters cu buretele singura linie roșie pe care o impusese la formarea guvernului: o majoritate prooccidentală, adică fără voturi de la extremiști.
„În situația în care suntem, după două luni, pentru guvern eu nu cer prea multe. Eu cer să existe 233 de oameni de care să fie siguri că vor vota. Eu nu cer niciun acord, nicio condiție, doar să fie 233 de oameni”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă ținută după întâlnirea cu ambasadorii țărilor UE.
Este una dintre cele mai importante abdicări, care se adaugă palmaresului nereușitelor acestui prim an de mandat. Dar așa se întâmplă când prostul caracter bate rațiunea: îți pierzi busola morală pe culoarele Sistemului al cărui șef te proclami, dar a cărui unealtă ai ajuns, de fapt. Nu avem însă de ce să fim surprinși, primele semne ale încălcării propriei linii roșii au fost la desemnarea lui Veștea, menită a scinda PNL și a oferi guvernul pe tavă PSD-ului. Președintele spune că a avut „așteptări rezonabile” că guvernul Veștea va trece. În traducere, asta înseamnă că a primit asigurări de la PSD, tabăra pucistă din PNL și Sistem că vor ciuguli suficiente voturi de la extremiști. Lucrurile au devenit și mai clare când desemnatul Veștea s-a dus la liderul AUR să cerșească voturi. Președintele s-a spălat atunci pe mâini de responsabilitatea unei majorități create cu AUR. „Există o împărţire constituţională de atribuţii şi atribuţia preşedintelui este să desemneze primul-ministru... Nu trebuie să iau eu în calcul (n.red. – voturile AUR), ci este o discuție care îl vizează pe prim-ministru.”
Peste două săptămâni, președintele a șters cu guma linia roșie și a pasat responsabilitatea eșecului la Bolojan. Astfel, Nicușor Dan și-a aruncat cât colo falsa piele de mediator și și-a oficializat parti-pris-ul față de PSD. Ceea ce până deunăzi era o acuză bazată pe diversele comportamente și acțiuni sau nonacțiuni ale președintelui, care putea fi considerată subiectivă, a ieșit la lumina zilei: joacă public de partea PSD. Nicușor Dan ar fi avut toate motivele din lume să accepte formula PNL-USR-UDMR, cu Siegfried Mureșan premier (diferența dintre acesta și Grindeanu este, vorba Tiei Șerbănescu, ca de la Bruxelles la Glina). N-ar fi votat PSD? Ba cred că da, dacă li se punea în față perspectiva anticipatelor. Dar președintele îl preferă pe Grindeanu, cu care rezonează foarte bine.
Ce fel de guvern vom avea și când este greu de spus la ora la care scriu articolul. Se vehiculează tot felul de formule, de la cea a „guvernului-armistițiu”, ce-o mai fi și asta?, la unul cu Alexandru Nazare premier, un băiat bun la toate, trecut prin nu știu câte partide și ministere, sau chiar un interimat Bolojan până în toamnă. Adică până pierdem banii din PNRR și vine FMI-ul.
Dar poziționarea fățișă a președintelui împotriva lui Ilie Bolojan și a PNL și jocul făcut în favoarea PSD au consecințe mult mai grave decât criza politică. Este vorba de justiție, ajunsă stat în stat de ceva vreme, care prin astfel de acțiuni a primit semnalul că poate interveni cu bocancii în politică. Atacurile la adresa PNL și a lui Bolojan venite din partea capilor justiției, judecători și procurori, sunt ceva ce, sincer, nu am mai văzut în 36 de ani. Sesizările puciștilor din PNL care cereau anularea deciziilor luate de BPN au fost acceptate de Tribunalul Ilfov în timp-record, două ore! Pentru cele care cereau anularea Congresului s-au constituit peste noapte complete speciale, din care fac parte judecători ce nu-și ascund aversiunea față de Bolojan, sau prieteni ai faimoasei puciste Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției. Putem adăuga atacurile concertate ale Înaltei Curți, Parchetului general, Curții de Apel București, adică rețeaua Savonea, împotriva deciziei Guvernului Bolojan de a sesiza Curtea Constituțională pentru un posibil conflict juridic între Executiv și ICCJ, după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați. Limbajul și argumentația folosite de șefii Justiției sunt intolerabile și arată un dispreț profund față de celelalte puteri în stat. Sumele cerute de magistrați sunt o altă sfidare: 4,8 miliarde de lei, restanțele salariale câștigate în instanțe, 9 milioane de euro penalitățile de 1% pe zi din sumă. Enorm. O încununare a blitzkriegului declanșat de justiție este cazul „azilelor groazei” din Bihor, o altă încercare de maculare a lui Bolojan, pe care rețeaua Savonea, și nu numai, îl urăște din rărunchi pentru că a cutezat să se atingă de privilegiile ei.
Cum spuneam, nimic nu este întâmplător, Nicușor Dan este direct responsabil pentru situația gravă cu care ne confruntăm. Sistemul a primit undă verde să muște, dar în curând ar putea să muște și mâna celui cu pretenții de șef.
