“Nu vă fie frică, vine Mazarică” şi necesitatea compromisului

Fâsâila, numele tău e mitingul USL. Când în loc de 10.000 de oameni reuşeşti să aduci cu autobuzul doar 7.000, când protestatarii cu carnet sunt şi ei plictisiţi de icantaţia “jos guvernul”, “jos Băsescu” pe care o aud de doi ani încoace, când încrâncenarea e la fel de căznită ca şi ironia (chestia cu purcelul drapat în portocaliu) şi când până şi mitingiştii au dubii că liderii lor, ajunşi la putere, le vor putea da salariile şi ajutoarele înapoi se cheama fâsâială.

Andreea Pora 20.01.2012

De același autor

Ceea ce ar da insa cu adevarat un timp de respiro societatii ar fi un guvern de tehnocrati agreat de ambele parti.

Fisiila, numele tau e mitingul USL. Cind in loc de 10.000 de oameni reusesti sa aduci cu autobuzul doar 7000, cind protestatarii cu carnet sint si ei plictisiti de incantatia“jos guvernul”, “jos Basescu”pe care o aud de doi incoace, cind incrincenarea e la fel de caznita ca si ironia (chestia cu purcelul drapat in portocaliu) si cind pina si mitingistii au dubii ca liderii lor, ajunsi la putere, le vor putea da salariile si ajutoarele inapoi, se chema fisiiala. Si inca una de proportii. USL a ratat obiectivul: acela de a demonstra ca e o forta si reprezinta alternativa. A mai ratat si confiscarea protestului de la Universitate, desi scopul ascuns asta era.

Moale, fara nerv, cu un Ponta si Antonescu repetind obsedant aceleasi discursuri, cu fatucile lui Mazare aduse pe post de majorete parca direct dintr-o discoteca de fite, strigind incurajator natiei nefericite  “Nu va fie frica, vine Mazarica”. Asta da alternativa! Ca sa nu mai vorbim despre noua achizitie a liberalilor: Sorin Rosca Stanescu. Emotionat, “santajistul” din “liga mare”si-a anuntat patetic iesirea din jurnalism, la vreo trei ani de la producerea ei fortata ( va aduceti aminte de comunicatul Clubului Roman de Presa care spunea ca lui SRS nu i se mai poate spune “ziarist”) si intrarea in rindurile PNL “daca or sa ma vrea”. Stai linistit SRS-ule, esti mult prea pretios!

Jonctiunea “politicilor”, “a alora adusi cu autobuzul”cu Piata Universitatii a creat o confuzie si mai mare. Protestatarii de la fintina au scandat minute in sir lozinci impotriva tuturor partidelor “USL, PDL aceeasi mizerie”, iar ultrasii s-au repliat rapid in fata invaziei “E România, e ţara noastră, şi ne p...m pe politica voastră". Pe piepturile celor care protestau de zile intregi acolo au aparut foi cu "Am venit singur, nu m-a adus autocarul”. Ludovic Orban a mai luat citeva scatoalce. Tot nu s-a trezit. Seara, confrutari, gaze lacrimogene, pietroaie, tot tacimul. Si bucurestenii si autocaristii s-au volatilizat urgent. Pe la ora 2 dimineata nu se mai auzeau decit masinile de gunoi torcind din perii.

Dincolo insa de chestiile de culoare locala ramine intrebarea de fond: ce urmeaza? Ce solutii sint? Daca protestele vor continua, si e presupus ca da, ba chiar s-ar putea extinde cu ajutorul USL, al sindicatelor si televiziunilor se va impune un compromis. Cedari si din partea puterii si a USL. In special din partea puterii, daca nu cumva vrea sa ajunga sub 10%. Asta pentru ca descoperirea glandei “dialogului constructiv”( cum ne spune Elena Udrea, iesita, iata, si ea din tacere dupa 7 zile si cum descopera pina si Patriarhia Romana), ca panaceu la proteste si nemultumiri nu-i va fi de prea mare folos. Si din cauza mesagerilor.

Primul gest ar trebui sa fie renuntarea la comasarea alegerilor, indiferent de decizia Curtii Constitutionale. Mentinerea comasarii, criticata la unison de opozitie, presa si societatea civila, va putea fi considerata, pe buna dreptate, un gest de sfidare. In al doilea rind, ar trebui operata o remaniere guvernamentala, cel putin. Intesat de personaje mediocre, cu puterea de comunicare a unor elefanti in drum spre cimitir, ca sa nu mai vorbim de suspiciunile de coruptie care planeaza asupra citorva ministri, cabinetul Boc trebuia schimbat de mult. Ca sa nu mai vorbim ca inca ramine un mister cum de a fost instalat in aceasta stranie formula. Schimbarea lui Emil Boc ar fi si ea o varianta de lucru ( si ea trebuia operata atunci cind Basescu cerea “primenirea guvernului”), cu conditia sa fie inlocuit de un tehnocrat agreat impreuna cu opozitia. In al treilea rind, ar putea fi vorba de stabilirea unui pachet de legi, si el agreat cu USL, care sa fie dezbatut si trecut prin parlament intr-un termen determinat. Toti acestia sint insa pasi care trebuie sa porneasca de la Coalitie si care trebuie anuntati public. Ei ar da, intr-un fel, satisfactie si “strazii”, chiar daca aceasta va ajunge sa se reduca la un singur bloc.

Dinspre partea USL, principala concesie ar fi renuntarea la “alegeri anticipate”, un mesaj radical, cu insuficienta priza la populatie (vezi sondajele de opinie) si care denota mai multa grija pentru ciolanul care se prefigureaza decit pentru “tara si popor”, ca sa folosesc sintagmele preferate zilele acestea. Daca PDL va face primele concesii, USL va fi pus intr-o postura complicata, pentru ca nu te poti mentine la infinit pe aceasta pozitie in conditiile unui an electoral. Ma indoiesc insa ca este posibil un compromis, pozitiile fiind ireconciliabile.

Ceea ce ar da insa cu adevarat un timp de respiro societatii ar fi un guvern de tehnocrati agreat de ambele parti. Cosmin Gusa pronunta trei nume: Dacian Ciolos, Mihai Tanasescu si George Maior. Or mai fi si altii. Asta ar insemna in primul rind retragerea partidelor din prim planul deciziilor economice si sociale, intr-un an care se anunta complicat din punct de vedere al crizei si in care abdicari populiste sub presiunea strazii sau a televiziunilor ar putea strica fragilul echilibru economic. Pe care, totusi, il datoram cabinetului Boc! Ar insemna un timp de respiro in care partidele ar putea sa-si definitiveze programele economice, viziunile si ofertele. Timp in care unei populatii bulversate i s-ar da prilej de analiza, cintarire si clarificare. Mai exact, ar fi o sansa, mica, e adevarat, pentru a descrincena atmosfera.

Altfel, este o probabilitate destul de mare sa asistam nu doar la cele mai urite alegeri, in care cele din 2009 sa para un parfum de roze. Derapajele si violentele sint incluse in pachet. Ca sa nu mai discutam de perspectiva ca personaje din categoria “Mazarica” sau DDD sa contabilizeze autismul in favoarea lor. S-a mai intimplat si la case mai mari.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22