De același autor
Traian Basescu a gresit nu doar pentru ca si-a asumat oligarhul, ca s-a pronuntat in favoarea unui cercetat penal si pentru ca exprima opinii in cursul unei anchete, dar, in primul rind, pentru ca a sters dintr-o vorba diferentele dintre el si restul politicienilor. Seful statului a intrat in pas de defilare in marele club al celor care considera ca nu conteaza cum ai facut primul milion si care apreciaza abilitatea de a pune la treaba milioanele ulterioare fara sa te inhate Justitia. Club, in care biletelele de interventie sunt normale, in care dai mita, promiti functii si folosesti, eventual, serviciile secrete pentru a obtine NUP. Pentru ca, dincolo de „investitia de miliarde in Bucuresti“, cazul Popoviciu se inscrie exact in aceste tipare. Prin declaratia sa, Traian Basescu a trecut linia de demarcatie si s-a plasat de partea sistemului si a practicilor pe care le-a blamat.
Asa cum am spus, diferentele dintre Patriciu si Popoviciu tin doar de stil. In timp ce primul isi exiba opulenta, nu face un secret din miliardele din conturi, se implica explicit in politica si se revolta cand este etichetat drept „oligarh“, Popoviciu este discret, se afiseaza in public doar la sindrofii sau pe culoarele primariilor cand are de obtinut vreun act, iar caracatita firmelor este pitita prin offshoruri pe numele varstnicei sale mame, un soi de matusa Tamara in viata. Ii mai desparte relatia cu Securitatea. Popoviciu este casatorit cu fata lui Ion Dinca „Teleaga“ si are cumetrii pe aceeasi linie.
Ii apropie insa modul in care si-au facut fabuloasele averi. Patriciu a dat lovitura cu creanta din Libia, Popoviciu cu hectarele subevaluate ale Universitatii Agronomice, pe care si-a construit imperiul Baneasa. Pana acum, i-a mai diferentiat si faptul ca Dinu Patriciu era asumat oficial de PNL si Calin Popescu Tariceanu, in timp ce Popoviciu beneficia doar din umbra de relatii la fel de influente. Se dovedeste insa ca fiecare oligarh are un stapan. Sau invers niciun oligarh fara politicianul lui!