Să nu ne îmbătăm cu victoria. Cealaltă Românie e tot aici

„Nu va fi ușor, va fi Nicușor.” Și a fost. Nicușor a ajuns președinte. A părut multora o misiune imposibilă - un ecart de 2 milioane de voturi, cel mai mare din vreo competiție prezidențială, trebuia acoperit în două săptămâni. Cum a fost posibil? Multora li se pare și acum un miracol. Dar trăim în România, unde oamenii reacționează emoțional, se revoltă atunci când le sunt amenințate drepturile câștigate cu vărsare de sânge la revoluție și păstrate apoi cu multe, foarte multe sacrificii, oameni care nu vor în sfera de influență a Rusiei și nici să pupe inelul MAGA, concomitent cu cel putinist. Sunt acei oameni care au totuși pretenții de la funcția prezidențială, nu vor acolo indivizi vulgari, violenți, semidocți care se pricep doar la „aruncatul cu vorbe” și care vor să adopte modelul Orbán, adică autocrația. Peste șase milioane de români au refuzat să voteze un personaj care crede că pământul este plat, stâlcește fără reținere franceza, îl insultă pe Macron numindu-l dictator și vrea să pună premier un exponent al securismului ceaușist, cu aer de Mesia sărit de pe fix și care își leagă aberațiile cu fundă tricoloră.

Frica de ceea ce poate veni peste țară și peste viețile lor a provocat valul care a măturat cuplul Simion-Georgescu. Pe scurt, a fost un vot împotriva perspectivei ca România să ajungă un paria în UE sau chiar să fie scoasă de acolo, să ajungă în sfera rusească împinsă fiind de America trumpistă, subordonată intereselor conjugate ale celor doi lideri, dar și un vot împotriva imposturii agresive. Este același val care a măturat mereu în acești 35 de ani candidații PSD sau extremiști la președinție. Este vorba de România urbană și decentă, de cealaltă diaspora, una ambițioasă și cosmopolită, care muncește cu creierul și care nu poate fi manipulată atât de ușor. Ca dovadă, Simion a obținut doar 190.000 de voturi în plus în diaspora.

Să privim harta alegerilor- este copy/paste după hărțile altor prezidențiale, fiefurile pesediste din Moldova, Oltenia sau Muntenia s-au colorat acum în auriul suveranist, în timp ce Transilvania, Banatul, județele maghiare au fost adjudecate de Nicușor Dan. Urbanul mare, orașe precum Cluj, București, Brașov, Timișoara, Iași etc., acele zone dezvoltate economic și mai educate, au dat președintele. Așa cum a fost mereu.

Una dintre întrebările momentului este ce se va întâmpla cu cealaltă Românie, cea de 5,4 milioane de voturi, acaparată de Simion&Georgescu. Vor putea fi restabilite punțile, fie și unele fragile, în primă fază? Greu de spus, dar asta ține în primul rând de Nicușor Dan.

Analizând votul de duminică, cred că putem spune fără să greșim că alegerea lui Nicușor Dan, dincolo de temerile de care vorbeam mai sus, a fost un vot împotriva clasei politice care a guvernat în ultimii ani, a partidelor tradiționale PSD și PNL, în principal. Acest tip de vot a venit din ambele tabere, și din cea suveranistă, și din cea proeuropeană. Victoria independentului Nicușor Dan este victoria societății împotriva modului de guvernare practicat de aceste partide mari și anchilozate în rele practici. Eșecul acestor partide este evident, nu doar că au pierdut încrederea populației, dar și-au atras și ura ei prin aroganță, corupție și distrugerea economiei.

Primul lucru pe care ar trebui să-l facă președintele Nicușor Dan, primul semnal că a înțeles în profunzime semnificația votului, așa cum spune, este să forțeze schimbarea din temelii a guvernului. Deci să obțină o majoritate parlamentară care să agreeze un cabinet cu figuri complet noi, cu profesioniști, cu oameni onești, condus de Ilie Bolojan.

„Personajele din prim-plan, invalidate în mod repetat de alegători, trebuie să facă definitiv pasul în spate. Funcțiile în noul guvern trebuie să fie ocupate de profesioniști integri și credibili, necompromiși, care există încă în partidele proeuropene”, spune ExpertForum într-o analiză cu zece măsuri urgente pe care ar trebui să le ia Nicușor Dan.

Nu e simplu, dar Nicușor Dan o poate face, dacă bate fierul cât e cald. Marcel Ciolacu va pleca din fruntea PSD, dar nu e clar dacă partidul va intra într-o majoritate alături de PNL, USR și UDMR sau dacă doar va sprijini din Parlament un guvern minoritar. Ziua cuțitelor lungi în PSD este foarte aproape.

Dacă PSD rămâne în afara guvernării, lucrurile se vor complica. Spun asta pentru că specialitatea social-democraților este să joace la două capete și să șantajeze. Un guvern minoritar va fi unul fragil și expus presiunilor, ceea ce va fi o mare problemă din perspectiva condițiilor grele economice care vor veni. Nicușor Dan ar trebui să impună o schimbare radicală de paradigmă la nivel de guvernare.

Nemulțumirea jumătății de Românie care a pus ștampila pe extremistul Simion (dar care, repet, este mult mai extinsă) poate fi temperată doar prin măsuri reformiste, figuri noi și necesare reparații morale.

Altfel, extrema dreaptă va continua să crească, pe fondul nemulțumirii și frustrării. Și nu e deloc sigur că această nemulțumire, ce va fi întreținută de lideri suveraniști, Simion sau alții, nu va exploda la un moment dat. Și atunci s-ar putea ca oamenii care s-au opus acum tăvălugului, societatea civilă, să nu mai fie dispuși să salveze România.