„Savonizarea” lui Nicușor Dan

Întrebările sunt legitime, câtă vreme refuză să-și folosească prerogativele pentru desemnarea premierului și formarea unui guvern, protejând astfel PSD, și nu ia atitudine față de derapajele justiției, ba chiar le laudă. Nu mai este vorba de dezamăgirea electoratului sau de constatarea inadecvării la funcție, ci de ceva mult mai grav: Nicușor Dan are probleme de înțelegere a democrației, a realităților anilor postrevoluționari, la care se adaugă carențe de caracter.

Faptul că un om provenit din societatea civilă, partea ei activă democratic, nu are percepția a ceea ce a însemnat pesedismul pentru România, creditând tipul de politică practicat de acesta – corupție, clientelism, abis meritocratic, instituții slabe, populism deșănțat, repetate puseuri antioccidentale și extremiste, faptul că protejează interesele acestui partid și pe cele ale unui personaj ca Grindeanu, vădit incompetent și ticălos, ridică mari semne de întrebare asupra adevăratului Nicușor Dan. Aceste lucruri se discută deja în spațiul public, printre (foștii) susținători. Chiar dacă percepe că i-a dezamăgit, dar mai mult emoțional („Suntem un popor latin, reacționăm emoțional”), Nicușor Dan nu acordă atenție componentei morale a acestei dezamăgiri. Pare că busola sa morală s-a dereglat.

Altfel cum s-ar putea explica recenta declarație prin care califică moțiunea de cenzură drept un act de responsabilitate al PSD? „Ce am apreciat eu că totuși discuția despre moțiune a fost după votarea bugetului, deci un gest de responsabilitate”. Să te crucești! O întoarcere pe dos a realității! Dar laudele prezidențiale i-au suflat lui Grindeanu vânt în pânze, dacă e să ne uităm la schimbarea de macaz din ultimele zile – istericale, agresivități, amenințări și mârlănii. În PSD, nemulțumirea dă în clocot, pe bună dreptate, în loc de o săptămână, baronii stau deconectați de la resurse de aproape trei luni. Disperat, Grindeanu face o ultimă încercare, așa se explică agresivitatea, de a reclădi coaliția cu PNL și a scăpa de Bolojan. Un plan pe care Nicușor Dan continuă să-l crediteze. Chiar și șantajul lui Grindeanu care a condiționat votul la legile din PNRR, în frunte cu legea salarizării, de plecarea lui Bolojan a fost tratat cu blândețe și înțelegere de președinte: „E o strategie de negociere”. O strategie care ne-ar putea costa 770 de milioane de euro.

Cu fiecare interviu pe care îl dă, Nicușor Dan ne mai dezvăluie ceva din adevărata lui natură și din modul în care se raportează la două dintre marile probleme ale societății: justiția și serviciile secrete. În acest context, poate chiar mai gravă decât pesedizarea este „savonizarea” lui Nicușor Dan. Adică acceptarea unei justiții abuzive, puse în slujba PSD, care lovește în adversarii politici, eliberează pe bandă rulantă corupții și sfidează deciziile Curții Europene de Justiție. Președintele se declară „mulțumit spre foarte mulțumit de activitatea parchetelor”, care au rezultate și „se mișcă foarte bine”.

Și chiar s-au mișcat: procurorii DIICOT au dat năvală în „azilele groazei” ale lui Viorel Pașca, executând mai mult ca sigur o comandă politică de maculare a lui Bolojan. Acțiunea li s-a întors în față, inclusiv PSD-ului, așa de cusută cu ață roșie a fost. În apărarea procurorilor a sărit ca arsă Cristina Chiriac, controversata procuroare-șefă unsă de președinte în pofida tuturor avertismentelor și avizului negativ al CSM. Parchetele se descurcă atât de bine, încât își permit (o premieră în 35 de ani) să facă glume nesărate la adresa miniștrilor (Dragoș Pîslaru). „Suntem cu toţii foarte, foarte tensionaţi, dacă facem o mare discuţie dintr-o ironie în spaţiul public”, a grăit Nicușor Dan.

Și mai bine „se mișcă” rețeaua Savonea, care a suspendat deciziile congresului PNL și se războiește neobosită cu Guvernul Bolojan pentru a-și obține privilegiile nesimțite. Dar pentru că președintelui îi plac discuțiile serioase, una ar fi, de pildă, despre punerea la zid de către CJUE, pe un ton extrem de dur, a Înaltei Curți, care a extins beneficiul prescripției cu încă patru ani (2014-2018) peste termenul dat de CCR (2018-2022). „Risc sistemic de impunitate pentru fraude”, „ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratatul UE”, „a participat la instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică”, aceștia sunt termenii în care CJUE critică deciziile Înaltei Curți privind prescripția, care au dus la închiderea dosarelor și eliberarea multor corupți de rang înalt. Așa cum era de așteptat, Lia Savonea nu are de gând să se conformeze deciziei CJUE și va continua lupta pentru dărâmarea anticorupției.

Față de această situație, Nicușor Dan a săpat în adâncurile viziunii sale despre statul de drept și a emis o zicere foarte ciudată: „Dreptul nu este o știință exactă. Ce înseamnă actul de justiție? Să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie”.

Acestei abordări trebuie să-i adăugăm și răzgândirea față de șefia civilă a serviciilor secrete: „Nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”. E vorba de aceleași servicii care nu au prezentat un raport despre anularea alegerilor din 2024, care sunt complet în afara controlului civil, dar în care președintele are mare încredere. Atât de mare, încât pare nu șeful Sistemului, ci păpușa acestuia.

Toate la un loc compun tabloul complet al direcției pe care o imprimă Nicușor Dan țării. //