Amprentarea romilor - o violare a drepturilor omului?

Andrei Cornea 23.07.2008

De același autor

Constituie o actiune rasista luarea am­pren­telor digitale romilor din taberele im­pro­vizate din jurul unor orase italiene? Aminteste ea de fascism, ba chiar imita pro­cedeele acestuia? Asa vrea sa ne con­vinga o recenta campanie de presa din Romania, cat si cateva actiuni din par­la­mentul european. Campania din Roma­nia propune amprentarea voluntara a ro­ma­nilor pe principiul solidaritatii cu romii per­secutati in Italia, in vreme ce, in Parla­men­tul European, grupurile socialist si li­be­ral au formulat rezolutii critice la adre­sa guvernului italian de dreapta si a minis­tru­lui sau de Interne, Roberto Maroni. In Ro­mania, campania de presa are si un evi­dent ton antiguvernamental si antipre­zi­dential: iata, se insinueaza, presa apa­­ra cetateanul roman din strainatate, nu gu­vernul si presedintele, care au avut reac­tii extrem de masurate in acest caz.

Chestiunea merita sa ne preocupe: fap­tul ca amprentarea romilor vine din partea unui guvern italian, care nu e un mare sustinator al principiilor unei justitii im­partiale si care are in componenta sa un partid neofascist si un partid separa­tist, Liga Nordului, nu reprezinta totusi ar­gu­mente suficiente pentru a caracteriza am­prentarea drept o violare flagranta a drep­turilor omului.

In sine, luarea amprentelor digitale nu poate constitui o asemenea violare, in po­fi­da asociatiilor de idei neplacute cu in­frac­tionalitatea. Ea face parte din arse­na­lul larg al mijloacelor prin care statul mo­dern doreste sa cunoasca si sa con­tro­le­ze identitatea cetatenilor sai: poza din pa­sa­port sau din actul de identitate nu au in sine nimic mai ofensator decat ampren­ta­rea, care, insa, deranjeaza psihologic mai mult, fiind mai "corporala" si mai "mur­­dara": obiectivul fotografului iti "fura" doar ima­ginea, in vreme ce amprentarea iti atin­ge si iti murdareste o parte a corpului - mana. Totusi, amprentarea - mult mai si­gura - este deja aplicata tuturor strai­ni­lor care intra in Statele Unite, iar Uniunea Europeana are de gand sa introduca, in cu­rand, pasapoartele "biometrice" - ceea ce se pare ca nu e decat un eufemism pen­­tru amprentele digitale.

Dar - se va spune - deranjanta nu este amprentarea in sine, ci aplicarea ei dis­criminatorie unui grup aparte de oa­meni, cetateni straini, mai ales romani si de etnie roma. Problema este ca acest grup de oameni e constituit din imigranti ilegali, care locuiesc in conditii ilegale in tabere improvizate la periferia marilor ora­se. E rau ca statul italian si administratiile locale au neglijat prezenta "nomazilor" de-a lungul ultimilor ani, ingaduind apari­tia acestor tabere - evident focare de in­frac­tionalitate -, dar nu vad de ce incer­ca­rea de a controla acum situatia trebuie neaparat tratata drept "fascism". In fond, chestiunea principala este: cum pot fi in­­registrati acesti oameni, sositi ilegal in Italia, rezidenti ilegali aici si care, in majo­ri­tatea lor, nu au nici macar acte sau le distrug pentru a nu putea fi controlati sau expulzati si care, deci, chiar daca nu au co­mis delicte propriu-zise, sunt deja intr-o conditie delictuala? (Faptul ca pentru multi romi, a trece frontierele fara acte, sau chiar a nu avea acte deloc, nu con­sti­tu­ie un delict, ci o "traditie", e o chestiune serioasa, dar care nu este mai putin in contradictie cu natura statului modern, oricare ar fi acesta.) Or, luarea ampren­te­lor digitale constituie un astfel de mijloc sigur de inregistrare, in absenta altor do­cu­mente. Intrand ilegal in Italia, romii respectivi s-au pus, de la bun inceput, in­­tr-o situatie de exceptie in raport cu imi­grantii legali. A-i trata diferentiat fata de acestia nu poate fi considerat o discri­mi­nare. Mai ales ca amprentarea nu va fi urmata nici de represiune, nici macar pro­babil de deportare in tara de origine, in cele mai multe cazuri. Dimpotriva, guver­nul italian asigura - si deocamdata tre­bu­ie sa-l credem - ca vrea sa ia masuri pen­tru imbunatatirea conditiilor de trai mize­ra­bile a acestor oameni si mai ales a co­piilor.

Nu contest ca in randul unei parti in­­sem­nate a populatiei italiene exista senti­men­te rasiste fata de romi si ca masurile luate de guvernul Berlusconi intalnesc cum­­va aceste sentimente. Dar masurile ad­ministrative, in sine, avand in vedere cir­cum­stantele, nu pot fi considerate ra­sis­te, iar antipatiile politice ale stangii ita­lie­ne, oricat de indreptatite in alte situatii, nu pot avea valoare de argumente. Pen­tru a fi calificate drept rasiste, anumite ma­suri discriminatorii, avand criteriu et­nia sau rasa, ar trebui luate impotriva unor cetateni sau rezidenti legali care nu au in­­calcat in niciun fel legea si care sunt per­se­cutati nu pentru un delict sau un risc de delict bine delimitat, ci pur si simplu pen­tru ca au o anumita culoare a pielii, o anume religie, sau etnie. Or, - repet - nu e cazul romilor aflati in taberele de langa orasele italiene, ceea ce campania de pre­sa uita adesea sa reaminteasca.

In final si revenind la Romania, nu se poate sa nu observi ipocrizia: rasismul im­­potriva romilor este la noi, probabil, mai puternic si cu radacini mai adanci decat in Italia. Cat despre masurile administrative discriminatorii si rasiste, si aici avem o "traditie" mai solida decat italienii: doar gu­vernul roman al maresului Antonescu i-a deportat pe tigani, cetateni romani, la Bug! Poate ca merita ca presa sa rea­min­teas­ca acest "detaliu" al istoriei, chiar ina­in­te de a ne spune ca guvernantii nostri nu fac nimic pentru a-i apara pe cetatenii ro­mani din strainatate! De la legile rasiale ale lui Hitler (reluate de guvernul Goga-Cuza) si pana la purificarea etnica din fos­ta Iugoslavie, Europa a vazut lucruri teribile si care au condus adesea la ge­no­cid. Lectia istoriei trebuie, deci, cunos­cu­ta si nu uitata. Dar asta nu inseamna con­fuzia termenilor si a situatiilor. Iar so­li­da­rizarea prin amprentare voluntara in­­seamna - ce? Solidarizare cu un grup per­secutat? Romii ilegali din Italia nu sunt persecutati. Cu imaginea rea a ceta­te­nilor romani, in general, in strainatate? Ea nu se va imbunatati in acest fel. Sau cu conditia de ilegalitate pur si simplu a unor oameni?

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22