De același autor
A stârnit ceva indignare și emoție declarația lui Kelemen Hunor, președintele UDMR, că maghiarii din România nu au niciun motiv să sărbătorească în 1918 un secol de la Marea Unire și formarea României Mari. Unele televiziuni s-au inflamat, condamnând cu virulență atât declarația, cât și ceea ce cred că se ascunde sub ea și imaginând comploturi subterane maghiaro-rusești. Dar să privim lucrurile cu oarecare calm.
Firește că este o declarație naționalistă și, aș spune, lipsită de empatie din partea liderului UDMR. Minoritatea maghiară nu e totuși persecutată în România, chiar dacă mai sunt destule de făcut sub raportul respectării unor drepturi. UDMR a beneficiat de multe ori, prin participarea directă sau indirectă la diverse guvernări, de diferite avantaje, dintre care unele s-au răsfrânt și asupra conaționalilor unguri, dar destule revenindu-le numai elitei politice a UDMR. Mai mult decât atât, am avea destule motive să reproșăm UDMR-ului poziționarea, devenită regulă în ultimii ani, de partea PSD în lupta împotriva unei justiții independente. Mai simplu spus, lupta anticorupție n-a găsit în UDMR un aliat, ci mai curând un inamic, care uneori a mers atât de departe, încât a acuzat și a reclamat DNA de șovinism antimaghiar, după deschiderea anumitor dosare de corupție. De exemplu, UDMR nu s-a plasat de partea societății civile românești la începutul anului acesta, ci a susținut guvernele propuse de Liviu Dragnea, încercând în schimb să mai stoarcă câteva concesii la repezeală – ceea ce n-a fost deloc cel mai bun mijloc pentru a obține simpatie în rândurile românilor cu simț civic.
Bineînțeles că și politica naționalistă, populistă și iliberală a lui Viktor Orbán în Ungaria joacă aici un rol destul de important, căci influența guvernului maghiar asupra UDMR este binecunoscută. Mi se pare contradictoriu că liderii UDMR tind să stea la remorca ideologică a prim-ministrului maghiar, cu atitudini antieuropene bine știute, dar în același timp văd în UE garanția solidă că România își va îndeplini angajamentele față de minoritățile etnice și religioase.
Pe de altă parte (căci există și „o altă parte“), declarația d-lui Hunor are meritul (destul de nepolitic) că ne scoate din ipocrizie. Nu ne place ce spune, dar trebuie să recunoaștem că există un adevăr în vorbele sale. Sfârșitul Primului Război Mondial și apoi Tratatul de la Trianon din 1920 au rămas în conștiința colectivă maghiară drept „catastrofa“ națională prin excelență, având drept rezultat faptul că peste 2,5 milioane de unguri (un sfert din populația de etnie maghiară) ajung să trăiască în alte state decât Ungaria. Noi obișnuim să vorbim și să scriem în manualele noastre de istorie despre drepturile „istorice“ ale românilor asupra Transilvaniei, invocând felurite argumente, mai mult sau mai puțin credibile; dar istoricii și politicienii maghiari țin același tip de discurs despre drepturile „istorice“ ale maghiarilor în manualele lor. Cine are dreptate? Depinde mult chiar de argumentele folosite – lucru, desigur, deloc inocent: dacă luăm în calcul demografia la 1918, cauza românească câștigă în cea mai mare parte; dacă se folosește argumentul statalității și al formei de civilizație, cauza maghiară iese mai bine. Dar chiar și ideea (relativ nouă acum 100 de ani) de a folosi argumente demografice și naționale pentru a retrasa granițe de stat a fost departe de a fi fost inocentă, ea fiind introdusă la presiunea președintelui american W. Wilson, care voia să vadă distruse imperiile multinaționale și credea în „principiul naționalităților“. Unii spun azi că el a fost un utopist care s-a înșelat profund și că, de pildă, Dubla Monarhie n-ar fi trebuit desființată, deoarece ar fi constituit un scut de apărare atât împotriva Rusiei, cât și a Germaniei. E, pesemne, un „mit istoric“; dar „statul național“, omogen etnic și unitar, nu e și el unul?
În definitiv, ceea ce a decis totul în 1918 a fost victoria Antantei cu contribuția decisivă a SUA. La începutul lui 1918, România era o mică țară învinsă, devastată de război, ocupație străină și epidemii, cu teritoriul amputat, cu economia anexată Germaniei. În martie deja, armata română ocupa Basarabia (cu încuviințarea Germaniei, care se temea de răspândirea bolșevismului). În toamnă, constatând debandada militară din vest a Puterilor Centrale, armata română ocupa Transilvania. România obținea astfel, în mod incredibil, totul: Basarabia de la fostul aliat Rusia, Transilvania, Bucovina și Banatul de la defuncta Austro-Ungarie, Cadrilaterul de la Bulgaria. Nu vreau să se înțeleagă de aici că neg tributul teribil în vieți omenești și distrugeri materiale dat de România în război. Dar și alții, inclusiv adversarii, au avut pierderi catastrofale. Una peste alta, România a avut atunci un imens noroc, iar Ungaria – un ghinion de proporții nu mult mai mici. A fost meritat norocul? A fost meritat ghinionul? Ciorovăiala româno-maghiară va mai dura 100 de ani, cel puțin, dacă punem problema în acești termeni care nu duc la nimic.
De fapt, ceea ce ne-ar trebui și nouă, românilor, și ungurilor din România ar fi să înlocuim patriotismul etnic, care ne-a învrăjbit 150 de ani, cu un patriotism constituțional și civic, centrat în jurul valorilor de libertate, egalitate în drepturi, dar și de cunoaștere, respect și empatie pentru particularismul celuilalt, nu în ultimul rând când acesta se manifestă și la nivel comunitar. Memoria națională proprie ne va despărți adesea, fără îndoială, dar trebuie să găsim ceva mai larg decât ea, care să ne includă pe toți. O bună înțelegere prin cunoașterea, în paralel, a presupuselor drepturi „istorice“ ale celuilalt, odată discutată public și predată cu seriozitate și echilibru în școli (ceea ce au făcut francezii și germanii cândva), ar putea constitui un început.
Din păcate, nimic nu pare să prefațeze acest început cu un an înainte de 1918 – care riscă să fie anul „Marii Diviziuni“, când unii se vor bucura, pesemne, și pentru ca să le facă în ciudă celorlalți, care se vor înstrista și pentru ca să le strice primilor bucuria. Mă tem că nu ne va uni decât sentimentul comun că „celălalt“ ar trebui, oricum, pus la punct.
Comentarii 24
Liviu din Timisoara - 08-21-2017
Unii vor sa le complice. Sa le cerem istoricilor, arheologilor , lingvistilor si cine or mai fi , sa ne explice de ce zona in care se vorbeste o romana pe intelesul tuturor - de la Bebe Veche pana la Nistru, din tinutul Bucovinei de Nord pana in zona dunareana ... si asta dupa 500 de ani de grafie slavona - de ce aceasta zona , asa, cu toate transformarile ei de limba si civilizatie ... nu a fost ocupata intre 300 - 1300 nici de catre slavii care azi ne inconjoara ...nici de catre temutul acelor vremi, Attila si ai lui ? Cine, ce i-a oprit ?Au zis, pardon ...aici nu ne bagam ... lasam locul liber sa vina " Regatul Maghiar " . E cazu sa le explicam ca traiesc in RO MA NI A !?Oricare transformari ale limbii vor fi fost, oricare influente ( ca peste tot in lume ) ... ele au avut loc pe o aceeasi radacina...si aia este radacina noastra, romanii de azi. Ah nuuu ...zona balcanica... romanii de azi au venit din Balcani ; si au umplut tot locul, pana in Maramures, pana in Bucovina, pana la Tisa ...apoi s-au apucat sa uite limba lor aromana, meglenoromana, istroromana ...si s-au pus pe invatat o alta limba, care a devenit romana de azi.Si, ca numar ...un exod. Pe cei care erau aici i-au exterminat ... le-au sters urmele ...sau i-au obligat sa invete o aceeasi limba, care a devenit romana de azi. Si , evident, atat ungurii cat si slavii din zona au devenit minoritari, ba chiar au disparut total. Poate ni se trage de la mamaliga si cashul de oaie - am devenit cei mai prolifici si mai razboinici.
RăspundeTirimineanu - 08-21-2017
Dacă tot vorbim de anul 1918 și am face niște comparații ce a fost înainte și după, nu-mi aduc aminte să fi existat de exemplu vreun comitat din Transilvania, cu o excepție de câțiva ani a comitatului Zarand (desființat, de altfel, de autoritățile maghiare) în care să fi existat o adunare comitatensă (consiliul județean de astăzi) cu o majoritate românească.Și au fost destule comitate cu majorități românești de peste 50% și unele de peste 70%. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreun ministru care să se considere român în perioada Ungariei din anii 1867 - 1918. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreodată Partidul Național al românilor din Transilvania și Ungaria într-o coaliție care să conducă Ungaria. Și nu-mi aduc aminte să fi fost mai mulți de 15 - 18 deputați români în Parlamentul Ungariei, în condițiile în care numărul lor trebuia să fie, după ponderea lor numerică, de aproximativ 70 (16 - 17% din peste 400 parlamentari; legile electorale a fost și una din cauzele pentru care românii din Ardeal au adoptat pasivitatea un timp). Și lista poate continua...
RăspundeBogdan - 08-21-2017
Discutiile astea cu nationalismul sunt complicate, dar se pierd din vedere cateva lucruri : minoritatea maghiară in Romania are drepturi ample respectate, in timp ce in Bulgaria minoritatea romaneasca concentrată mai ales in zona Vidin (vecina cu valea Timocului, regiunea larga transfrontalieră, din Serbia) nu mai e recunoscută de la Al Doilea Razboi Mondial, desi in interbelic si inainte de Primul Razboi aveau acolo in romana etc. Astazi in recensamantele bulgare apar ca si Serbia cu numele de vlahi, facand obiectul unor oculari istorice cu tendințe asimilationiste certe din partea nationalismului bulgare. Dacă e european sa se respecte minoritățile la nivel cultural, trebuie sa o faca toata lumea, iar romanii sunt cam uitati si putin protejați comparat cu ce face Ungaria chiar peste masura cu unele declaratii belicoase, romanii deci sunt cam uitati de statul român sau statul român nu e capabil de masuri eficiente si presiune internationala, in Bulgaria in special, dar si in Serbia si Ucraina, si chiar Grecia si Albania si Macedonia, daca luam in calcul aromânii care fac parte din mostenirea culturala a natiunii cărui titular este statul român cum e cel german pentru toate comunitățile germanofone de peste hotare!
RăspundeLiviu din Timisoara - 08-17-2017
Si cine-i vinovat pentru " Anul Marii Diviziuni " ? Noi, romanii ? Nu, domnule Cornea ! Noi, romanii, ne simtim cand tradati, cand santajati ! Si daca ne spunem nemultumirea, gata ...suntem nationalisti. Fie. Atunci, nationalisti sa fim.
RăspundeLiviu din Timisoara - 08-17-2017
Pentru ca niciuna dintre etnii n-a avut majoritatea absoluta; niciuna dintre etnii nu s-a simtit mai cu motz decat cealalta. In schimb, peste tot unde ungurii se simt pe cai mari, au aparut probleme nationaliste. Si, inca ceva, nici cu sarbii nu-mi este rusine in sensul asta ...vi-o pot spune romanii traitori acolo. A nu se uita ca unirea Banatului cu Romania Mare a avut loc dupa 9 luni fiindca sarbii deja se instalasera ...intrebati-l pe generalul Berthelot ....caruia noi, romanii, ii datoram mult mai mult decat se cunoaste indeobste.
RăspundeLiviu din Timisoara - 08-17-2017
Catre colegii unguri : Chiar doriti sa scoatem pe masa istoria faptelor ? Spuneti, fiindca suntem dispusi sa o facem, daca ne obligati ! Tin sa precizez ca bunicii mei au trait in Harghita, in mijlocul secuilor ...sunt binisor informat cu ceea ce s-a petrecut in zona. Sunt binisor informat in legatura cu cei care locuiau in Vidacut, in Soimusul Mare, in Soimusul Mic, in Eliseni - si umblau cu cutitele in maini sa-i taie pe romanii din Sacel ... Nu ne faceti sa ne amintim. Si nesimititilor, in mijlocul satului Eliseni puneti si tricolorul romanesc, fiindca traiti in Romania, fie ca va convine, fie ca nu. In atare conditii, nu va asteptati sa va iubim.
RăspundeLiviu din Timisoara - 08-17-2017
Domnule Imreh Istvan, am dori sa nu ne amintim cum au procedat autoritatile ' maghiare " atunci cand ati avut controlul in Transilvania. Am vrea sa nu fim determinati sa ne amintim. Dar tinem sa subliniem ca va plangeti la toate forurile europene ca sunteti napastuiti in Romania. Sa va fie rusine ! Aveti absolut toate drepturile cetatenesti si personale ....aveti scoli pana la cele mai inalte niveluri, aveti asezaminte de cultura, religioase si prezenta politica. Va legati de autor ca nu s-a exprimat corect vis a vis de nume, dar noi va amintim , fiindca nu uitam, ca exista sate intregi in care, daca faci recensamantul, trebuie sa mergi cu translator. In plus, domnule Imreh, imi amintiti de romanii batuti sau umiliti in scoli ...sau acel hocheist batut de catre colegi. Si inca ceva, domnule Imreh Istvan, legat de evenimentele din Tg. Mures ...ati prezentat intregii lumi acea scena cand era calcat in picioare un om ...ca fiind ungur. Si acela era un roman, nenorocit pe viata. Domnule Imreh Istvan, noi mancam mamaliga ...dar mamaliga noastra poate sa dea si in foc.
Răspundecristian sirb - 08-16-2017
Nu inseamna ca suntem rauvoitori daca afirmam, simplu, ca nu exista stat unitar omogen etnic - nicaieri pe mapamond. E o utopie si sper sa piara treptat din mitologia colectiva. A incerca sa asiguri puritatea etnica (un demers criminal, dar si ridicol) este o intentie ce contine germenii genocidului in sine.
Răspundehans hedrich - 08-11-2017
Explicatia "trianonizarii" Ungariei e simpla: Trebuia spart blocul economic-politic-militar germanic, de Care tinea Si Ungaria. Drept urmare frontierele au fost retrasate in.asa fel incat da fragmentezi legaturi der cai.ferate si spatii der schimb economic. ASA se explica cum de au ajuns orasele fara majoritate romaneasca, de la Timisoara la Baia Mare, la Romania, cu granita trecand prin lanul de cucuruz intre sate unguresti de ambele parti ale frontierei. Valabil Si pt Kassa/Kosice, Sabadka/Subiotica, Munkacs/Munkachevo Solutia Trianon, aplicata Romaniei, ar insemna sa alipesti Nu doar Ardealul la Ungaria, ci si zona subcarpatilor in Muntenia si Moldova. Oare romanii din acestei zone neaos romanesti ar fi avut ceva der sarbatorit dc Li se aplica lor tratamentul."Trianon"? Evident ca nu.
RăspundeElena - 08-11-2017
Stimate domn Imreh Istvan , regret ca in pejoratia dumneavoastra ati folosit (cum de altfel se utilizeaza in cele mai multe cazuri de catre propagandisti ) consideratii generale ,cu caracter de absolutizare. Din acest motiv va voi da doua cazuri concrete de comportament legal ? social ? cultural ?, multietnic ?responsabil ? educativ ? , etc ....si ce-ti mai vrea d-voastra! Pe cand era ministrul culturii domnul Kelemen Hunor , cu buna credinta , din dorinta de a cunoaste istorie bisericii "Sfintii Petru si Pavel " din Cluj Napoc am sesizat faptul ca prezentarea istorica era scrisa la intrare , doar in limba maghiara . E adevarat ca n-am mai fost pe acolo ,pentru a vedea daca i s-au adus "imbunatatiri"?!. Recent am vrut sa vizitez faimoasa biserica Armeano-Catolica din orasul Gherla ,unde in afara de faptul ca nu era deschisa decat usa principala de la intrare m-a "umilit" (ca sa folosesc si eu termenii psihologici folositi de d-voastra) faptul ce prezentarea bisericii era scrisa in limbile ;maghiara , engleza , germana si franceza . Este foarte bine si mai ales util ca ,atat ungurii cat si romanii sa cunoasca si alte limbi straine de limba lor materna , dar aici este vorba de respectul pentru un act de cultura universala , pe langa celelalte cosideratii legale ! Cred ca intr-adevar o gandire empatica atat din partea ungurilor , cat si a romanilor este foarte necesara , dar aceasta sa nu duca la provocari ostentative , asa cum a facut acelasi domn Kelemen Hunor prin declaratiile "istorice" recente ,cu referire la aniversare a 100 de ani de la infaptuire Marii Uniri din Romania ,unde in mod sigur ca o fost nascut , ca cetatean roman de nationalitate maghiara , traitor de comunism iar acum cu dubla cetatenie (romana si maghiara )!
RăspundeAndrei Cornea - 08-11-2017
Multumesc.
RăspundeJoaquin Murieta - 08-11-2017
Ii spune "pre-nume" pentru ca se scrie innaitea numelui. Daca voi Maghiarii scrieti invers Romanii nu stiu asta si se creaza confuzii.
RăspundeJoaquin Murieta - 08-11-2017
Pai Sasi sau Germani chiar existau in Ungaria in 1918 si au fugit imediat in Austria ca sa nu fie macelariti de Maghiari. Regiunea Sopron avea destul de multi Germani si s-a crezut o vreme ca va apartine Austriei dar Maghiarii s-au impus si au inceput macelul exact la fel ca la Ip, Traznea si Moisei. Nu cred ca Sasii din Sibiu invidiau soarta Sasilor din Sopron.
RăspundeNagy Viktor - 08-10-2017
Pentru TOMA! Nu ai citit atent punctul 10. de la domnul Imreh: "10. Nereprezentarea cat de cat a raportului etnic din anumite zone din Transilvania in institutii publice (primarii, organe de ordine, institutii financiare etc." Tu dai consilii judeţene care sunt alese şi nu "organe de ordine" (Poliţia, armata şi servicii) şi nici instituţii dinanciare, sau poţi vede şi tribunalele.
RăspundeIstoric - 08-10-2017
Cadrilateralul sau Dobrogea de sud era deja a Romaniei, in mod cu totul legitim, inainte de razboi, cel mult se poate zice ca l-a redobabdit dupa ocupatia bulgara in vreme de razboi! Nu e din aceaasi categorie cu Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramures, Banat (ultimele obtinute partial in 1919-1920!).
RăspundeSalomon Morel - 08-09-2017
1. O abordare ciudat de "obiectiva" pentru un roman. Vreau sa zic un roman etnic. "Unirea ca aspiratie seculara a romanilor" nu poate sa fie valabila decat pentru etnicii romani. Iohannis a vorbit "frumos" despre Unire ca presedinte al Romaniei nu ca sas. Sasii ar fi fost cel mult indiferenti daca ar fi fost sa aleaga sa traiasca in Ungaria sau Romania. Cred totusi ca ar fi preferat Ungaria. Nimic de sarbatorit pentru sasi. 2. A doua idee este ca norocul Romaniei/romanilor este si norocul evreilor. Marea Unire s-a realizat pentru ca Antanta a invins Puterile Centrale. Crearea statului Israel s-a datorat aceleiasi victorii. Turcia, aliata Germaniei a fost invinsa. A pierdut Palestina in favoarea Angliei, si restul e istorie...
RăspundeFlorin - 08-09-2017
Nu v-am citit toata postarea. Am frunzarit. Sunt un roman ne-ungur. Nu am fost inca victima sovinismului ungurec. Sunt constient insa ca exista, cum e si "firesc". Intreb, au si (((ei))) sovini? "Da, sigur, ca toate popoarele". Puteti sa imi dati niste exemple faimoase. Ca forbim de un popor de faimosi, numai unul si unul. Un sovin faimos, va rog. "Ahhh". Nu traiesc insa in Transilvania. Simpatizez cu ungurii. Stiu ca sunt ummiliti de romani in Transilvania. Cu ani in urma am vizitat Targul Mures si mi-a fost rusine sa fiu prezent in muzeul de istorie al orasului alaturi de o unguroaica cu copilul ei. Niciun exponat nu avea legenda si in ungureste! Apoi istoria era prezentata tendentios cu intentia de a-i necaji pe unguri. Dar nu am auzit pe nici un campion al "antirasismului" din Romania sa ridice asemena chestiuni de finete, problema muzeelor sovine de istorie din Transilvania. Dar ia sa fie vreo razbunare impotriva romilor sau vreun colind "rasist"... Ce scandal!
Răspundetoma necredinciosu' - 08-09-2017
Punctul 10 ma intrigat si il comentez dupa cum urmeaza. CONSILIUL JUDETEAN HARGHITA Numele şi prenumele Partid 1 Borboly Csaba Uniunea Democrată Maghiară din România 2 Barti Tihamér Uniunea Democrată Maghiară din România 3 Becze István Uniunea Democrată Maghiară din România 4 Berde László Uniunea Democrată Maghiară din România 5 Bíró Barna-Botond Uniunea Democrată Maghiară din România 6 Dajka Tünde Uniunea Democrată Maghiară din România 7 Derzsi Zoltán Uniunea Democrată Maghiară din România 8 Ferencz-Salamon Alpár László Uniunea Democrată Maghiară din România 9 Incze Csongor Uniunea Democrată Maghiară din România 10 Kassay Lajos Péter Uniunea Democrată Maghiară din România 11 Kolozsvári Tibor Uniunea Democrată Maghiară din România 12 Kolumbán Dávid Uniunea Democrată Maghiară din România 13 Lőrincz Csilla Uniunea Democrată Maghiară din România 14 Portik Erzsébet-Edit Uniunea Democrată Maghiară din România 15 Rácz Árpád Uniunea Democrată Maghiară din România 16 Rátz István Uniunea Democrată Maghiară din România 17 Sándor Barna Uniunea Democrată Maghiară din România 18 Sándor György Uniunea Democrată Maghiară din România 19 Szentes Antal Uniunea Democrată Maghiară din România 20 Albert Mátyás Partidul Civic Maghiar 21 Csillag Péter Partidul Civic Maghiar 22 Mezei János Partidul Civic Maghiar 23 Salamon Zoltán Partidul Civic Maghiar 24 Kolcsár András Partidul Popular Maghiar din Transilvania 25 Nagy Pál Partidul Popular Maghiar din Transilvania 26 Zakariás Zoltán Partidul Popular Maghiar din Transilvania 27 Becica Mihai Partidul Social Democrat 28 Brezovszky Gheorghe-Adam Partidul Social Democrat 29 Rugină Dan-Ciprian Partidul Social Democrat 30 Ciobanu Adrian-George Partidul Național Liberal 31 Proca Ion Partidul Național Liberal CONSILIUL JUDETEAN COVASNA Numele şi prenumele Apartenență politică Ambrus József U.D.M.R Bodó Lajos U.D.M.R Cseh Csaba U.D.M.R Dálnoki Lajos U.D.M.R Dimény György U.D.M.R Fazakas András-Levente U.D.M.R Gál Károly U.D.M.R Grüman Róbert-Csongor U.D.M.R Henning László-János U.D.M.R Keresztély Irma U.D.M.R Kiss Imre U.D.M.R Klárik Attila U.D.M.R Lénárt Adolf U.D.M.R Nagy József U.D.M.R Oltean Csongor U.D.M.R Orbán Miklós U.D.M.R Szarvadi Téglás Lóránd U.D.M.R Szőcs László U.D.M.R Tamás Sándor U.D.M.R Váncza Tibor-István U.D.M.R Boricean Cosmin P.N.L. Deaconu Ion P.N.L. Floroian Stelian-Olimpiu P.N.L. Calinic Sabin P.S.D. Morar Cătălin-George P.S.D. Teacă Florentina P.S.D. Balázs József-Attila E.M.N.P. - P.P.M.T. Benedek Erika E.M.N.P. - P.P.M.T. Fazakas Péter E.M.N.P. - P.P.M.T. Lukács László P.C.M. - M.P.P. Pethő István P.C.M. - M.P.P. CONSILIUL JUDETEAN MURES RAPOARTE DE ACTIVITATE Nr. crt. Numele şi prenumele Adresa e-mail Formaţiunea politică Declaraţia de avere Declaraţia de interese 1. ASZALOS GAVRIL aszalos.gavril@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 2. MARIUS-TIBERIU BACIU baciu.marius@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 3. IONELA-DANIELA BALAȘ balas.ionela@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 4. DRAGOȘ-TIBERIU BARDOȘI bardosi.dragos@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 5. BARTHA MIHALY bartha.mihaly@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 6. EUGEN BÂNDEA bandea.eugen@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 7. BIRÓ JÓZSEF-ATTILA biro.jozsef@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 8. VASILE GRIGORE BOLOȘ bolos.vasile@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 9. BRASSAI ZSOMBOR brassai.zsombor@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 10. MARIUS-VASILE CERGHIZAN cerghizan.marius@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 11. ALEXANDRU CÎMPEANU cimpeanu.alexandru@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 12. OVIDIU DANCU ovidiu.dancu@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 13. FÜLÖP JÓZSEF fulop.jozsef@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 14. GERGELY SIMION gergely.simion@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 15. IOAN FLORIN GLIGA gliga.ioan@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 16. ALEXANDRU GYÖRGY alexandru.gyorgy@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 17. OVIDIU-TUDOR ILIEȘ ilies.ovidiu@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 18. KEDEI PÁL ELÖD kedei.pal@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. avere decl. interese decl. interese 19. KOLCSAR ANQUETIL-KAROLY kolcsar.anquetil@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 20. KOVÁCS MIHÁLY-LEVENTE kovacs.mihaly@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 21. KUPÁS JÁNOS kupas.janos@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 22. ANGELA MOLDOVAN moldovan.angela@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 23. ERVIN MOLNÁR ervin.molnar@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 24. PÉTER FERENC peter.ferenc@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 25. POKORNY VASILE STEFAN pokorny.vasile@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 26. COSMIN POP pop.cosmin@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 27. NADIA-DINUCA RAȚĂ rata.nadia@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 28. AURELIAN OLIMPIU SABĂU-POP sabau.aurelian@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 29. ȘTEFAN SOMEȘAN somesan.stefan@cjmures.ro PSD decl. avere decl. interese 30. SZABÓ ALBERT szabo.albert@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 31. SZABÓ ÁRPÁD szabo.arpad@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 32. SZIGYÁRTO ZSOMBOR-ISTVAN szigyarto.zsombor@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 33. BIANCA-MINODORA TETH teth.bianca@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese 34. TATÁR BÉLA tatar.bela@cjmures.ro UDMR decl. avere decl. interese 35. CRISTINA–MARA TOGĂNEL mara.toganel@cjmures.ro PNL decl. avere decl. interese CONSILIUL JUDETEAN SATU MARE ERDEI ROBERT GYULA – CONSILIER UDMR GINDELE EMERIC – CONSILIER UDMR HORVAT ALEXANDRU – CONSILIER PSD KAISER ȘTEFAN – CONSILIER UDMR KERESKENYI ALEXANDRU – CONSILIER UDMR KOVÁCS MÁTÉ – CONSILIER UDMR LAZĂR DĂLIANA ȘTEFANIA – CONSILIER ALDE MARINCAȘ GHEORGHE – CONSILIER PSD MAXI RODICA – CONSILIER PSD PACZ CAMELIA MARIA – CONSILIER UDMR AVORNICIȚI NECULAI – CONSILIER PSD PINTÉR JÓZSEF – CONSILIER ALDE RIEDL RUDOLF – CONSILIER UDMR SEER IULIU – CONSILIER UDMR VERON ANDREI ȘTEFAN – CONSILIER UDMR GAL GYONGYI – CONSILIER UDMR POP IOAN – CONSILIER PSD BOTA COSMIN – CONSILIER ALDE BELBE IOAN – CONSILIER PNL URS BENIAMIN – CONSILIER PNL BURA NICOLAE – CONSILIER ALDE
RăspundeImreh Istvan - 08-09-2017
Dle Cornea, in ultima vreme am reactionat destul de des la articolele Dvoastra, mai ales care se refereau la premierul Orban Victor, pe care nici de aceasta data nu l-ati uitat. Am citit cu mare atentie articolul si am ramas cu impresii si bune si putin mahnit in anumite parti ale lui. De fapt as comenta in trei paragrafe. In primul rand va referiti iar la premierul Orban Victor ca fiind un nedemocrat, un natiomalist inrait si un antieuropean, ceea ce este total fals. Dansul este de formatie conservator, sensibil la probleme sociale si nationale, dupa parerea mea in sens pozitiv. Oare a fi proeuropean inseamna a nu respecta statutul Schengen si a da drumul la migranti fara nici un control in tara si in UE? Sau sa renunti la o serie de prerogative ale statului national in favoarea birocratiei de la Brussel, prerogative care ar putea leza chiar securitatea nationala? Parca inainte de ’89 si noi am renuntat la multe prerogative in relatia cu Moscova in cadrul lagarului socialist-asemanari izbitoare nu-i asa? Ca sa iti dai seama de aceste lucruri poti fi si liberal. Democratia inseamna sa respecti chiar daca nu esti de acord si cu optiunile celuilalt. Orban nu este liberal in formatia sa politica. O mica corectie, pe presedintele UDMR il cheama: nume KELEMEN prenume HUNOR, deci nu este corect sa scrieti “declaratia d-lui Hunor”. De fapt este o greseala pe care fac multi romani cand este vorba de maghiari, dar in cazul unor oameni de presa este inadmisibil sa greseasca astfel. De fapt este o lipsa de respect si nu stii cum il cheama pe un conational de al tau, mai ales daca este si important. Declaratia Dl-ui Kelemen Hunor, probabil vine dintr-o experienta trista dar reala din Romania. Aveti dreptate “mai sunt destule de făcut sub raportul respectării unor drepturi”, as adauga chiar normale in conditii normale. Poate ca majoritatea romanilor nici nu percep multe lucruri ca fiind negative pe care maghiarii din Romania il percep ca fiind sicanari, rea vointa sau chiar atac fatis la adresa lor. Si aici as aminti cateva lucruri petrecute in ultimii ani: 1. In timpul asa zisei revolutii s-a dat decret de amnistie pentru tot ce s-a intamplat in acele zile. In secuime au fost arestati si condamnati in niste procese dubioase multi maghiari 2. Evenimentele din martie de la Tg Mures, atunci cand grupuri bine organizate de romani din alte localitati au venit la Tg Mures si au declansat dezastrul. Au fost condamnati peste 50 de maghiari si tigani vorbitori de maghiara si nici un roman. 3. Sicanarile in procesele de retrocedare a bunurilor bisericesti: vezi liceele din Sf Gheorghe, Tg Mures etc. La Tg Mures este in pericol situatia a cca 300 de elevi de la liceul romano-catolic. 4. Situatia bibliotecii diacezei romano-catolice de la Alba Iulia. Situatia nerezolvata a Universitatii de Medicina si Farmacie din Tg Mures este alt punct de discordie. 5. Umilirea manifestantilor din 2016 de la Tg Mures atunci cand organele de ordine au recvirat cu forta de la manifestanti suporturile de la drapele pe motivul ca acestea constituie un pericol, fiind considerate arme. 6. In parlament am asistat de nenumarate ori la atacuri furibunde si total jignitoare la adresa maghiarilor din Romania, care este o natie conlocuitoare, sunt cetateni ai tarii in care traiesc (raportul HAR-COV, cele recente din timpul crizei politice) 7. Incercarea de a integra fortat o zona istorico-geografica, secuimea, intr-o regiune unde ponderea lor sa fie sub 50%. 8. Activitatea unui anume cetatean D.T. care a deschis sute de procese impotriva primarilor si altor institutii pe motive hilare (utilizarea unor simboluri specifice maghiarimii, inscrisuri de pe primarii, considerate “neconforme” de acest aparator de neam. 9. Mazgalirea constanta a indicatoarelor bilingve. 10. Nereprezentarea cat de cat a raportului etnic din anumite zone din Transilvania in institutii publice (primarii, organe de ordine, institutii financiare etc. D-le Cornea as mai putea aduce si alte exemple dar ma opresc la ultimele doua in care actorul principal a fost presedintele Klaus Werner Iohannis. In cadrul vizitei din judetele din secuime (Covasna si Harghita) a fost intampinat cu imnul traditional a secuilor si i s-a daruit cu drag un drapel secuiesc (in paranteza- siimbolurile de pe steagul secuilor au fost incluse si in stema oficiala a Romaniei, in partea cu heraldica Transilvaniei). Dupa acest eveniment toate mediile, fara exceptie zile intregi au tunat turbati, cu atacuri ce nu pot fi calificate si Dvoastra incadrati aceste lucruri in “ nu sunt persecutati”. Dl presedinte la sfarsitul saptamanii trecute a participat la Sibiu la reuniunea sasilor transilvaneni. Dl presedinte a rostit un discurs in romana si germana, a asistat la defilarea unor comunitati de sasii, care purtau drape si simboluri specifice. In spatele presedintelui, in timpul discursului au fost postate patru drapeluri: cel a Romaniei, cel a UE, al Sibiului si al Transilvaniei. Nu am auzit nici o reactie negativa la aceste “derapaje” democratice, de la aceste atacuri impotriva sensibilitatii romanilor sau a integritatii tarii. Si atunci Dvoastra sunteti de parere ca in aceasta atmosfera conationalii maghiari din tara sa aiba vreun motiv de satisfactie, sa intampine cu bucurie centenarul. A incercat vreun politician roman sa aplaneze aceasta situatie? Si aici as da exemplul pozitiv a mult criticatului de catre Dvoastra premier maghiar Orban, care a reusit din 2010 incoace sa se alieze cu fosti adversari ca Slovacia, ca Serbia (prietena noastra traditionala), cu Cehia, chiar daca nu toate diferendurile au fost rezolvate. Dar vor intimpina centenarul cu decenta si empatie, din care si Romania ar putea invata ceva. Pana cand maghiarii din Romania vor fi tapi ispasitori pentru orice vor constituii material pentru alegeri si altele pana atunci cele declarate de Dl Kelemen Hunor vor reflecta o realitate sumbra.
RăspundeIon - 08-08-2017
Mai grotesc a fost episodul cu criticii lui Plesu si cum sar repede in apararea lui tot felul de oameni unii ciudati : nicaieri in lume nu s-ar publica un articol in ziar care un aparator al unui intelectual il face pe un tip pozar...limbaj curat prmist! Ca totce apare in Adevarul! Cu nimic diferit de manelistul in masina care te injura la trecerea de pietoni! Oameni din alte lumi, complet depasiti. Halal intelectuali si jurnalisti!
RăspundeFlorin - 08-08-2017
Ah, in sfarsit ati abordat si "chestiunea maghiara" ca opinile dvs in "chestiunea evreiasca" le stim... Dvs. care sunteti opusul unui evreu care manifesta "ura de sine", daca as spune nationalist mi-e frica sa nu fiu cenzurat, este nu stiu cum, iar imi controlez vocabularul, sa criticati nationalismul altora... Cel putin maghiarii sunt onesti si nu se pretind campionii multiculturalismului... De fapt sunt putin ipocriti pentru ca cer drepturi in Romania pe care Orban nu e dispus sa le ofere in Ungaria minoritatilor.
RăspundeVincze Martin - 08-08-2017
Pentru toti cu capul infierbantat de nationalism, dati exemplu BANATUL. Un teritoriu din Romania multietnica si multiculturala unde traiesc laolalta de secole romani, maghiari, nemti, sarbi, bulgari, cehi , slovaci si nu numai. Nu ne-am certat nu ne-am dat in cap. Casatoriile mixte sunt la ordinea zilei. Asta este Banatul.
RăspundeDogaru - 08-08-2017
Pai, tratatul de la Trianon este caduc, pentru ca frontierele actuale au fost decise prin Tratatele de pace de la Paris din 1947, după ce Ungaria a fost, încă o data, de partea celor învinși.
RăspundeNagy Viktor - 08-08-2017
Mulţumesc Domnule Cornea! În sfârşit o voce lucidă- N. V.
Răspunde