De același autor
D-na Andronescu merită toate felicitările, dincolo de orice ataşamente politice. Acest „Caritas“ al inflaţiei de iluzii universitare stă să cadă. Va cădea el?
Printre multele escrocherii de după 1990, Universitatea privată „Spiru Haret“ are toate şansele să ocupe un loc fruntaş. Ctitorie a celebrului Aurelian Bondrea – un sinistru activist ceauşist, care îl trata pe Andrei Pleşu drept „buruiană“ pe câmpul rodnic al culturii socialiste –, universitatea a devenit o uzină de diplome fără valoare şi de impostură universitară. Sistemul – ne temem, repetat şi în alte universităţi – a fost eficient, iar numele lui este abuzul de „învăţământ de la distanţă“ (IDD): sute de mii de doritori de diplome universitare, răspândiţi prin toată ţara, ba chiar şi în străinătate, făceau lucrări, primeau informaţii, bibliografie etc., ba erau şi examinaţi ca anexe ale unui terminal de calculator. Se foloseau mai ales testele grilă, completate şi trimise prin e-mail de studenţi, corectate automat de un calculator central. Profesorul trebuia numai să semneze listele cu note. Iar banii – taxe universitare – curgeau. Cum altfel ar fi reuşit o universitate privată să aibă un local la care Universitatea Bucureşti numai visează şi un post propriu de televiziune?
Cum s-a putut? Simplu, prin refuzul de a se supune controlului exercitat, conform legii, de ARACIS. Cum a fost posibil acest dispreţ? Iarăşi simplu: miniştrii Educaţiei din ultimii ani (Hărdău, Adomniţei) au tăcut laş şi complice.
Şi deodată, aproape incredibil: actualul ministru, d-na Ecaterina Andronescu, are curajul să rupă tăcerea. Anulează diplomele obţinute de la „Spiru Haret“ de la facultăţi neacreditate. Mii, zeci de mii de diplome. Mai mult, ordonă inspectoratelor şcolare să-i scoată din examenele de definitivat pe absolvenţii respectivelor facultăţi. Absolvenţii (de a căror soartă unii se înduioşează ipocrit) sunt excluşi. În fine, un gest de curaj şi de responsabilitate faţă de învăţământul românesc! D-na Andronescu merită toate felicitările, dincolo de orice ataşamente politice. Acest „Caritas“ al inflaţiei de iluzii universitare stă să cadă. Va cădea el?
Nimic mai puţin sigur. Şefii PSD, stârniţi să acţioneze de complicităţi inavuabile, intră imediat în alertă: Mircea Geoană o urechiază pe d-na ministru şi o ameninţă cu retragerea sprijinului politic. La ora când scriu acest articol, poate aceasta chiar s-a întâmplat sau poate d-na ministru, presată, a revenit la „sentimente pozitive“. Straniu e că nu aud nimic de „partea cealaltă“: chiar preşedintele Băsescu, care şi-a făcut o prioritate din educaţie, pentru a nu mai vorbi de aceea a luptei cu „sistemul ticăloşit“, tace.
S-ar cuveni atunci ca societatea civilă şi comunitatea academică autentică să vorbească. Acum.//