De același autor
A nu fi distins între demagogie (un defect politic) și populism (un rău politic major) a contribuit mult la aducerea la putere a lui Hitler.
Despre populism și politicieni populiști se vorbește tot mai mult în ultimul timp în Europa – din Grecia până în Spania și din Ungaria până în Olanda, Germania și Suedia. Majoritatea se află în opoziție, dar unii, precum Viktor Orbán în Ungaria, sunt deja la putere. Despre populiști, politicienii mainstream afirmă, de obicei, că sunt niște demagogi. Însă populiștii afirmă despre ei înșiși că sunt democrați, ba chiar singurii democrați adevărați, spre deosebire de politicienii mainstream, care ar fi mincinoși și purtătorii unor interese de castă sau corporatiste, când nu pur și simplu exponenții „sistemului“ malefic.
După părerea mea, populiștii nu sunt demagogi sau, cel puțin în cele mai multe și mai importante cazuri, nu sunt astfel, deși unele interferențe nu lipsesc. Demagogul, așa cum ne spune și o definiție din DEX, este cel care face promisiuni mincinoase, când se află în opoziție, și care nu are de gând să se țină de ele, odată ajuns la putere. Demagogul este un politician viclean, care își știe limitele proprii și, mai ales, care nu intenționează să iasă din limitele sistemului. Dacă, să spunem, cere o masivă reducere a impozitelor, el minte, fiindcă știe că, dacă ajunge la putere, nu o va putea aplica și că va trebui să inventeze pretexte pentru amânare. Dacă susține independența pentru regiunea sa istorică, știe că, de fapt, independența ar fi un dezastru și nici nu-i trece prin minte să o aplice, cel puțin integral. Demagogul vrea puterea și o vrea fără scrupule, dar știe care sunt limitele obiective și subiective ale exercitării ei. De aceea, răul moral – minciuna demagogului – poate conduce la un bine public relativ: neaplicarea sau aplicarea foarte limitată a promisiunilor. Demagogia este, ce-i drept, un viciu, dar nu și un păcat mortal.
Cu totul diferit este cazul populistului. El nu înșală sau nu înșală conștient poporul care îl votează. Dimpotrivă, adesea se face exponentul autentic al unor aspirații populare. De aceea, pretenția sa de a fi democrat este de multe ori autentică, chiar dacă se poate spune că propaganda sa reușește mai întâi să cristalizeze aspirații și valori pe care apoi el pretinde că le reprezintă. Marea problemă este nu minciuna, ci sinceritatea populistului și faptul că el nu numai că nu vrea să mintă poporul, ci vrea chiar să împlinească ceea ce promite – ceea ce este, de obicei, riscant, pernicios sau chiar dezastruos pe termen ceva mai lung. Dar nici votanții săi, nici chiar el însuși nu întrevăd aceste consecințe. Un bine moral – sinceritatea – intră acum în rețeta unui mare rău public.
A nu fi distins între demagogie (un defect politic) și populism (un rău politic major) a contribuit mult la aducerea la putere a lui Hitler. Mulți (inclusiv politicieni germani conservatori, marii industriași germani, lideri politici externi) l-au considerat pe Hitler un demagog mai înflăcărat, care se va „calma“, odată ajuns la putere. Dar Hitler (în opoziție) era un populist și ceea ce a promis – inclusiv exterminarea evreilor – s-a și străduit să realizeze, odată ajuns la putere. Finalul, neprevăzut de el și de poporul german, a fost distrugerea Germaniei. Tot așa, când azi unii populiști precum Marine Le Pen cer desființarea Uniunii Europene, ar trebui să-i luăm în serios și să suspectăm că nici ea, nici votanții ei nu întrevăd catastrofa pe care aplicarea politicilor respective o va genera.
S-ar putea, desigur, ca unii politicieni europeni, actualmente considerați populiști, să fie în realitate mai curând demagogi. A priori, distincția nu este întotdeauna ușor de făcut. Marele pericol este însă că unii nu sunt demagogi: când ei declară că urăsc „democrația liberală“, că nu acceptă ca o Curte Constituțională să îngrădească „suveranitatea populară“, că nu acceptă regulile și impunerile Uniunii Europene care „dizolvă națiunile“ și așa mai departe, s-ar putea chiar să fie convinși de toate aceste lucruri, care să apară a posteriori în politicile lor, dacă li se permite să ajungă la putere. Mai mult, este posibil ca ei să creadă că binele și prosperitatea popoarelor lor vor fi realizate în acest fel. Convingerea interioară este și ceea ce le dă adesea forță de convingere față de mase și îi face cu atât mai periculoși. Populiștii mai au un atu: se folosesc de „democrație“ ca de un panaceu politico-social, iar lumea ignoră că democrația nelimitată, ai cărei susținători sunt (fără restricțiile justiției, ale Constituției, ale drepturilor omului, ale tratatelor internaționale sau ale regulilor europene), nu este decât o perversă formă de tiranie, denunțată ca atare de la Aristotel și până la John Sutart Mill. Dar cine mai meditează azi la spusele acestor gânditori sau ale altora asemenea lor?
„Minciuna are picioare scurte“, se spune. De aceea, cel puțin demagogii sunt repede dați în vileag și pierd. Nu și populiștii. Dimpotrivă, aceștia denunță minciunile establishment-ului și ale partidelor mainstream și astfel câștigă influență și voturi, fiindcă lumea socotește că a nu minți este o virtute. Evident, aici se mai strecoară o confuzie periculoasă: a spune adevărul așa cum îl crezi (a nu minți) și a spune adevărul așa cum el este în fapt (a nu fi în fals) sunt lucruri foarte diferite, dar în viața social-politică diferența dintre ele apare treptat și târziu. Iar „târziu“ uneori înseamnă prea târziu.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/04/foto pag 6 interviu.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/07/Ursula von der Leyen.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
Comentarii 18
CHARLIE - 01-15-2016
Exista a aluzie subtila cand Cope este supranumit Copelovici? In plus in loc sa promovam valorile familiare crestine a la patriarhul Daniel n'ar fi mai bine sa promovam valori umane universale? Locul religiei este in sufletul omului si nu in discutii politice. Marine Le Pen nu este un exemplu de urmat decat in disperare!
RăspundeVasile Popa - 01-12-2016
Sa nu uitam ca nazismul populist a fost propulsat de demagogia de la Weimar si de un alt populism, cel comunist. Demagogia nu este doar un mic defect, care irita dar nu face nimanui rau, asa cum un nas stramb ne displace dar nu ne face sa suferim. Demagogia este un rau in sine, pentru ca minciuna este un furt, iar furtul este o crima. Doar un populist poate baga frica intr-un demagog tocmai prin eradicarea acestuia. El este cerberul democratiei. Intr-o democratie sanatoasa nu este nevoie de populisti, dar posibilitatea ca acestia sa preia puterea asigura impotriva derapajului partidelor traditionale catre demagogie. Exemplul cel mai clar este SUA, unde nazistii, la fel ca si comunistii sunt legali dar nu au acces la putere cata vreme partidele traditionale sunt democratice.
Răspundelucid - 01-12-2016
Bibi N este si populist, si demagog, si criminal. Are o mare responsabilitate ca azi s-a ajuns ca adolescenti palestinieni, inclusiv fete, sa-i atace pe evrei chiar cu cuterul, fiind ucisi pe loc intr-o ciudata echivalenta obiect taios - pistol mitraliera UZI. Dar acolo e din nefericire o "traditie": catzi stiu ca piatza Dizengoff unde acum cateva zile un nebun tragea cu automatul in clientii unei cafenele e si locul unde alt nebun il asasina pe Rabin, semnatarul acordurilor de la Stockholm? Greu de previzionat daca va mai apare un alt Rabin sau un alt Arik la senectute care sa aiba curajul sinucigas de a retrage colonii din Cisiordania si de a separa Israelul de Palestina cu frontiere care sa reziste etnic, prin schimb de populatie si despagubiri pentru cei evacuati din ambele parti. Inspaimantatoare situatia de a putea fi injunghiat de propriul vecin, cetatean israelian ca si tine, dar palestinian, insa intrebarea la care toti se feresc sa raspunda este: DE CE?
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-11-2016
Mi se pare extraordinar de simplist sa arunci raspunderea in carca unui popor, fara sa iei in calcul intregul context. De ce n-a reusit bolsevismul in Occident ? Si, translatand situatia, sunteti absolut convins ca bolsevismul a prins in Romania mai ales datorita " tancurilor rusesti" sau datorita unor ideologi evrei ... Lucrurile sunt cu mult, cu mult mai complicate si in asta au avut un rol absolut toti ... Spre exemplu, Stalin stia exact ce facea Hitler inainte de a deveni cancelar atotputernic ... Stiau si englezii, si francezii ... Totul a fost un imens rahat. Si e cazul sa fim atenti la ce urmeaza in urmatorii 2, 3 ani ... Spre exemplu, atitudinea lui Merkel este cel putin ciudata ... inca nu s-au deslusit lucrurile. Daca exodul musulman nu va fi stopat, Anglia va iesi din UE si e foarte probabil ca va fi urmata si de alte state.
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-11-2016
Netanyahu n-are timp nici de demagogii, nici de populisme; trebuie sa guverneze cu ochii larg deschisi. Daca tu ai avea in tara situatia Israelului ( si evenimentele din Paris au cam aratat cam cum ar fi ... ) nu ti-ar mai arde de intrebari si scarpinatul dupa ceafa.
RăspundeMihai - 01-10-2016
Eroarea logica la care te referi se numeste mai precis: "Reductio ad Hitlerum" :-D Nu, nu e o gluma! Cauta pe internet.
RăspundeIoan Vlad Nicolau - 01-09-2016
Este bine ca domnul Andrei Cornea lamureste marelui public ce este populismul si ce alta mincare de peste este demagogia! Este necesar, fiindca in Europa zilelor noastre cele doua feluri politicianiste ni se ofera cu larghete spre ingurgitare si sunt din ce in ce mai apreciate de catre marele public alegator, care nu prea face mare diferenta intre sensul si gustul celor doua feluri, dar fiindca amindoua sunt servite de catre cei mai guresi chelneri politici, sunt acceptate de catre majoritatea populatiilor Europei, drept feluri fabuloase, consistente si sanatoase, in consens cu gustul de moment al majoritatii. Toata lumea striga ura si clefaie cu pofta din blidele oferite, unele de smecherasi si altele de inconstienti. Se filfiie steaguri, se bat tobe si fanafarele cinta marsuri patriotice, dupa care gloata satula, dupa ce s-a usurat si a rigiit, trece la alegeri, unde va pune destul sau va face cruce cu plaivazul peste numele celor care le-a prezentat bilciul cel mai bine si mai frumos. Nimanui nu-i trece prin minte la ce va aduce viitorul. Nimeni nu se gindeste la a doua, a treia, a patra zi. Daca felul servit nu le va deranja stomacul daca nu chiar si mansarda. Nimeni nu gindeste la saptaminile, lunile si anii care vor veni, cind cei pe care gloata i-a ales vor minti de se vor indoi birnele, iar inconstientii vor face timpenie dupa timpenie ducind tara, sau Europa intr-un fel sau altul de ripa. Una peste alta domnule Cornea, aveti dreptate sa definiti cit mai precis ce este populismul, ce-i demagogia, ce insemneaza dictatul si in ce fel se maninca democratia, numa’…… asta ar trebui sa ajunga la mintea marelui public! Nu numai la indemina lui sub forma de ziar, revista, radio, sau televizor, ca foarte multi vad, aud, mai rar citesc, dar nu pricep. Drumul de la indemina si pina la minte, este lung, nesigur si complicat pentru populatia alegatoare, mai ales intr-o tara ca Rominia in care cultura politica a fost si este teribil de precara. De altfel ca sa fim sinceri, situatia se prezinta aproape la fel in toate tarile din lume, numai ca in unele tari, statistic vorbind, alegatorul mai si pricepe cite ceva, dar nu intotdeauna! Eu cred ca educatia politica a oamenilor ar trebui sa inceapa inca din primele clase de liceu, si nu ca o materie colaterala ci ca una principala, pentru ca omul odata ajuns la maturitate sa aiba macar citeva repere in viitoarea lui viata de alegator si nu sa umble ca la baba oarba printre, notiuni, principii, legi si paragrafe. Cu stima Ioan Vlad Nicolau
RăspundeAdi - 01-08-2016
Mai face o eroare. Pentru Andrei, nationalism = populism = ceva rau. (Apropo, de cand erorile logice au nume americanesti acum? De secole ele sunt cunoscute in latina. Ce ti-e si cu globalizarea asta...)
RăspundeAdi - 01-08-2016
Romania ar fi avut de castigat daca Hitler castiga razboiul. Pentru romani Hitler nu poate fi un personaj negativ.
RăspundeVlad - 01-08-2016
Netanyahu este populist sau demagog?
RăspundeMarius Nicolescu - 01-08-2016
@ Liviu din Timisoara: Apropos de "poporul Cartii" si greutatea de a intelege rolul invataturii, artei si culturii, ce legatura vreti sa sugerati? Ca invatatura, arta si cultura are vreo legatura cu puterea de a CONSTATA ca nu e nicio diferenta intre fascism si comunism. Nu am nimic cu poporul evreu, dar daca un scelerat (A. Hitler) s-a comportat maniacal cu un popor , acel popor trebuie sa fie ingenunchiat (sau NU) de poporul sovietic!? Sau aici e vorba de numarul excesiv de evrei ce au condus URSS de la revolutia lui Lenin incoace. Sa nu uitam ca si germanii au dat iluminati ai invataturii, artei si culturii. Ca sa nu vorbim despre oamenii de stiinta. Ce-ar fi fost poporul american fara capetele luminate ale Germaniei naziste? Stiati bancul acela: In capitalism exista exploatarea omului de catre om, in comunism e tocmai invers. Tare ma tem ca poporului evreu ii este frica sa-si condamne conationalii care, daca ar fi deconspirati ar trebui stigmatizati pentru tot restul istoriei. Nu dau nume. Sunt prea cunoscute ca sa o fac. Degeaba esti cunoscator de arta si cultura daca nu ai curajul sa-ti asumi adevarul istoric, n'asa?
RăspundeMarius Nicolescu - 01-08-2016
@ Liviu din Timisoara: Apropos de "poporul Cartii" si greutatea de a intelege rolul invataturii, artei si culturii, ce legatura vreti sa sugerati? Ca invatatura, arta si cultura are vreo legatura cu puterea de a CONSTATA ca nu e nicio diferenta intre fascism si comunism. Nu am nimic cu poporul evreu, dar daca un scelerat (A. Hitler) s-a comportat maniacal cu un popor , acel popor trebuie sa fie ingenunchiat (sau NU) de poporul sovietic!? Sau aici e vorba de numarul excesiv de evrei ce au condus URSS de la revolutia lui Lenin incoace. Sa nu uitam ca si germanii au dat iluminati ai invataturii, artei si culturii. Ca sa nu vorbim despre oamenii de stiinta. Ce-ar fi fost poporul american fara capetele luminate ale Germaniei naziste? Stiati bancul acela: In capitalism exista exploatarea omului de catre om, in comunism e tocmai invers. Tare ma tem ca poporului evreu ii este frica sa-si condamne conationalii care, daca ar fi deconspirati ar trebui stigmatizati pentru tot restul istoriei. Nu dau nume. Sunt prea cunoscute ca sa o fac. Degeaba esti cunoscator de arta si cultura daca nu ai curajul sa-ti asumi adevarul istoric, n'asa?
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-07-2016
In cazul lui Hitler a contat DECISIV starea natiei germane in acea perioada. Disperarea si frustrarea ei. De aceea, populismul a concis cu dorinta ei de revansa. In continuare, trebuie sa se tina cont din plin de frustrarea unui popor care are potential de revansa.( Una este sa-i superi pe filipinezi cu nu stiu ce chestie si alta pe rusi, de exemplu. Poporul german nu e unul de ici de colo ... statul german nu s-a ridicat, in cursul istoriei, in asa masura, pe dominatia coloniala. Poporul german s-a impus intre natii prin iscusinta lui.DAR ... A FACUT O GRESEALA CATASTROFALA SA ELIMINE POPULATIA EVREIASCA ... chiar una impotriva propriului interes.Si apropo de opiniile vehiculate, inainte de a vedea defecte la evrei, e de dorit sa se vada calitati. De ce conteaza atat de putin autointitularea lor " poporul Cartii " ? Chiar e atat de greu de inteles rolul invataturii, artei si culturii ? Cunoastem capitala imperiului mongol ? )
Răspundeintrebantul - 01-06-2016
Mai interesanta ar fi o analiza a ce conteaza, invazia musulmana. Degeaba reparam noi Romania daca Europa se duce de rapa. Asta ar fi interesant de auzit, cum a evoluat parerea autorului despre migratia musulmana in Europa. Si cum s-ar simti raspunzator daca aceasta se dovedeste dezastruoasa sau chiar sinucigasa.
RăspundeMarius Nicolescu - 01-05-2016
Minunat articol, domnule Cornea. Din nefericire nu s-a inteles inca, o problema majora veche de saptezeci de ani. Enuntul problemei suna cam asa: Pana cand intre fascism si comunism nu se va pune semnul egal ( = ) vom avea populisti in politica si Europei nu-i va fi bine. Si pentru ca poporul care poate pune semnul de egalitate intre fascism si comunism nu vrea sub niciun motiv sa o faca ne va fi rau. Sa ne dea Divinitatea pace planetara si pentru 2016.
Răspundelucid - 01-05-2016
"denunță minciunile establishment-ului și ale partidelor mainstream" - diagnostic perfect. Drama alegatorului cinstit, informat si patriot vine de aici: ce sa aleaga, in continuare putred de coruptii partidelor "mainstream" sau sa incerce-riste cu populistii? A nu vota este lasitate iresponsabila astazi. In Franta 74% dintre alegatori nu-i vor candidati nici pe Sarko, nici pe Hollande. Cosmetizarea cu Moscovici-Copelovici care se profila acum un an va fi si ea respinsa de majoritatea francezilor. Deja Marine Le Pen in discursul post-alegeri regionale a spus clar ca alegerea se va face in 2017 intre patrioti si globalisti. In Romania este aceeasi alegere; intre valorile nationale, familiale clasice si crestine si cele globaliste political corecte impuse din ce in ce mai fatzis prin constrangere inca subtila de cei care vor sa topeasca natiunile si traditiile intr-un conglomerat mancurtizat supus centrului de putere mondialist (birocratia europeana si nu numai, marile banci, marile corporatii, etc care au si ele argumentul pietei globale ca mijlocul cel mai eficient de "progres"). Populistii nu pot fi opriti decat daca actuala clasa politica mondiala se va lepada de coruptie, ori clasa politica in sens clasic - cinste e o contradictie in termeni oriunde in lumea de azi.
Răspundeprofesoru - 01-05-2016
Foarte bine subliniata diferenta intre demagogie si populism.// Dar cred ca d. Cornea urmareste altceva. Nu face si diferenta intre populism si totalitarism si ii pune in aceeasi oala pe Le Pen, Orban si Hitler. Hitler a fost si el populist, dar a fost mult mai mult decat atat. Procedeul d-lui Cornea se bazeaza pe o eroare logica numita "association fallacy": Le Pen si Hitler au un element in comun (populismul), iar de aici ar rezulta ca sunt acelasi tip de politicieni. Idee care e evident si falsa, si nedreapta.
Răspundeandrei d. - 01-05-2016
La drept vorbind, cred ca ne speriem degeaba, sau poate nu analizam cu adevarat situatia. In realitate, Marine Le Pen nu promite, in Franta, altceva decat promitea De Gaulle. Daca luam programul gaullist din anii 50-60, avem exact asta. O anumita independenta fata de America, Rusia, Europa, o anumita pozitie ferma a Frantei in lume, politici independente, independenta bancara, suveranitate, dreptul de a bate moneda, armata solida etc., etc. Si apoi, sunt destui care spun ca nu trebuie sa o confundam cu tatal ei (un rasist notoriu, cu glume stupide despre Shoah) si ca adevarata protectie a evreilor, in Franta, adevaratul lor sprijin este de fapt in ea – e singurul partid care se opune imigratiei musulmane masive si schimbarilor in societate impuse de ea, mai ales in spatiul public. Vedeti cum lucrurile devin deodata un pic mai complicate. Toate celelalte partide, toate, sunt mincinoase. Francezii le-au vazut la lucru de 40 de ani, nu sunt cei mai naivi din lume. Tocmai pentru ca populistii fac ce spun, la care se adauga ecoul gaullist si masurile sociale, fac acest partid atractiv in ochii lor. Caci nu ne mai ameninta un Hitler ci cu totul altceva, la nivel mondial. Astfel, poate ca grilele noastre de analiza nu trebuie sa ramana in siajul permanent al celui de al doilea razboi mondial si in paradigma de atunci.
Răspunde