Blitzkriegul USL sperie cancelariile occidentale

Armand Gosu 10.07.2012

De același autor

Doar două redute au rezistat în fața tăvălugului USL: cancelariile celor mai importanți parteneri ai României și majoritatea presei internaționale relevante. În rest, toate au picat sub presiunea majorității parlamentare: de la Avocatul Poporului, președinții celor două camere ale parlamentului, Curtea Constituțională, căreia i-au fost retezate atribuțiile, și, la sfârșit, însuși președintele Băsescu a fost suspedat printr-un blitzkrieg, care i-ar umple de invidie până și pe generalii lui Hitler.

Până să scoată românii capul din gea­man­ta­ne­le de vacanță și să se dezmeticească în privința intențiilor USL, cancelariile occi­den­ta­le au și început să reacționeze critic la de­ra­pajele puterii de la București.

Bruxellesul a dat tonul, când comisarul pentru Justiție și-a manifestat îngrijorarea față de „atacurile recente la in­de­pendența Curții Cons­titu­țio­nale a României“. Reacțiile din partea UE au culminat în ziua în care a fost destituit pre­ședintele Băsescu cu o declarație a Comisiei Euro­pe­ne, în termeni folosiți de regulă pentru state cu deficit democratic pronunțat, nu pentru țări membre: „Statul de drept, controlul de­mo­cratic și independența sistemului judiciar sunt pietre de temelie ale democrației euro­pene și indispensabile pentru încrederea re­ciprocă în interiorul UE. Politica guver­na­men­tală și acțiunea politică trebuie să respecte aceste principii și valori“. Aflat într-o vizită în Malta, președintele Consiliului European, Her­mann van Rompuy, a ținut să-și facă publică în­grijorarea „față de evoluțiile recente din Ro­mânia în legătură cu domnia legii și in­de­pen­dența justiției“. Cei nefamiliarizați cu sub­ti­li­tățile limbajului diplomatic ar trebui să știe că un comunicat al Comisiei Europene redactat în acești termeni, ca și restul pozițiilor critice exprimate pu­blic, echivalează cu o pereche de palme aplicată guvernului de la București.

La fel de dure au fost și de­clarațiile oficialilor americani. Ele au debutat cu o in­ter­ven­ție a ambasadorului Mark Gitenstein în care-și ma­ni­festa „preocuparea“ față de „orice încercare de amenințare a in­depen­denței instituțiilor democratice din România“. Și a continuat cu un comunicat al De­par­ta­mentului de Stat, în termeni fără echivoc: „Sun­tem preocupați de recentele evenimente din România, aliatul și partenerul nostru în NATO, care amenință echilibrul democratic al puterilor și subminează instituțiile in­depen­dente, precum justiția“. Altă pereche de pal­me a răsunat pe obrazul Bucureștiului, de astă dată de peste Ocean.

Și alte instituții relevante au reacționat la blit­z­kriegul USL. Jean Claude Mignon, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a cerut guvernului USL „să respecte an­ga­ja­mentele asumate și standardele europene“. De altfel, Consiliul Europei a solicitat Comisiei de la Veneția un „aviz“ privind ultimele evo­luții din România, mai precis, în ce măsură sunt „compatibile cu principiile democratice și statul de drept“, iar președintele Comisiei, Gianni Buquicchio, a cerut Guvernului Ponta „să respecte pe deplin Constituția și stan­dar­dele internaționale privind independența jus­tiției și statul de drept“.

Cele mai importante state UE au ținut să-și precizeze poziția, prin declarații ale miniștrilor de Externe (Germania, Franța, Olanda) sau ale ambasadorilor la București (Marea Britanie, Italia). Cel mai vocal critic al blitzkriegului USL a fost Germania, un influent membru al UE. Cancelarul Angela Merkel consideră că „de­mer­surile guvernului român, al premierului Pon­ta și procedura de destituire a pre­șe­din­telui Băsescu sunt inacceptabile“. O astfel de afirmație aruncă România în rând cu țări pre­cum Siria. De pe culoarele Palatului Victoria, premierul Ponta o trimite să-și vadă de trea­bă pe Angela Merkel: „Bănuiesc că nu doam­na Merkel o să voteze pe 29“. Iar ministrul de Externe, Guido Westerwelle, își manifesta ne­liniștea „în chestiunea capacității României de a face ultimii pași ai procesului de in­te­grare europeană“, potrivit presei germane.

Prin acțiunile sale, Guvernul Ponta a readus Ro­mânia pe prima pagină a presei in­ter­na­ționale. Cu o viteză uluitoare, România a re­in­trat în rolul de paria al cancelariilor și presei in­ternaționale, în care se afla la sfârșitul dic­taturii lui Ceaușescu și în prima parte a anilor 1990.

Cum răspunde USL acestor critici? La fel de ne­inspirat cum răspundea Iliescu, în iunie 1990, povestind că minerii au venit la Uni­ver­sitate ca să planteze panseluțe.

Contextul este însă altul. Între timp, URSS s-a destrămat, România este membră NATO. Încă mai este stat UE, însă nu se știe pentru cât timp. Presa internațională vorbește deja des­pre posibilitatea suspendării României din UE, pe motiv de nefuncționare a instituțiilor de­mo­cratice. De altfel, ministrul german de Externe se declară precupat de crearea unui me­canism de reacție rapidă „în cazul în care o țară parteneră din UE ignoră grosolan litera legii sau spiritul comunității europene de va­lori“. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22