Cu busola prin Moscova în căutarea resetării

La o săptămână de la vizita la Moscova a secretarului de stat John Kerry și la o lună de la atentatele din timpul maratonului din Boston, FSB a reținut un diplomat american, acuzat că ar fi încercat să racoleze un ofițer din serviciile secrete rusești, specializat în lupta antiteroristă din regiunea Caucazului.

Ryan Christopher Fogle, secretar III la de­par­ta­mentul politic al Ambasadei SUA de la Mos­cova, a fost reținut în noaptea de 13 spre 14 mai de agenți ai Serviciului Federal de Se­cu­ri­tate (FSB), pe strada Aka­de­mik Piliughina, lângă parcul Voronțov, într-un raion din sud-vestul Moscovei. A fost dus la camera de gardă a FSB, de unde au venit să-l re­cu­pereze trei diplomați ame­ricani, printre care și Michael Klecheski, șeful depar­ta­men­tului politic. Fogle a fost de­clarat „persona non grata“ și expulzat. Potrivit co­mu­ni­ca­tului FSB, ofițerul operativ CIA Ryan C. Fogle a fost prins în flagrant, când încerca să ra­co­leze un ofițer al serviciilor de informații ruse. Ca și în cazul diplomatului român Gabriel Gre­cu, reținut și expulzat în august 2010, FSB a livrat cu generozitate fotografii și înregistrări vi­deo și audio către media ruse. Sunt ușor iden­tificabile momentul reținerii, cu un Fogle cu fața lipită de asfalt și mâinile strânse la spate, apoi o masă cu diverse obiecte care s-au găsit asupra lui și, în sfârșit, s-a difuzat o în­registrare video în care diplomaților ame­ri­cani, uimiți, cu mâinile la piept, li s-a ținut o veritabilă lecție de învățământ politic, despre colaborarea internațională, de către un cadru FSB, cu fața blu­rată. A doua zi, miercuri, 15 mai, televiziunile de stat rusești au difuzat în­re­gis­tra­rea unei convorbiri telefonice între Fogle și ofițerul rus pe care încerca să-l racoleze, în care diplomatul american so­licită o întâlnire urgentă, asi­gurându-l pe rus că va primi 100.000 de euro și că poate câștiga 1 milion de euro pe an din această co­laborare.

Datele din convorbirea telefonică par a fi con­firmate de o altă probă. Printre obiectele gă­site asupra lui Fogle este și o scrisoare, în lim­ba rusă, publicată integral de presa mos­co­vită, din care rezultă că ofițerul rus urma să pri­mească în avans 100.000 de euro, „pentru experiență, expertiză și colaborare“, iar suma urcă la 1 milion, la care se adaugă alte „bo­nu­suri“ pentru informații extrem de valoroase. Scrisoarea conține instrucțiuni privind felul în care se va face comunicarea (deschiderea unui cont pe portalul Gmail.com, transmiterea de mesaje la o anumită adresă etc.). Din fo­tografiile publicate de FSB rezultă că asupra lui Fogle s-ar fi găsit obiecte cel puțin stranii, precum 2 peruci, 3 perechi de ochelari de soa­re, busolă, atlas cu străzile Moscovei, telefon mobil model vechi, baterii, brichetă, un plic din care se văd ieșind bancnote de 500 de eu­ro și o legitimație de diplomat american. În mo­mentul reținerii, Ryan Fogle purta o pe­rucă blon­dă. Acesta este „arsenalul de spi­o­naj“ des­pre care vorbește comunicatul Minis­te­ru­lui rus de Externe, care califică acțiunea drept „provocare în spiritul Războiului Rece“. E cel puțin dezamăgitor „arsenalul“ acesta, în con­dițiile în care CIA urmărește teroriști cu dro­ne supersofisticate. Ce să faci cu peruci, oche­lari de soare și busolă noaptea în Moscova?

Părerile experților sunt împărțite, unii con­si­deră că Fogle e un spion CIA veritabil, alții cred că este o înscenare a FSB. Mai mulți foști ofițeri de informații americani și ruși, in­tervievați de presă, subliniază că Fogle este un agent neexperimentat, care a acționat gră­bit. Argumentul decisiv, potrivit acestora, es­te discuția telefonică cu cel pe care încerca să-l racoleze. Orice diplomat începător acre­ditat la Moscova știe, spun experții, că FSB mo­nitorizează atent toate convorbirile tele­fonice ale diplomaților străini. O posibilă expli­cație privind felul neglijent în care a acționat Fogle ar putea fi presiunea Washingtonului de a trece la recrutarea ofițerului rus, expert în terorism caucazian, pe fondul anchetei care se desfășoară în SUA pe marginea atentatului terorist de la Boston.

Rusia a colaborat cu SUA după atentatul de la Boston. A furnizat unele date despre acti­vi­tățile lui Tamerlan Tsarnaev, care s-a întors în SUA după o ședere de 6 luni în Daghestan, unde se aflase în contact cu rebelii mu­sul­mani. Dar, atunci când FBI a revenit solicitând noi amănunte, nu le-a mai primit de la FSB, așa că a închis ancheta, începută în 2011.

Potrivit The Guardian, Fogle era șeful rezi­den­ței CIA de la Moscova, ceea ce încalcă grav cu­tumele serviciilor secrete. Va urma o reac­ție pe măsură a Washingtonului, fără îndoială. Și fără acest ingredient, episodul Fogle indică temperatura scăzută din relația bilaterală. In­cidentul vine la o săptămână după vizita lui John Kerry la Moscova, pe fondul tensiunilor generate de criza siriană, chiar în momentul în care la Kremlin se redactează scrisoarea de răspuns a lui Putin la epistola președintelui Oba­ma, prin care Moscova își va preciza po­zi­ția în câteva dosare sensibile. Potrivit lui Alek­sei Arbatov, cunoscut expert rus, relațiile bi­laterale sunt cele mai proaste de la sfârșitul Războiului Rece „și, cu un spion mai mult sau mai puțin, nu le încălzești“. //