De același autor
Procuratura Generala a Rusiei a început urmarirea penala împotriva lui Boris Berezovski, acuzat ca pune la cale schimbarea prin forta a puterii. Fosta eminenta cenusie a Kremlinului, din epoca lui Boris Eltin, are deja la activ mai multe dosare penale. Primul a fost dosarul Aeroflot, deschis în aprilie 1999, în urma conflictului cu premierul de atunci, Evgheni Primakov. In noiembrie 1999, dosarul a fost închis, pentru a fi redeschis un an mai târziu, în noiembrie 2000, dupa ce Berezovski a renuntat la mandatul de deputat în Duma de Stat si s-a autoexilat în Occident. A urmat dosarul Forus Holding, desprins din Aeroflot, în august 2001, tenebroasa afacere LogoVAZ, dosar deschis în august 2002, iar în septembrie 2004, dosarul vilei din complexul Jukovka. În toate aceste dosare Berezovski a fost dat în urmarire internationala, iar pe numele lui au fost emise mandate de arestare. Emotiile controversatului om de afaceri s-au risipit dupa ce a obtinut, în septembrie 2003, statutul de refugiat politic în Marea Britanie.
Boris Berezovski este un personaj fascinant. Ar vrea ca lumea sa se învârta în jurul lui. Ii place sa faca si sa desfaca regimuri, sa schimbe destinele unor tari. Nu e un simplu ex-oligarh, iesit din spuma agitatei tranzitii rusesti. Nu afacerile sunt vocatia sa. El este, înainte de toate, un complotist. Marii complotisti se tin departe de public. Nu si Berezovski, ceea ce-l face un complotist atipic. Dar oare Rusia e o tara tipica?
Berezovski a pus bazele coalitiei de la Davos, care a facilitat realegerea lui Eltin în 1996, l-a inventat pe omul politic Aleksandr Lebed, a complotat pentru destituirea lui Viktor Cernomîrdin din functia de premier, iar în 1999 a organizat operatiunea “succesorul” în favoarea lui Vladimir Putin, cu care a intrat în conflict deschis la putin timp dupa ce acesta a câstigat alegerile prezidentiale. De altfel, singurul lucru pentru care Berezovski se considera vinovat, potrivit propriei declaratii, este ca l-a ajutat pe Putin sa devina presedinte al Rusiei.
Ultimul complot al lui Berezovski este îndreptat, nu se putea altfel, împotriva lui Putin. Berezovski a anuntat complotul, în direct, în ziua de 24 ianuarie, într-un interviu la postul de radio Eho Moskvi. Dupa ce l-a acuzat pe Putin ca încalca Constitutia, Berezovski a spus ca opozitia din Rusia este îndreptatita sa puna mâna prin forta pe putere, dupa care a anuntat senin ca lucreaza deja, de ceva vreme, la acest proiect. Insa, când i s-au cerut amanunte despre felul în care va regiza schimbarea prin forta a regimului din Rusia, Berezovski a refuzat sa dezvaluie scenariul, asigurând totusi ca va face publice amanuntele la timpul potrivit. Deputati din Duma de Stat au protestat si au cerut autoritatilor britanice, care i-au acordat lui Berezovski statutul de refugiat politic în septembrie 2003, sa ia atitudine împotriva complotistului. Relatiile ruso-britanice s-au tensionat în ultimii ani, dupa ce emisarul cecen Ahmed Zakaev si angajati ai firmei Iukos au primit azil politic în Regatul Unit. Recent, Moscova a acuzat Londra ca finanteaza organizatiile neguvernamentale rusesti prin diversi “spioni-diplomati”.
Tocmai pentru a detensiona relatiile cu Moscova, seful Foreign Office l-a pus la colt pe Berezovski, cerându-i sa respecte legislatia britanica si sa nu foloseasca Regatul Unit pentru a provoca dezordini într-o alta tara, amenintându-l ca statutul de refugiat ar putea fi retras. Incurajata de reactia Foreign Office, Procuratura Generala din Rusia a deschis, la 16 februarie, un dosar penal împotriva lui Berezovski, acuzat ca pune la cale actiuni îndreptate spre luarea puterii prin mijloace violente. A doua zi, Berezovski a renuntat la toate afacerile din Rusia, în favoarea partenerului sau Badri Patarkatisvili, ceea ce indica faptul ca fosta eminenta cenusie a Kremlinului a luat în serios noua serie de acuzatii care i se aduc, temându-se de represalii din partea autoritatilor rusesti. La 1 martie, Moscova s-a adresat oficial Londrei cerând extradarea lui Berezovski. De ancheta se ocupa Serviciul Federal de Securitate, principalul succesor al KGB-ului. In acest moment, dosarul este trecut la secret, astfel ca nici macar avocatul moscovit al lui Berezovski nu cunoaste acuzatiile concrete care i se aduc clientului sau.
Însa, articolul 278 Cod Penal, invocat în cazul lui Berezovski, are o istorie modesta în jurisprudenta ruseasca. El sperie prin pedeapsa prevazuta, închisoare de la 12 la 20 de ani. In alte cazuri anchetate de catre procurori, acuzatiile au fost retrase. Alti învinuiti au sfârsit prin a fi internati în spitale de psihiatrie.
Greu de crezut ca, fara probe solide, seful de la Home Office îi va retrage lui Berezovski statutul de refugiat si o instanta britanica va decide extradarea lui în Rusia. Nici autoritatile de la Moscova n-ar avea de ce sa-si faca mari iluzii cu acest dosar. Berezovski, haituit de procurori înca din aprilie 1999, este prea experimentat în procese pentru a mai tremura in fata Kremlinului.
Insa nu doar Berezovski este miza acestui nou scandal. Kremlinul transmite un semnal tuturor emigrantilor rusi, oriunde s-ar afla, sa se tina departe de jocurile politice din Rusia. Putin vrea sa se asigure ca el ramâne singurul decident major în stabilirea propriei succesiuni si ca evolutii precum cele din Georgia, Ucraina sau Kirgistan sunt inacceptabile pentru elita politica de la Moscova. Deci, scenariul din 1999, când Boris Eltin l-a desemnat pe Putin drept urmas, s-ar putea repeta, dar fara nici un fel de ingerinta din partea fostilor si actualilor oligarhi, a presei careia i s-a îndesat calusul în gura sau a organizatiilor civice. In acest fel, succesiunea lui Putin ar fi lipsita de orice intriga, devenind o afacere de familie a serviciilor secrete, ai caror reprezentanti domina centrele de putere.
