De același autor
Criza fara precedent din relatiile dintre Marea Britanie si Rusia, care a tinut prima pagina a presei internationale, a fost calificata drept o "mini-criza" de presedintele Vladimir Putin. " Cred ca relatiile dintre Rusia si Marea Britanie vor evolua in mod firesc - a spus d-l Putin - pentru ca ambele tari sunt interesate de aceasta. Dar masurile luate trebuie sa tina cont de bunul simt si de interesele legitime ale partenerilor. Sunt convins ca vom depasi aceasta mini-criza". Calificand disputa cu Marea Britanie drept o "mini-criza", tocmai in momentul in care tensiunile dintre Londra si Moscova, generate de refuzul Rusiei de a-l extrada pe Andrei Lugovoi, acuzat de procurorii britanici de uciderea lui Aleksandr Litvinenko, atingeau apogeul, presedintele Putin a facut un pas inapoi. Nu este atat o concesie facuta Londrei, cat mai ales o incercare de a opri escaladarea conflictului. Conflict pentru care Rusia e limpede ca nu era pregatita. Prea multe surse, preluate de presa internationala, indica faptul ca diplomatia rusa a fost prinsa pe picior gresit de reactia extrem de decisa a guvernului britanic la refuzul Moscovei de a-l extrada pe fostul ofiter KGB Lugovoi. Diplomatia rusa nu mai este ce a fost altadata. Functionarii din centrala Ministerului rus de Externe erau ferm convinsi ca britanicii se vor dovedi cinici si pragmatici, ca de obicei, si nu vor risca o criza in relatiile cu Rusia de dragul unui defector din Serviciul Federal de Securitate, principalul succesor al KGB, refugiat la Londra. Socoteala complet gresita, cum avea sa se dovedeasca.
Moscova nu a apreciat corect impactul pe care asasinarea lui Litvinenko l-a avut asupra opiniei publice din Marea Britanie, a uitat de amanuntul esential ca Litvinenko tocmai devenise supus al Majestatii Sale si n-a realizat ca noul premier laburist Gordon Brown nu-si doreste, precum predecesorul sau, Tony Blair, sa-i devina prieten tarului Vladimir.
La 22 mai, procurorii britanici au cerut extradarea lui Lugovoi, pe care l-au pus sub acuzare pentru asasinarea lui Litvinenko, mort intr-un spital din Londra, la 23 noiembrie 2006, in urma otravirii cu izotop radioactiv de poloniu 210. Procuratura Generala a Rusiei a confirmat refuzul de a-l extrada, invocand Constitutia, care interzice predarea unui cetatean rus altui stat pentru a fi judecat. Moscova a propus Londrei judecarea lui Lugovoi in Rusia, ceea ce britanicii au refuzat categoric. Aceasta desfasurare era previzibila.
Berezovski la schimb cu Lugovoi
Doi actori ai acestei drame au contribuit la escaladarea crizei. Primul este insusi Andrei Lugovoi, care, la 31 mai, a organizat o conferinta de presa la Moscova. Cu aceasta ocazie, fostul ofiter KGB, in prezent prosper om de afaceri, a oferit propria versiune asupra mortii lui Litvinenko. Trei la numar sunt scenariile prezentate de Lugovoi. Litvinenko ar fi fost ucis de serviciile secrete britanice cu care colaborase si care l-ar fi scapat de sub control. Litvinenko ar putea fi victima mafiei ruse, mai precis a lui Zahar Kalasov, o autoritate a lumii criminale rusesti din Spania, impotriva caruia politia spaniola strangea probe, cu ajutorul lui Litvinenko. Potrivit celui de-al treilea scenariu, in spatele asasinarii lui Litvinenko s-ar afla miliardarul rus, "maestru in intrigi politice", Boris Berezovski, refugiat si el la Londra. Lugovoi afirma ca Litvinenko ar fi incercat sa-l santajeze pe Berezovski cu documente despre unele afaceri tenebroase ale acestuia. Trebuie subliniat ca Lugovoi n-a prezentat nici o proba in sprijinul afirmatiilor sale. De altfel, o mare parte a conferintei de presa a fost dedicata serviciilor secrete britanice, care ar fi incercat sa-l racoleze si pe el, servicii secrete pentru care lucrau atat Litvinenko, cat si Berezovski. Procuratura Generala a Rusiei a fost singura care a luat in serios "dezvaluirile" lui Lugovoi si a deschis, impreuna cu FSB, un dosar de spionaj pe numele lui Berezovski.
De altfel, procurorii rusi incearca de multi ani sa puna mana pe Berezovski. Are un dosar pentru deturnarea din conturile Aeroflot-ului a 214 milioane de ruble. In urma unui interviu acordat The Guardian, publicat la 13 aprilie, in care Berezovski anunta pregatirea unei "lovituri de palat" la Moscova, Procuratura Generala a transmis Londrei cererea de retragere a statutului de refugiat politic acordat miliardarului si extradarea lui in Rusia spre a fi judecat pentru pregatirea unei lovituri de stat. Ultimul dosar impotriva lui Berezovksi a fost deschis de FSB, la 15 iunie, pentru "spionaj" in favoarea Marii Britanii, in urma "dezvaluirilor" lui Lugovoi. La doar o zi dupa deschiderea dosarului de spionaj, la Londra ateriza un presupus killer rus, care ar fi avut misiunea sa-l asasineze pe Berezovski. Arestat de Scotland Yard, la 21 iunie, in momentul in care isi procura un pistol, potrivit unor relatari din presa engleza, acesta a fost anchetat timp de trei zile, dupa care a fost predat serviciului de imigratie care l-a expediat inapoi in Rusia. De altfel, Scotland Yard va confirma oficial acest episod o luna mai tarziu, dupa ce seful Foreign Office, David Miliband, a anuntat in Camera Comunelor masurile luate de Londra ca raspuns la refuzul Moscovei de a-l extrada pe Lugovoi. Nu banii furati si nici spionajul sunt cheia afacerii Berezovski. Kremlinul se teme de implicarea lui Berezovski in transferul de putere din Rusia, care urmeaza sa se produca in martie 2008, cand expira cel de-al doilea mandat de presedinte al lui Putin. In contul eminentei cenusii din vremea lui Boris Eltin, sunt puse schimbarile mai multor premieri rusi, Viktor Cernomirdin, Evgheni Primakov, Serghei Stepasin si a numirii ca succesor a actualului presedinte Putin. Or, pentru establishment-ul de azi din Rusia, orice tentativa de interventie din exterior in transferul de putere de la Kremlin trebuie anihilata cu orice pret. Pentru a-l anihila pe Berezovski, in conditiile in care miliardarul rus este extrem de bine pazit, Moscova incearca, insa fara succes, sa obtina extradarea lui. De altfel, Procuratura Generala a cerut in 6 ani autoritatilor britanice extradarea a nu mai putin de 21 de persoane. La nici o cerere nu s-a raspuns favorabil. Si e greu de crezut ca acest lucru se va intampla prea curand, cata vreme ziaristi rusi care primesc azil politic in Occident povestesc agresiunile la care au fost supusi de catre FSB, care sugereaza ca Putin calca pe urmele dictatorilor din Africa.
Argumentul Moscovei (neoficial, fluturat intens de media controlata de Kremlin) pentru care a refuzat sa-l puna la dispozitia justitiei britanice pe Lugovoi este ca Londra practica standarde duble, refuzand sa-l extradeze pe Berezovski in timp ce solicita Rusiei extradarea lui Lugovoi.
Ritualuri diplomatice
Seful diplomatiei britanice, David Miliband, a anuntat masuri de o duritate fara precedent impotriva Rusiei. Marea Britanie a expulzat 4 diplomati rusi, ceea ce, cantitativ, nu reprezinta o lovitura serioasa data spionajului rusesc la Londra. Contrainformatiile britanice au numarat (oficial) nu mai putin de 30 de agenti rusi la Londra. Seful Foreign Office a vorbit despre limitarea acordarii vizei britanice pentru oficialitatile ruse si suspendarea negocierilor pentru simplificarea regimului de acordare a vizei britanice. Raspunsul Moscovei a intarziat cu 3 zile. Potrivit unor agentii de presa internationale, in acest rastimp s-ar fi dus o lupta surda intre ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe de o parte, si siloviki din Administratia Prezidentiala, pe de alta, in jurul reactiei pe care Moscova ar trebui s-o aiba. Lavrov l-a sfatuit pe presedinte sa nu escaladeze criza cu Marea Britanie, in timp ce fostii kaghebisti din anturajul lui Putin cereau o reactie cat mai dura. Si, in ciuda retoricii antioccidentale, Putin a inteles ca Rusia are mai mult de pierdut decat de castigat de pe urma conflictului cu Marea Britanie. De aici si declaratia presedintelui potrivit careia "mini-criza" din relatiile cu Londra va putea fi depasita. Reactiile Bruxellesului si Washingtonului, care-i cer Moscovei sa coopereze cu Londra, au contribuit si ele la moderarea tonului diplomatiei ruse.
In ciuda pretentiei purtatorului de cuvant al diplomatiei ruse Mihail Kaminin, potrivit caruia Moscova raspunde "in oglinda" Londrei, simetria nu e decat aparenta: 4 diplomati rusi expulzati de britanici si tot patru diplomati, de data asta britanici, expulzati de rusi.
Asadar, avem de-a face cu o "mini-criza"? Sunt interese mult prea mari la mijloc care cer ca aceasta criza, care nu e deloc mica, sa fie astfel considerata. Depinde de guvernul laburist de la Londra. Daca britanicii prezinta dovezi privind implicarea serviciilor secrete rusesti in asasinarea lui Litvinenko, criza se va amplifica. Expulzarea diplomatilor rusi confirma faptul ca aceste dovezi exista. Altfel, n-ar avea nici o noima sa expulzezi diplomati. Deocamdata, agentiile de presa se multumesc sa citeze, sub acoperirea anonimatului, diversi oficiali britanici care afirma ca rapoartele intelligence, Home Office si cele ale detectivilor Scotland Yard confirma faptul ca planul secret de a-l otravi pe Litvinenko a fost ordonat de FSB. Si este foarte putin probabil ca FSB sa fi actionat fara aprobarea presedintelui Putin, mai ales ca legea ii permite sa ordone asasinate in afara granitelor Rusiei. Deocamdata, insa, in ciuda speculatiilor privind implicarea FSB, ancheta pare a se limita la teoria ca intre Litvinenko si fostii sai camarazi de serviciu ar fi avut loc o simpla, dar foarte scumpa (cateva milioane de dolari costa poloniul 210 utilizat in aceasta operatiune care provine de la centrul nuclear de la Sarov, din regiunea Nijni Novgorod) vendeta personala.
