Războiul de cuvinte al Rusiei cu Maia Sandu

Moscova nu e obișnuită și nu știe să lucreze cu liderii politici care discută public dosare sensibile.

Armand Gosu 02.12.2020

De același autor

Răspunsurile tăioase primite de președintele ales Maia Sandu de la diferiți oficiali ruși par să indice temperatura ridicată a perioadei de tatonare. Așa cum noul vecin de la etajul 6, cât ar fi el de premiant, trebuie să se acomodeze cu bătăușii din spatele blocului, la fel și viitoarea președintă a Moldovei trebuie să-și găsească locul în ierarhia complicată a liderilor ex-sovietici.

Că-i mai degrabă un joc de tatonare care să arate cât se poate îndoi materialul din care e făcută Maia Sandu și cât e el de tare, o confirmă tema care a stârnit controversa: retragerea trupelor ruse din Transnistria. Viitoarea ocupantă a fotoliului prezidențial a spus că cei circa 1.400 de militari din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (OGRV) care protejează depozitele cu muniție de la Colbasna trebuie retrași, iar cele peste 20.000 de tone de muniție trebuie evacuate, conform angajamentelor de acum peste două decenii ale Rusiei (summitul OSCE de la Istanbul, 1999). Grupul Operativ a fost înființat la 1 iulie 1995 pe baza structurii Armatei a XIV-a desfășurate în Transnistria, însă fără acordul Chișinăului. Prezența militarilor ruși din Grupul Operativ pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală, iar oficialii ruși au purtat, de-a lungul timpului, negocieri cu moldovenii pentru evacuarea militarilor ruși. Anul trecut, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a discutat despre asta la Chișinău cu premierul de atunci, Maia Sandu. Câteva luni mai târziu, șeful diplomației moldovenești, Aurel Ciocoi, a declarat la Moscova că Moldova poartă negocieri pentru evacuarea OGRV. Nici un lider moldovean, nici măcar comunistul Vladimir Voronin, în anii în care, fascinat de Kremlin, visa la aderarea Moldovei la Uniunea Rusia-Belarus, n-a semnat vreun document prin care să legalizeze prezența militarilor ruși din OGRV pe teritoriul țării sale.

În afară de militarii ruși din Grupul Operativ, în Moldova se mai află Misiunea de menținere a păcii, compusă din 402 militari ruși, 494 de transnistreni, 355 de moldoveni și 10 observatori ucraineni. Numiți și „căștile albastre”, ei ocupă 15 posturi permanente și puncte de control. Misiunea de menținere a păcii a fost introdusă în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu Acordul privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat la 21 iulie 1992 de președinții Rusiei și Republicii Moldova, în prezența liderului Transnistriei. Deci, această misiune este legal desfășurată pe teritoriul Moldovei, cu acordul expres al Chișinăului și cu participarea militarilor moldoveni la funcționarea ei. Maia Sandu a cerut modificarea statutului acestei misiuni, care să țină seama de evoluțiile din ultimii 28 de ani, prin transformarea ei dintr-o misiune militară într-una civilă, sub egida OSCE.

Nu doar că n-a amenințat cu schimbări bruște ale poziției Chișinăului pe aceste dosare, dar Maia Sandu a repetat în toate interviurile oferite că „va discuta cu Federația Rusă așa încât să ajungem la o rezolvare a acestei situații”.

Nici măcar despre dosarul datoriei Transnistriei față de Gazprom, cel mai recent subiect de dispută între viitoarea președintă și Moscova, doamna Sandu n-a spus nimic nou. Tiraspolul a acumulat o datorie de 7,5 miliarde de dolari, pe care Chișinăul a refuzat constant s-o recunoască și s-o achite.

Maia Sandu n-a spus nimic nou. Dar a zis-o mai clar decât alții. Și va fi luată în serios în toate cancelariile lumii, de vreme ce are o credibilitate cu mult mai mare decât alți lideri moldoveni.

De unde această campanie a demnitarilor ruși împotriva Maiei Sandu? Ce semnificație are ea?

Moscova e supărată că doamna Sandu l-a bătut pe Dodon. Victoria ei a fost văzută de către presa din Rusia drept un eșec al politicii Moscovei, care a pierdut influența în Moldova. În mod tradițional, alegerile din fostele republici sovietice sunt interpretate în grila competiției dintre Rusia și Occident. De altfel, rezultatul n-avea de ce să facă Rusia fericită, Dodon, admiratorul lui Putin, pierzând la scor în turul al doilea. În afară de declarațiile președintelui Putin, ministrului de externe Lavrov și șefului spionajului Narîșkin despre „revoluțiile colorate” pregătite de americani la Chișinău împotriva prorusului Dodon, Moscova s-a mai implicat în Moldova prin experții electorali, care au condus o campanie dezastruoasă, mai ales între cele două tururi de scrutin. Se știe că „revoluțiile colorate” sunt considerate de Putin drept operațiuni ale CIA, de răsturnare a regimurilor politice din fostul spațiu sovietic și de înlocuire a unor lideri loiali Rusiei cu unii loiali Occidentului.

Moscova nu e obișnuită și nu știe să lucreze cu liderii politici care discută public dosare sensibile. Prin a ceste valuri de reacții, Kremlinul încearcă s-o testeze și s-o intimideze pe viitoarea președintă în pregătirea unor negocieri privind statutul regiunii separatiste. Kremlinul nu mai are timp. Războiul ruso-ucrainean slăbește tot mai mult pozițiile Rusiei în Transnistria. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22