De același autor
Declaraţiile preşedintelui Medvedev şi ale premierului Putin confirmă intenţia Moscovei de a declanşa o nouă criză a gazului în Europa.
Încă din luna aprilie, preşedintele Dmitri Medvedev a publicat un document, Abordarea conceptuală a noii baze juridice a cooperării internaţionale în sfera energeticii. Oficialii UE au răspuns că există deja o bază juridică, Carta energetică, semnată de 51 de state, inclusiv de Rusia în 1994, dar nu a fost ratificată. Pentru Summit-ul de la Habarovsk, Comisia a pregătit o contrapropunere privind crearea unor mecanisme de înştiinţare prealabilă în cazul apariţiei unor riscuri în tranzitarea gazului. Documentul confirmă faptul că UE vrea să evite o repetare a crizei gazului din ianuarie, când zeci de milioane de cetăţeni au avut de suferit de pe urma conflictului ruso-ucrainean.
Dacă Barroso consideră că proiectul propus de Moscova conţine „idei utile“ care pot fi discutate, Medvedev, ascultând propunerea creării unui „mecanism de înştiinţare“, a declarat că încă de pe acum se acumulează riscul unor întreruperi în livrarea cu gaz, de vreme ce Ucraina n-are bani să cumpere gaz pentru a-şi umple depozitele.
În lunile de vară, Gazprom alimentează depozitele subterane din Ucraina. Ele sunt necesare în timpul iernii, când creşte cererea de gaz în Europa. Temându-se de furtul gazului din depozite, Gazprom vinde vara gaz, iar iarna îl cumpără pentru a-l livra consumatorilor europeni. Rusia s-a oferit să acorde un credit de 5 miliarde de dolari Ucrainei pentru a cumpăra acest gaz. Oficialii ruşi vorbesc de circa 19,5 miliarde de metri cubi, care ar costa peste 4 miliarde de dolari. Declaraţia UE–Ucraina pentru modernizarea sistemului de transport al gazului, semnată la 23 martie, a blocat negocierile pentru acordarea creditului. Medvedev, adresându-se oficialilor europeni, a cerut ca UE să dea bani Ucrainei pentru a plăti gazul cumpărat de la ruşi, fără a încerca să găsească o altă soluţie, cum ar fi plata pentru depozitarea gazului.
Creditul de 2,5 miliarde de dolari acordat Ucrainei pentru modernizarea reţelei de tranzit a gazului a fost o lovitură dată planurilor Moscovei de a pune mâna pe conductele din ţara vecină, pe unde livrează 80% din gazul exportat în UE. La câteva ore după semnarea Declaraţiei UE-Ucraina Putin ameninţa Bruxellesul cu „revizuirea“ relaţiilor. Visul Gazprom de a controla sistemul de tranzit din Ucraina pare mai irealizabil ca oricând. Iar Rusia dă tot mai multe semnale că vrea să răzbune acest eşec. Cum altfel ar putea-o face decât generând o nouă criză a gazului? //
