SUA mai salvează o dată Europa

Sâmbătă, 20 aprilie, Camera Reprezentan­ților a votat la Washington pachetul de 60,8 miliarde de dolari SUA pentru Ucraina. Trei zile mai târziu, marți, 23 aprilie, Senatul a votat și el cu o largă majoritate, iar a doua zi, președintele Joe Biden a promulgat legea. De la începutul acestui an, ochii întregii lumi erau ațintiți asupra președintelui Camerei, republicanul Mike Johnson, care amâna votarea furnizării ajutorului pentru Ucraina. Abia după ce a fost amenințat cu destituirea de o majoritate ad-hoc compusă din democrați și o parte a republicanilor din Cameră, Johnson a împărțit proiectul inițial în alte patru proiecte de lege pe care le-a supus votului. Și, în ciuda faptului că 112 republicani au votat împotrivă, ajutorul pentru Ucraina a trecut prin Camera Reprezentanților fără nicio problemă. Prin acest pachet de legi, Ucraina primește 60,8 miliarde, Israel și Gaza 28 miliarde, iar Taiwan și regiunea Indo-Pacific 8 miliarde. Al patrulea proiect introdus de Johnson prevede interzicerea TikTok și confiscarea activelor rusești din SUA. Ultimul pachet de ajutor pentru Ucraina fusese votat de Congres în decembrie 2022, înainte ca Biden să piardă majoritatea. Cel mai consistent, 40 de miliarde, trecuse, în septembrie 2022, cu o susținere bipartizană exemplară.

Aventura proiectului de lege privind susținerea Ucrainei a fost neașteptată, chiar și pentru cei familiarizați cu scena politică de la Washington. Mulți dintre aliații SUA aflați în zone sensibile, cum este și Europa Centrală, încă procesează ce s-a întâmplat; urmează să tragă concluzii și să acționeze în consecință. Președintele Biden a început să promoveze proiectul de lege încă din august 2023. A introdus și o sumă pentru Taiwan și Indo-Pacific, iar după atacul terorist al Hamas, din octombrie, și ajutorare pentru Israel, în speranța că astfel proiectul va trece mai ușor. Dar, la conducerea Camerei, republicanii l-au împins pe un avocat din Louisiana, apropiat de fostul președinte Donald Trump, și care anterior votase constant împotriva ajutoarelor pentru Ucraina. Johnson este reprezentantul Americii profunde, conservatoare, un baptist practicant care combate progresismul și promovează adoptarea unor legi care să criminalizeze homosexualitatea.

Cu voce tremurândă și lacrimi abia reținute, Johnson a răspuns unui ziarist, după votarea legii: „fac ceea ce cred că este corect”. Și când a fost împotriva susținerii Ucrainei, reprezentantul unui district modest din Louisiana a fost convins că face ceea ce este corect. El era reprezentantul tipic al taberei conservatoare, izolaționistă, care era minoritară între republicani.

Ce s-a întâmplat din octombrie 2023, de când a ajuns al treilea om în stat? La schimbarea lui Johnson au contribuit mai mulți factori. Cu siguranță briefingurile serviciilor de informații de la nivel înalt la Washington, faptul că Johnson a apelat la consilierea fostului șef CIA și secretar de stat Mike Pompeo, întâlnirea cu liderul evanghelist ucrainean Pavlo Ungurean, discuția cu familiile victimelor Holocaustului de la care a ieșit plângând, toate acestea l-au transformat într-un partizan al sprijinului financiar pentru Ucraina. Poate că nu într-unul entuziast, dar într-unul eficient. Pentru că decizia Camerei, din 20 aprilie, a fost pregătită din timp. Și pare acceptată inclusiv de Trump.

În ultimele săptămâni, Trump s-a limitat la a arunca problema Ucrainei în brațele Europei, căreia i-a cerut „să egalizeze” banii puși de SUA. Numai că asta s-a întâmplat mai mereu; până în ianuarie 2024, instituțiile și țările UE au dedicat 93,2 miliarde dolari Ucrainei, ajutor militar, financiar și umanitar, față de 74,3 miliarde de la SUA. Cât privește ajutorul militar, invocat de Trump și alți republicani conservatori izolaționiști, țările europene, începând cu Germania și Marea Britanie, au contribuit cu 60,5 miliarde dolari, față de 46,3 miliarde cât au cheltuit SUA cu ajutoarele militare pentru Ucraina. Ca pondere din economia fiecărei țări, SUA este pe la mijlocul listei, pe locul 20, după 17 țări europene, după UE, ca atare, și după Canada. În același timp, ajutorul american s-a dovedit esențial, fără el – a spus-o în repetate rânduri președintele Zelenski – Ucraina nu poate rezista în fața agresiunii rusești.

Ofensiva rusească va fi greu de oprit

Chiar dacă sunt pentru Ucraina, zecile de miliarde rămân în SUA. Peste 80% din întreaga sumă. Cea mai mare parte sunt pentru arme și muniție, din această cauză 48,4 miliarde ajung la Departamentul Apărării. Din această sumă, 13,8 miliarde vor trebui cheltuite până la 30 septembrie 2025 și reprezintă banii pentru arme și echipamente livrate prin Inițiativa de asistență pentru securitatea Ucrainei. Pentru livrările rapide există alt mecanism, Presidential Drowdown Authority, prin care președintele poate scoate arme din depozite în limitele stabilite de buget. Pentru că militarii trebuie să aibă garanții că vor primi bani pentru refacerea stocurilor. Noua lege alocă 13,3 miliarde prin acest mecanism, cheltuite până la 30 septembrie 2026, din care 8 miliarde în 2024. Suma va fi mai mare, pentru că au rămas alte 3,9 miliarde de anul trecut, bani blocați de Pentagon (armata suspendase scoaterea din depozite ca să nu rămână cu contul pe zero). O sumă separată de 7 miliarde dolari SUA a fost alocată pentru operațiuni militare până la finalul acestui an. Noutatea este dată de defalcarea unei sume sub formă de credit. Ar fi vorba de două împrumuturi, prin Departamentul de Stat, de 7,9 miliarde pentru susținerea economiei și 1,6 miliarde ajutor militar. Cel mai probabil, Ucraina nu va rambursa niciodată acest împrumut, pentru că președintele SUA are dreptul să șteargă datoria. Tot în cadrul acestui pachet votat, Washingtonul alocă 460 de milioane de dolari pentru ajutorarea refugiaților ucraineni (prin Departamentul Sănătății) și 250 de milioane prin Departamentul Energiei.

Primul pachet de ajutoare militare americane ajunge în aceste zile în Ucraina. În cutiile care așteaptă deja în depozitele din Germania și Polonia sunt proiectile de artilerie de 155 și 105 mm, rachete pentru apărarea anti-aeriană RIM – 7 și AIM – 9M, vehicule de luptă Bradley, vehicule blindate Hummer, sisteme antitanc Javelin, rachete pentru lansatoarele HIMARS și pentru sistemele portabile de rachete sol-aer Stinger etc. Totul în valoare de peste 1 miliard. Următoarele pachete vor conține și rachete ATACMS de înaltă precizie cu rază lungă, 305 km.

Mai mulți analiști afirmă că, fără acest pachet consistent de ajutor american, Rusia ar fi putut îngenunchea Ucraina până la sfârșitul acestui an. Într-un fel, acesta este răspunsul Washingtonului la ofensiva lui Putin.

Rusia a luat inițiativa în octombrie 2023, când a început să concentreze zeci de mii de oameni în jurul Avdiivka pe care o asedia încă din 2024. A ocupat orașul complet distrus, în februarie, cu uriașe pierderi umane și de material militar. A continuat ofensiva pe întreaga linie a frontului. Însă succesele semnificative au fost înregistrate de armata rusă la vest de Avdiivka, unde recent a capturat Novobahmutovka, Solovyevo, Berdîci, Semyenovka și Kislovka. Satul Oceretino a fost preluat aproape în întregime. Dar rușii nu au capacitatea de a transforma aceste victorii tactice într-un succes strategic, pentru că nu au unități mobile, iar generalii lui Putin nu vor să-și asume riscuri. Singurele semne că rușii pregătesc concentrări de trupe sunt la Chasiv Yar, la vest de Bahmut și, în sud, la Ugledar. Vor trece multe săptămâni până ce armata ucraineană va reuși să oprească ofensiva rusească. Vor fi săptămâni foarte grele, decisive în evoluția războiului, iar armamentul american va trebui să suplinească atât lipsa fortificațiilor, cât și deficitul mare de personal militar al Kyivului. //