Ucraina în pragul alegerilor

Duminică, 26 octombrie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în Ucraina.

Peste 1.600 de observatori internaționali și-au anunțat prezența la alegerile parlamentare din Ucraina, țară cu un sistem electoral mixt, ju­mătate dintre deputați fiind aleși pe liste de partid, cealaltă jumătate în co­legii uninominale. Din cau­za imposibilității de a des­fă­șu­ra scrutinul în Crimeea, ocu­pată de Rusia, și în unele zone din regiunea Donețk și Lugansk, aflate sub controlul se­pa­ra­tiștilor proruși, în loc de 225 de mandate uninominale se vor alege doar 213, în vreme ce numărul deputaților aleși pe liste de partid va rămâne ace­lași, 225. Practic, în loc de 450 de de­pu­tați, vii­toarea Radă Supremă va avea doar 438.

Dintre cele 29 de partide, alianțe și formațiuni politice înscrise pe buletinele de vot, șanse să depășească bariera de 5% au doar 8. În con­di­țiile în care Partidul Regiunilor al fostului pre­ședinte Viktor Ianukovici, care deținea ma­jo­ri­tatea în vechea Radă, nu mai participă la ale­geri, majoritatea sondajelor de opinie, încă de la debutul campaniei electorale, așază pe pri­ma poziție în intențiile de vot Blocul Petro Po­roșenko. După pierderea puterii, Partidul Re­giunilor s-a dezintegrat, sondajele din luna au­gust, de dinaintea începerii campaniei, co­tân­du-l la 2-3%, adică în mar­ja de eroare.

Blocul Poroșenko s-a cons­tru­it pe scheletul Partidului So­li­da­rității, înființat de Petro Po­ro­șenko în 2001, care și-a mo­dificat denumirea în au­gust, înaintea începerii cam­paniei. Blocul afi­șea­ză un program creș­tin-liberal, proeuropean și are o listă de candidați co­mună cu gru­pa­rea UDAR, a pri­marului Kievului, Vitali Kliciko, cel mai im­por­tant aliat politic al lui Poroșenko.

În afara Blocului proprezidențial, în viitorul par­lament se vor regăsi Partidul Radical al lui Oleg Leașko, Batkivșcina (Patria), condusă de fostul premier Iulia Timoșenko, Frontul Po­pu­lar al premierului Arseni Iațeniuk și pre­șe­din­telui parlamentului Aleksandr Turcinov, des­prinși recent din gruparea doamnei Ti­mo­șen­ko, și Poziția Civică a fostului ministru al Apă­rării, Anatoli Grițenko. La limita barierei de 5%, potrivit sondajelor, ar fi Ucraina Pu­ter­nică al lui Serghei Tighipko și Blocul Opoziției, compus din 6 partide marginale și finanțat pro­babil de fostul șef al Administrației prezi­den­țiale a lui Ianukovici, Serghei Liovocikin. Toate acestea sunt partide de lideri, populiste, fără ancoră ideologică puternică, în afară de comuniștii conduși de veteranul Petro Sim­o­neko, al căror electorat crimeean care-i asi­gu­ra prezența în Radă va vota de acum înainte la alegerile din Rusia.

Electoratul ucrainean, în mod tradițional di­vi­zat în două tabere relativ egale, s-a orientat acum masiv către partidele pro­occidentale. Forțele proruse au pierdut ori­cum bazinele elec­torale Crimeea și Donbass, de unde-și cu­le­geau cea mai mare parte a vo­turilor. Chiar da­că s-a estompat clivajul pro-anti Rusia, Ucrai­na Puternică al lui Tighipko și Blocul Opoziției au menținut vie în campanie te­ma orientării spre Est sau spre Vest a Ucrai­nei. Armistițiul de la Minsk, care a pus capăt operațiunilor mi­litare de amploare din Don­bass, semnat chiar la debutul campaniei, n-a contribuit prea mult la calmarea atmosferei politice.

Diferențele în tabăra prooccidentală, care, po­tri­vit sondajelor, e preferată de electorat, sunt de substanță și se referă la modul în ca­re Kievul ar trebui să soluționeze criza din Donețk și Lugansk. Blocul Poroșenko optează pentru găsirea unui compromis rezonabil, în vreme ce Iulia Timoșenko, Arseni Iațeniuk, Ana­toli Grițenko, Oleg Leașko cer folosirea for­ței militare împotriva separatiștilor. Blocul Opo­ziției și Ucraina Puternică al lui Tighipko, cu programe proruse, cer soluții pașnice pen­tru criza din Donbass. Mai ales după eșecul operațiunii militare din Donbass, retorica agre­sivă a premierului Iațeniuk a devenit și mai violentă, răspunzând în acest fel și cererii publicului frustrat de înfrângere care aprecia discursurile războinice. De altfel, în contextul războiului tensiunea este atât de mare și sen­timentele antirusești atât de răspândite, încât în campania electorală părțile în competiție nu mai speră să atragă votanți din cealaltă ta­bără. Doar populist-naționalistul Leașko poate spera, potrivit unor analize produse de centre de expertiză de la Varșovia, să adune voturi atât din tabăra proeuropeană, cât și prorusă, fiind preferat de electoratul tânăr comunist, în mod tradițional promoscovit.

Dacă tendințele din sondaje vor fi confirmate, este probabil ca viitoarea Radă să aibă o ma­jo­ritate proprezidențială, însă este greu de cre­zut că aceasta va fi suficientă pentru a re­vizui Constituția. Iar fără revizuirea Cons­ti­tu­ției, nu este posibilă o reformă radicală a sis­temului politic. //

CITIȚI ȘI

• Criza din Ucraina și Grupul de la Vișegrad
• Moartea lentă, dar certă a Parteneriatului Estic