Campania electorala intre codul lui Mitrea si o "viata mai buna" cu Finkelstein"

Daca, in preambulul campaniei electorale, cuvantul de ordine a fost cat mai multe vedete si colegii cat mai in­­departate pentru liderii partidelor, la debutul ei un singur cuvant pare a cuprinde in el esenta strategiilor: „bun“, cu de­rivatele sale. El nu lipseste din niciunul dintre sloga­nu­ri­le partidelor, probabil ca un cec in alb in fata relelor care au fost si care sunt. De la „Pentru o viata mai buna“ al PNL, la „Mai bine pentru mai multi“ si la „Ro­ma­nia pe maini bune“ al PD-L, toate partidele gravitea­­za in jurul aceleiasi idei, usor psihanalizabile si legate prin­­tr-un odgon de criza si greve. De aici incolo incep stra­­tegiile si mesajele diferentiate, concepute de echi­pe­le de campanie. Finkelstein si Andronic l-au sfatuit pe Ta­riceanu sa intre in rolul „responsabilului“ gata sa-si sa­cri­fice voturile pentru a salva tara din criza. Felix Tataru si firma lui Valeriu Turcan mizeaza pe mesajul „Ei cu Ei, Noi cu Voi“, adaptat scandalului salariilor si proastei ges­tionari a banului public, in timp ce pentru PSD, bri­ta­ni­cul Matt Carter si americanul Ron Werber au pregatit un mesaj pozitiv, bazat pe nivelarea inechitatilor sociale. Din­colo de toate, rolul principal il vor juca, insa, „fi­nan­te­le“, asa cum s-a vazut din impartirea banilor guverna­men­­tali si din sacosele care si-au inceput miscarea browniana prin colegii.

Codul lui Mitrea pentru candidati

Cu un aparat puternic de partid si Miron Mitrea la ti­mo­na, PSD mizeaza pe traditionalul „din usa in usa“ si pe la fel de traditionalele promisiuni sintetizate in slo­ga­nul de campanie „Mai bine pentru mai multi“. Desi obli­gat sa mai taie din coada celor 1.000 de kilometri de auto­strada si sa reduca numarul de scoli si sali de sport pe care spunea ca le va construi, criza care bate la usa avan­tajeaza PSD, care poate ocupa mai usor zona de stanga. Acesta este motivul pentru care Mitrea a con­ceput rapid un ghid cu sfaturi pentru candidati (accesibil pe blogul lui Cristian Patrasconiu de la Cotidianul). Co­dul lui Mitrea contine punctele de atac la adresa guver­nu­lui „absent in abuzurile bancilor“. „Aceste abuzuri ale bancilor se datoreaza in parte si vidului de auto­ri­tate pe care guvernarea de dreapta a incurajat-o in ultimii patru ani“, ii indeamna ghidul pe candidati sa spu­na, concluzia finala fiind ca: „statul are obligatia sa isi protejeze cetatenii“.

Desi un sondaj intern arata ca multe filiale isi doresc in campanie prezenta lui Ion Iliescu, pana acum dorinta nu le-a fost indeplinita, figura centrala fiind Mircea Geoa­­na, care bate Dabuleniul si Craiova, scena cu scena. Stra­tegia PSD va tine cont de „specificul local“ si se va axa pe „manifestari in aer liber, insotite de programe ar­tistice, care sa asigure prezenta a cat mai multor per­soane“, suna indicatiile de la centru.

Alegatorilor li se va promite rezolvarea tuturor proble­me­lor lasate in aer de „guvernarea de dreapta“: intoar­ce­rea tinerilor, locuinte sociale, cresteri salariale, apa si ca­nalizare pentru orice catun, dar mai ales cresteri de pen­sii si salarii. Partidul nu si-a trecut, insa, aceste pro­mi­siuni intr-un program de guvernare, ci doar intr-o bro­sura. Liderii partidului motiveaza lipsa programului prin tea­ma de „plagiat“, marile idei fiind intotdeauna sursa de in­spiratie pentru adversari. De altfel, PSD s-ar putea sa nici nu aiba nevoie de program, acesta fiind suplinit de stra­­tegii Matt Carter, un britanic si americanul Ron Werber.

„Ei cu Ei, Noi cu Voi“

Mesajul vizeaza direct alianta PSD–PNL si pune ac­centul pe guvernarea comuna a celor doua partide si pe faptul ca PD-L este izolat pe scena politica, nu si in elec­to­ral. Se reia, intr-un fel, mesajul din alegerile locale, „alegatorul este aliatul nostru“. Liderul si coordonatorul de campanie al PD-L, Emil Boc, crede ca sistemul uni­no­mi­nal este „a doua revolutie in Romania“ si le cere can­didatilor sa „bata“ colegiile. Strategiile se adapteaza zo­nei, dar liderii nationali vor insoti candidatii in toate col­tu­rile tarii, ca port drapel al partidului.

Si PD-L a facut un ghid adaptat la criza. Candidatii tre­buie sa-si lase la pastrare bijuteriile, masinile luxoase, to­curile si costumele Armani. Decenta este atributul aces­­tei campanii, conform indicatiilor de la centru. Pe prin­cipiul „alegatorul, stapanul nostru“, candidatii sunt sfatuiti sa nu-si contrazica electorii, sa nu intre in po­le­mici si sa incerce sa transmita mesajul partidului. De fapt, campania PD-L pune accent pe votul politic, motiv pen­tru care afisajul se va axa pe sloganul partidului.

Discriminati la impartirea banilor guvernamentali, democrat-liberalii si-au cautat sponsori si firme de con­sul­tanta autohtone. In fruntea listei sta, ca de obicei, Fe­lix Tataru si, mai nou, firma Profile Communication, re­pre­zentata de Adrian Tibu.

Finkelstein gandeste „o viata mai buna“

Liberalii au furat startul la campanie, motiv pentru care reclamele in presa, benerele si panourile cat blocul deja umplu intersectiile si colegiile favoritilor. Cu Tari­cea­nu pe post de locomotiva, cu sloganul „Pentru o viata mai buna“, PNL merge pe descentralizare si dialogul cu „toate categoriile sociale“.

Strategia de pana acum, care punea accentul pe „eco­nomia care duduie“, pe „cea mai mare crestere eco­nomica din intreaga Europa“ si pe „realizarile gu­ver­narii“ a trebuit sa fie schimbata pe picior din cauza scan­dalului maririi salariilor profesorilor si a crizei. Fin­kel­stein, Silberstein si Andronic au trecut la treaba si incear­­ca sa indrepte imaginea sifonata de dezvaluirile presei le­gate de cheltuirea banului public si de atacurile con­cer­ta­te ale PD-L si PSD pe aceasta tema. Noua postura re­co­mandata de consilieri este cea a „responsabilitatii“, a „patriotismului“ in gestionarea crizei, a carei amploare tre­buie, evident, exagerata.

Sumele pe care Finkelstein le incaseaza de la PNL sunt de domeniul milioanelor de euro, spune presa, ele ne­fiind niciodata dezvaluite nici macar de Curtea de Conturi. In schimb, despre Dan Andronic, patronul Mul­ti­media Political Communication, s-a scris ca a incasat doar intr-un singur an 3,3 miliarde de lei vechi. Si pentru ca „descentralizarea“ este noul atribut al campaniei par­ti­dului, o alta firma va primi o importanta contributie finan­cia­ra de la PNL: Kensington Communcation. Jurnalul National din 16 octombrie dezvaluie ca aceasta firma va incasa per candidat consiliat procentul de 5% din ma­xi­mul de 50.000 de euro prevazut de legea electorala ca barem de cheltuieli in campanie.