De același autor
Inovatiile in tehnologie rezolva probleme sociale esentiale. Totusi, de noile tehnologii se bucura indeosebi cei care si le pot permite si doar acele comunitati care au putere economica si unde exista o cerere pentru astfel de produse. Miliarde de oameni au nevoie de aceste mari inventii ale erei computerelor. Multi dintre ei au insa multe nevoi de baza nesatisfacute, astfel incat ei nu au niciun cuvant de spus pe piata noilor tehnologii. Ca sa le dam sansa de a-si schimba viata, avem nevoie de un alt gen de inovatie. Nu este suficienta inovatia tehnologica, ci o inovare a mecanismelor pietei.
Adesea, progresul adanceste inechitatile
Lumea de astazi ne ofera o viata mai buna decat oricand in trecut. Acesteimbunatatiri au fost generate, printre altele, si de progresele in stiinta, tehnologie si medicina. Revolutiile tehnologice ne permit sa facem mai mult unii pentru altii. Gratie lor, vom avea computere si aplicatii software mai puternice, diagnoze si tratamente mai bune, un sistem educational mai performant si mai multe minti stralucite capabile sa gaseasca solutii la problemele de azi. Lumea devine mai buna. Totusi, nu destul de repede si nu pentru toti.
Cei mai instariti se bucura in cel mai mare grad de avantajele progresului tehnologic. Milioane de oameni nu au suficienta hrana ori sunt lipsiti de apa de baut curata, de electricitate ori de alte lucruri pe care noi ne-am obisnuit sa le avem de-a gata. Tocmai cei mai saraci, care sunt vaduviti de beneficiile economiei globale, vor avea de suferit de pe urma efectelor negative ale progresului economic. Schimbarea climaterica ii va afecta in cea mai mare masura chiar pe cei care au determinat-o in cea mai mica masura.
De ce beneficiile sunt invers proportionale cu nevoile oamenilor? Stimulentele pietei sunt cele care determina acest lucru. Intr-un sistem capitalist, oportunitatile financiare care li se ofera oamenilor cresc odata cu bunastarea lor. Cu cat oamenii sunt mai saraci, cu atat oportunitatile lor financiare scad. Trebuie sa gasim o modalitate prin care acele instrumente ale capitalismului care ii servesc pe cei instariti sa ii serveasca in egala masura si pe cei saraci.
Trasatura formidabila a capitalismului e data de capacitatea sa de a pune interesul propriu in slujba unui interes mai larg. Marele potential pe care il are inovatia de a genera profit pune in miscare nenumarati oameni talentati aflati in cautarea a nenumarate descoperiri. Acestui sistem, alimentat de interesul personal, i se datoreaza acele incredibile inovatii care au
imbunatatit viata atatora dintre noi. Dar, pentru ca de acest potential sa beneficieze toata lumea, sistemul capitalist trebuie imbunatatit.
Profit si recunoastere
Se poate vorbi de doua mari forte ale naturii umane: interesul propriu si compasiunea. Capitalismul pune la treaba interesul propriu, facandu-l sa genereze bunastare pe termen lung. Dar de acest lucru nu profita decat cei care pot plati pentru beneficiile acestui sistem. Compasiunea, indreptata catre acestia din urma, care nu pot plati pentru bunastarea lor, este manifestata prin sprijin guvernamental si filantropie. Insa, pentru a oferi celor saraci o imbunatatire mai rapida a vietii lor, este nevoie de un sistem care sa creeze intr-o mult mai buna masura inovatie si afaceri profitabile. Un astfel de sistem ar avea o dubla misiune: sa permita obtinerea de profit, dar si imbunatatirea vietii celor care astazi nu beneficiaza de pe urma mecanismelor pietei.
O dezvoltare sustenabila are nevoie de stimulentul profitului. Totusi, atunci cand companiile vizeaza nevoile celor saraci, profitul nu este posibil. In acest caz este nevoie de un alt stimulent, si anume recunoasterea. Aceasta sporeste capitalul de prestigiu al companiilor, care devin astfel mai atragatoare pentru consumatori si pentru potentialii angajati. Recunoasterea face ca insusi mecanismul pietei sa recompenseze bunele practici in afaceri. In acele piete care nu permit profit, recunoasterea este un stimulent puternic. Atunci cand profitul este posibil, recunoasterea va fi un stimulent suplimentar.
Marea noastra provocare este de a gandi un sistem in care stimulentele pietei, inclusiv profitul si recunoasterea, sa actioneze si in beneficiul celor saraci. Numesc acest sistem capitalism creativ. Este vorba de un sistem in care guvernele, companiile si organizatiile non-profit lucreaza impreuna, provocand o crestere a numarului celor care obtin profit sau recunoastere. Astfel, mecanismele pietei sunt utilizate pentru a reduce inechitatile din lume.
Capitalismul creativ transforma interesul propriu in sansa a celorlalti, legand sansa celorlalti de propria noastra sansa de succes intr-un mod benefic pentru toti. Acest mecanism hibrid alcatuit din interes propriu si compasiune poate servi unui numar mult mai mare de oameni decat un sistem bazat doar pe interes propriu sau doar pe compasiune.
Impactul social al inovatiei
In tarile in curs de dezvoltare, capitalismul creativ poate aduce laolalta capacitatea de management a companiilor si nevoile comunitatilor, cu scopul de a identifica acele oportunitati deja existente, dar neutilizate. Uneori, in tarile in curs de dezvoltare, mecanismul pietei nu izbuteste sa genereze un impact pozitiv semnificativ asupra comunitatilor. Acest lucru nu se datoreaza nici lipsei cererii de bunuri de pe piata si nici lipsei banilor, ci insuficientei intelegeri a nevoilor si cerintelor acestor piete.
Specifica sistemului capitalismului inovativ a fost initiativa Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) care, in momentul in care a propus un proiect de crestere a numarului de vaccinari antimeningita in Africa, nu a apelat direct la producatorii de vaccinuri, ci a abordat mai intai comunitatile care aveau nevoie de acest vaccin pentru a vedea cat isi pot permite acestea sa plateasca pentru un astfel de produs. Constatand ca mamele dispuse sa cumpere vaccinul pentru copiii lor nu isi puteau permite decat 50 de centi pe doza, OMS i-a provocat pe producatori sa creeze un vaccin sub acest pret. Astfel, Serum Institute din India a descoperit o noua modalitate de a produce vaccinul la pretul de 40 de centi.
Din cauza ca multe dintre produsele de astazi care presupun tehnologii avansate, precum medicamentele sau aplicatiile software, necesita costuri marginale (costuri necesare productiei unei unitati suplimentare de produs) reduse, aceasta strategie a impartirii costurilor cu scopul de a oferi produse de calitate, dar accesibile celor saraci poate fi aplicata la o scara nemaiatinsa pana acum. Astfel de proiecte ne dau o idee despre ce am putea realiza daca am oferi celor care cunosc indeaproape nevoile tarilor in curs de dezvoltare prilejul de a intalni oameni de cercetare pentru a intelege impreuna impactul social al noilor tehnologii. Impreuna, acestia pot gasi cele mai bune solutii pentru lumea saraca.
O alta abordare a capitalismului creativ presupune implicarea directa a guvernelor. Dincolo de finantarea cercetarii si a programelor de sanatate publica, lucrul cel mai bun pe care il pot face guvernele este de a elabora politici care sa creeze stimulente pe piata pentru acele companii care, prin activitatile lor, imbunatatesc viata comunitatilor sarace. Presedintele Bush, de pilda, a semnat recent o lege prin care orice producator de medicamente care concepe noi tratamente pentru maladii neglijate de industriile farmaceutice occidentale, precum malaria ori tuberculoza, obtine anumite prioritati de la Administratia pentru Alimentatie si Medicamente (FDA). Astfel, daca o companie creeaza un nou medicament pentru malarie, ea va obtine acordul FDA de a-si lansa pe piata cu un an mai devreme cutare medicament foarte profitabil pentru scaderea colesterolului.
In sfarsit, un alt mod de operare al capitalismului creativ presupune sprijinirea companiilor din tarile sarace pentru a-si gasi piete de desfacere in tarile prospere.
Este nevoie sa investim mai mult in cercetari care sa identifice modalitati prin care companiile sa creeze parteneriate cu guverne si ONG-uri pentru a identifica solutii la marile probleme sociale. In acest fel, binele social creat de companii se transforma in prestigiu. Recunoasterea este un avantaj de piata pe care il capata acele companii care genereaza cel mai mult bine pentru cei mai multi.
* Discurs tinut cu ocazia Forumului Economic Mondial (Davos, Elvetia, 24 ianuarie 2008)
Multumim doamnei Paula Apreotesei, Strategy Manager Microsoft Romania, pentru permisiunea de a publica acest articol.
Traducere si adaptareBogdan Diaconu
Rubrica de Etica si comunicare in afaceri este realizata in parteneriat de catre fundatia Forum for International Communications, prin programul CSR-Romania, si Grupul pentru Dialog Social, prin revista 22.
