Radiografii postelectorale

Rezultatele alegerilor europarlamentare si ale referendumului pentru votul uninominal nu au confirmat decat in parte previziunile facute in baza sondajelor de opinie. Pentru a intelege care au fost mecanismele care au stat la baza acestor rezultate, am apelat la specialisti din domeniul sociologiei si comunicarii politice, care au raspuns la urmatoarele intrebari:

1. Cum interpretati prezenta scazuta la vot la alegerile europarlamentare?

2. Care sunt cele mai importante directii de migratie a electoratului intre partide?

3. Cum au influentat scandalurile politice din ultima perioada optiunile electoratului? Mai este mesajul anticoruptie de actualitate pentru electorat?

4. In conditiile in care electoratul declara ca vrea vot uninominal si primenirea clasei politice, de ce prezenta la referendum a fost atat de scazuta?

5. Cat de relevante sunt rezultatele de la europarlamentare si de la referendum, in perspectiva alegerilor de anul viitor?

CATALIN AUGUSTIN STOICA, director general CURS

Coruptia ramane o tema majora

 1. Pe baza datelor CURS, ma asteptam ca aceasta prezenta sa fie in jur de 30% - media prezentei la europarlamentarele ce au avut loc in 2004 in noile tari membre UE. Convingerea ca ne indreptam catre o rata scazuta de participare mi-a fost intarita si de modul in care s-a desfasurat campania electorala. Ca vizibilitate si intensitate, a fost o campanie cel mult modesta. Unele partide au facut greseli colosale de strategie si mesaj; alte partide s-au remarcat prin faptul ca nu au avut o campanie propriu-zisa. Un numar foarte mic de partide (ma refer aici la PNL, PLD, UMDR in special; poate si PSD) au avut campanii foarte bune si au avut de castigat pe fondul unui dezinteres generalizat fata de euroalegeri.

2. Pentru a surprinde "migratia" votantilor ar fi trebuit realizate studii de tip panel, care presupun investigarea repetata (inainte de campania electorala, in timpul acesteia si dupa alegeri) a aceluiasi esantion de respondenti. O astfel de cercetare este costisitoare; probabil si din cauza mizei scazute a europarlamentarelor, partidele politice nu au fost interesate de o astfel de cercetare de anvergura. Cu titlu de ipoteza, cercetarile transversale efectuate de CURS de-a lungul acestui an sugereaza urmatoarele: 1) Scorul obtinut de PD se datoreaza faptului ca nu a reusit sa-si mobilizeze electoratul la vot; ma refer aici indeosebi la electoratul din mediul urban (si Bucurestiul este exemplul cel mai bun aici); 2) S-ar putea ca o parte a scorului bun al PLD sa se datoreze si unor votanti "infideli" ai PD. In sondajele CURS, PLD aparea constant ca al doilea partid preferat de votantii PD. Altfel spus, la o intrebare de genul "daca ati putea opta pentru doua partide, care ar fi al doilea partid pentru care ati vota?", cei mai multi dintre votantii PD-ului indicau PLD ca al doilea partid. S-ar putea specula ca votantii mai putin dedicati PD-ului sa fi dorit sa acorde PLD-ului o sansa in aceste alegeri. Oricum, scorul foarte bun al PLD (la care ma asteptam) s-a datorat mai ales campaniei PLD, liderului sau locomotiva Theodor Stolojan si - probabil - simpatiei manifestate de Traian Basescu fata de PLD; 3) PSD a facut o treaba foarte buna in ceea ce priveste mobilizarea electoratului. Pentru modernizarea viitoare a PSD, acesta va trebui sa rezolve urmatoarea dilema: cum sa atraga electorat tanar si cum sa isi pastreze simultan actualul bazin electoral, alcatuit preponderent din populatie imbatranita, cu nivel mai scazut de educatie, din mediul rural, cu o situatie materiala relativ precara. Persoanele tinere, cu nivel ridicat de instructie, cu vederi liberale de stanga reprezinta o parte insemnata a electoratului partidelor social-democrate din Vestul Europei. PSD va trebui sa atraga astfel de oameni de partea sa daca vrea sa devina un partid modern de stanga; pentru a atrage acesti oameni, ii trebuie insa un alt mesaj. Acum, PSD pare a se afla intr-o faza de tranzitie. Se afla, daca vreti, cu un picior intr-o "barca” (a votantilor tineri) si cu celalalt picior in alta "barca" (a votantilor traditionali). In astfel de situatii trebuie sa fii foarte grijuliu ca barcile sa nu o ia in directii opuse si sa cazi in apa; 4) Trend-ul descrescator pe care se afla PNL dupa referendumul din mai 2007 a fost oprit si chiar inversat prin adoptarea de catre PNL a masurii de marire a pensiilor. Chiar daca initiatorul acestei masuri a fost PSD, in perceptia publica meritul a revenit partidului care se afla la guvernare, PNL. Procentele obtinute de PNL nu au fost o surpriza: PNL avea in sondajele CURS preelectorale intre 12 si 14%. Asta nu inseamna neaparat ca votantii "captivi" ori "fideli" ai PNL sunt in jur de 12-14%. Ca orice partid aflat la guvernare, PNL atrage voturile unor oameni (de exemplu functionarimea publica la nivel central si local si familiile lor) care in mod "natural" voteaza cu partidul aflat la putere, intrucat pozitiile ori resursele lor depind de guvern. Asadar, procentul votantilor fideli ori profund dedicati PNL s-ar putea sa fie mai mic decat scorul obtinut de acest partid la europarlamentare. In perspectiva viitoarelor alegeri, PNL trebuie sa fie foarte atent la ce se petrece cu acest grup al "oportunistilor"; daca acestia vor simti ca vaporul e pe cale sa se scufunde, vor sari imediat in barca perceputului invingator (PD sau PSD).

3. Din fericire pentru PNL, intens mediatizatul scandal Remes nu i-a adus prejudicii majore intrucat Remes nu era perceput drept un reprezentant de baza al PNL. Imaginea publica a lui Remes era deja cea a unui individ cu un trecut dubios (de traseist politic) si antipatic. Paradoxal, si modul relativ haotic in care televiziunile au tratat acest subiect a dus la minimizarea pierderilor pentru PNL. Bunaoara, tot ceea ce au inteles unii oameni din rural din scandalul Remes a fost faptul ca Muresan i-ar fi cerut lui Remes 15.000 de euro pentru caltabosi si palinca. Scandalul Chiuariu-Posta nu a avut aceeasi acoperire mediatica precum Remes-caltabosi; la fel si subiectul chiriile parlamentarilor, care a izbucnit in ultimele zile de campanie si a fost tratat inegal de televiziuni. Cele spuse mai sus nu inseamna ca mesajul anticoruptie nu mai este de actualitate. Coruptia inca este o tema majora pe agenda cetateanului. O precizare importanta: din datele CURS reiese clar faptul ca cea mai deranjanta forma de coruptie pentru români nu este marea coruptie, ci mica coruptie (cea de la ghiseele institutiilor publice, din scoli, spitale etc).

4. Intr-adevar, la nivel national sprijinul pentru un alt sistem de vot (uninominal, in acest caz) este masiv - aproximativ 7 din 10 respondenti se declara in favoarea votului uninominal ca principiu. Unii s-ar fi asteptat ca prezenta la acest referendum sa fie apropiata de cea inregistrata la referendumul din mai 2007. Datele CURS sugereaza faptul ca prezenta la cele doua referendumuri au fost ghidate de logici diferite. In mai 2007, a fost vorba de o prezenta motivata in primul rand emotional. Sustinatorilor lui Basescu li s-a parut ca decizia de suspendare a presedintelui avea caracter de vendeta total nejustificata. In fata unui act perceput ca injust, oamenii au reactionat pe masura si in numar mare. (In treacat, notez ca decizia de a-l suspenda pe Basescu a fost nepopulara chiar in randurile votantilor PNL si PSD. Inainte de a-l suspenda pe presedinte, am atras atentia ca, potrivit datelor noastre, demiterea lui Traian Basescu nu va fi incununata de succes. Oponentii lui Traian Basescu nu au avut insa urechi sa auda nici mesajul nostru si - mai grav - nici mesajul propriului electorat.) Referendumul pentru votul uninominal s-a desfasurat pe o alta logica si nu a mai starnit reactii emotionale precum consultarea din mai 2007. Chemarea la un referendum pe aceasta tema s-a facut in graba si in absenta unor dezbateri publice asupra unor diferite variante de uninominal. In plus, guvernul anuntase deja ca va adopta o varianta de vot uninominal. Asadar, pe fondul confuziei referitoare la sistemele de vot uninominal, al lipsei unei dezbateri publice minimale pe aceasta tema, al indemnurilor unor lideri politici de a nu vota la referendum si datorita faptului ca guvernul a insistat ca a propus deja un sistem de vot uninominal, prezenta la acest referendum a fost dezamagitoare pentru unii (dar nesurprinzatoare pentru specialisti).

 5. In discutiile purtate cu liderii unor partide politice inainte de 25 noiembrie, acestia priveau euroalegerile si rezultatele de la euroalegeri ca pe un soi de "trend-setter". Potrivit acestei viziuni, daca un partid "mic" va obtine scoruri mari la europarlamentare, acel partid va capta atentia electoratului si a altor partide mai mari. A capta atentia electoratului s-ar putea traduce in voturi mai multe la alegerile urmatoare. A capta atentia unor partide mari ar duce la negocieri cu acestea si stabilirea de aliante pentru urmatoarele confruntari electorale. Invers, daca un partid care avea scoruri mari in sondajele preelectorale ar fi obtinut scoruri mult mai mici la europarlamentare, acesta ar fi in pericol de a pierde o parte din electorat (mai putin fidel) la urmatoarele alegeri. Desi europarlamentarele ar putea crea un trend, eu nu as exagera importanta lor, asa cum o faceau, inainte de 25 noiembrie, unii lideri de partide. Spun acest lucru din urmatoarele motive: 1) europarlamentarele nu au avut o miza importanta si au suscitat un interes scazut pentru alegatori si politicieni; 2) românii par a fi mai interesati de alegerile locale si nationale decat de cele pentru o institutie precum PE, ale carei mecanisme de functionare, rost si influenta nu le cunosc. De pe aceste pozitii, eu nu m-as hazarda sa anunt decesul unor partide precum PRM sau PNG. In ceea ce priveste o reasezare a spectrului politic autohton, la acest moment, ea ar consta in ascensiunea partidelor care oficial se declara a fi de centru-dreapta (PNL, PD si PLD) si in declinul relativ al sprijinului pentru stanga, reprezentata de PSD. In plus, remarc o concentrare a votantilor catre fortele politice de anvergura si o scadere a interesului pentru partide mici. Atentie: nu trebuie sa confundam ascensiunea partidelor de centru-dreapta cu o schimbare majora de optica in electorat. Dimpotriva, datele CURS atesta faptul ca sprijinul pentru idei de stanga (exemplu, egalitatea veniturilor, interventia statului in economie, statul asistential etc.) este insemnat si in randul votantilor fideli ai unor partide de dreapta sau centru-dreapta. Mai mult, eu am intalnit activisti ai unor partide de centru-dreapta care erau de un stangism stupefiant, care habar nu aveau ceea ce inseamna "dreapta" sau "liberalism (de centru-dreapta)" economic sau politic. Relativa scadere a PSD nu se datoreaza lipsei de interes a alegatorilor pentru ideile de stanga! Principala problema a PSD se datoreaza faptului ca inca este perceput drept o formatiune politica in randul careia se afla multi corupti. PSD si Mircea Geoana stiu acest lucru si daca vor reusi sa modifice aceasta perceptie publica vor reusi sa creasca peste scorul pe care l-au obtinut in prezent la europarlamentare.

BOGDAN TEODORESCU, lect. univ. dr. la SNSPA

Grila de start pentru 2008

1. Comparativ cu celelalte consultari populare pe care le-a cunoscut Romania in ultimii 17 ani, prezenta la urne a fost intr-adevar foarte mica. Pe 25 noiembrie 2007 s-a contabilizat cea mai scazuta participare electorala din perioada postdecembrista, procent inregistrat oricum pe un trend descendent. Daca insa ne raportam la media participarii electorale in Europa, in cazul alegerilor europarlamentare, procentul obtinut de Romania nu este unul foarte scazut. Din acest punct de vedere, tara noastra se inscrie in linia europeana si, in special, in linia tarilor din ultimul val de extindere a UE. In toate tarile membre, prezenta la vot in cazul alegerilor europarlamentare este mai scazuta decat la alegerile nationale. Pentru a oferi totusi un raspuns contextualizat, ar trebui mentionati mai multi factori intercorelati, care i-au tinut pe romani departe de urne: 1) perceptia individuala privind relevanta alegerilor parlamentare - pe fondul unei informari sumare si incomplete, o parte a electoratului a perceput PE ca fiind mult prea departe si mult prea putin important pentru viata cotidiana; 2) gradul de rezonanta a candidatilor la nivelul electoratului - resursa umana a partidelor, care au apelat mai ales la esalonul secund de politicieni, a fost cvasi-necunoscuta pentru mare parte din electorat; 3) capacitatea partidelor politice de a mobiliza electoratul - am avut de-a face fie cu strategii gresite, fie cu lipsa efectiva de potenta, fie cu activism autolimitat din partea majoritatii competitorilor; 4) lipsa de vigoare a campaniei in cazul multor partide - campaniile au fost mult mai putin agresive (vizual) decat in trecut; 5) confuzia generata de un referendum insuficient de clar. Lista poate continua.

2. Exista doua premise. Prima: gradul scazut de participare electorala afecteaza acuratetea unei analize de acest tip. A doua premisa, contrara: analiza profilelor electoratelor principalelor partide are o relevanta maxima in conditiile unei participari scazute la vot. Aceasta deoarece, intr-o astfel de situatie, avem de-a face, cel mai probabil, cu electoratul captiv specific fiecarui partid si mai putin cu votanti conjuncturali (acestia din urma au absentat). Prin urmare, acceptand cea de-a doua premisa, ne-am putea astepta la urmatoarea situatie: in mod traditional, electoratul PSD este unul in varsta, provine in primul rand din Moldova, dar si din Muntenia sau Oltenia; locuieste in mediul rural; nivelul de instructie este in general scazut, iar statutul social redus. La alegerile europarlamentare, PSD nu inregistreaza schimbari esentiale referitoare la profilul propriului electorat in ce priveste calitatea, ci in ce priveste cantitatea. Fiindca, desi au participat preponderent electori cu aceste caracteristici, scorul PSD a fost redus mult fata de 2004. In cazul PNL, electoratul urban, tanar, educat, cu statut social inalt a fost completat cu migratii dinspre zona PSD, pe fondul adoptarii unei strategii de promovare bazata pe oferte executive (pensii, subventii, bani pentru primarii etc). In ceea ce priveste PD, acesta este un partid de tip catch-all, are nu are un electorat bine definit si conturat, fapt evidentat si la aceste alegeri. Teoretic, votantii PD sunt mai apropiati ca profil de cei ai PNL si nu de cei ai PSD, dar legatura ideologica pare a fi mai degraba inversa.

3. Avand in vedere ca in majoritatea acestor scandaluri au fost implicati membri ai guvernului, iar PNL a inregistrat un scor remarcabil pentru un partid aflat de trei ani la guvernare, se poate spune ca efectele au fost mai mici decat asteptarile. Scandalurile mentionate au avut efecte mai degraba asupra participarii generale la vot, acesta fiind un alt motiv pentru care o parte a populatiei alege sa se distanteze complet de spatiul politic. Cat despre relevanta si impactul mesajului anticoruptie, acesta ramane o importanta tema de campanie. Trebuie sa observam ca partidele dreptei au obtinut circa 50% din voturi, mult peste cele 23% ale stangii, iar acest lucru se regaseste si in agenda publica: anticoruptia este o tema de dreapta. Pe acest fond, putem spune ca lupta impotriva coruptiei va ramane o tema de actualitate. Ceea ce poate a suferit modificari este gradul de credibilitate a actorilor politici care fac apel la aceasta tema.

4. Chiar daca Traian Basescu nu recunoaste public asta, aici a inregistrat clar un esec. Pentru ca referendumul a fost perceput ca fiind un alt episod al luptei dintre Palate. Modul in care a evoluat si s-a dezvoltat tema votului uninominal in spatiul public a transmis cetatenilor urmatorul mesaj latent: in spatele votului uninominal se ascund de fapt interese personale ale actorilor politici direct implicati. Aceasta perceptie a fost favorizata si de absenta unei dezbateri reale, pe fond, care sa nu se desfasoare intr-o paradigma conflictuala si pe teren imagologic. O dezbatere care nu a existat nu doar in campanie, ci chiar in toti acesti ani. In absenta unei dezbateri, pentru electoratul apropiat de Traian Basescu este greu de inteles translatia sa atat de rapida de la postura de adversar la cea de sustinator al uninominalului. Eu nu i-as condamna cu usurinta pe cei care nu au venit la vot, fiindca ei sunt luati in seama atunci cand nu se pronunta cu privire la viata politica in ansamblu. Daca acceptam teoria ca absenteismul la vot este o forma de sanctiune a electoratului, de ce sa nu o acceptam si in cazul unui referendum? In ceea ce priveste capacitatea de mobilizare a electoratului de care dispune presedintele Basescu, trebuie precizat ca seful statului a fost destul de activ. A stimulat conflictul, si-a construit un adversar asociat cu tot ce este mai rau, a simplificat mult realitatea, a fost prezent in presa, dar si in mijlocul oamenilor.

5. Rezultatele de la europarlamentare si de la referendum arata care este grila de start si ordinea culoarelor pe care se va alerga in alegerile locale si apoi parlamentare din 2008. Ele reprezinta o radiografie politica a momentului, constituind totodata un reper atat pentru actorii politici centrali si locali, cat si pentru electorat. Fiecare dintre competitori isi prezinta rezultatele ca pe o victorie: PD este actorul politic al momentului, PSD nu se afla la o distanta foarte mare in spatele liderului, iar PNL nu pare a fi afectat de erodarea specifica unui partid de guvernamant aflat in partea a doua a mandatului. Unele dintre aceste imagini sunt insa doar iluzii. Avem o singura realitate: PD castiga alegerile, demonstrand ca a devenit cel mai important partid din Romania. PSD obtine cel mai mic scor electoral din istoria sa, pierzandu-si pozitia din fruntea listei de partide, pentru prima data in 18 de ani. Traian Basescu a orientat o parte dintre sustinatorii sai catre PLD, scazand astfel din sprijinul pentru PD si permitand PLD sa isi continue lupta pentru acapararea electoratului liberal din Romania. Politic, va urma o perioada de agitatii interne, in urma carora vor rezulta atat noile configuratii ale partidelor, cat si cea a guvernului care va conduce Romania pana in toamna viitoare. Asta in conditiile in care raportul de forte din parlament va ramane neschimbat. Prin urmare, scena politica va evolua in aceeasi paradigma descrisa de statutul ultraminoritar al guvernului, de frustrarea PD, care nu are o pondere parlamentara echivalenta sustinerii sale electorale, si de baletul PSD intre putere si opozitie.

MIRCEA KIVU, sociolog

Lipsa confruntarii nu poate mobiliza oamenii la vot

1. In spatiul public romanesc nu exista veritabile dezbateri pe teme europene. Daca Romania este sau nu bine plasata in contextul european, daca are mai mult de castigat sau de pierdut datorita statutului de membru UE - acestea sunt mai degraba lucruri care tin de guvernantii de la Bucuresti decat de activitatea parlamentarilor romani de la Bruxelles. Asemenea teme nu pot produce puncte de vedere semnificativ diferite, de aceea dezbaterile preelectorale nu au generat veritabile confruntari, ci mai degraba au semanat cu niste discutii colocviale sau, mai rau, cu niste concursuri cu premii pe teme de cultura politica.

Lipsa confruntarii nu poate mobiliza oamenii la vot. Mai degraba, as crede ca cei care au votat au fost motivati de dorinta de a-si impune partidul preferat pe scena interna. Acolo unde a existat o veritabila confruntare - este cazul luptei dintre UDMR si gruparea din jurul episcopului Tökés pentru voturile maghiarilor -, prezenta la vot a fost semnificativ mai mare decat in restul tarii (44% in Harghita, 38% in Covasna).

O alta cauza a participarii reduse a electoratului a constituit-o caracterul depersonalizat al campaniei. In conditiile in care majoritatea partidelor au prezentat liste compuse din persoane cu mica audienta la public, acesta si-a manifestat dezinteresul. Pentru a se mobiliza cu adevarat, electoratul roman are in continuare nevoie de personaje charismatice, capabile sa trezeasca adulatie sau ura. In plus, absenta din confruntare a "greilor" a dus la demobilizarea militantilor din partidele respective.

Exceptiile au fost putine si si-au dovedit eficacitatea: campania PLD, centrata pe o unica figura, care beneficia de un grad mare de incredere din partea publicului, a fost un succes, aducand partidului un scor aproape dublu fata de cel cu care era creditat in sondajele preelectorale.

2. E greu de vorbit de migratii de electorat, in conditiile in care aproape toate partidele au inregistrat valori inferioare ale numarului absolut de votanti, fata de cele din 2004. Sa ne gandim ca primul partid din acest scrutin, PD, a inregistrat mai putin de 1,5 milioane de voturi, adica aproximativ 40% din cele 3,25 milioane de voturi ale Aliantei D.A. din 2004.

In contextul participarii generale reduse (jumatate fata de noiembrie 2004), au avut de castigat partidele care au reusit sa-si mobilizeze mai bine potentialii votanti. Partidele care au contat pe un electorat fidel, presupunand ca acesta le-ar vota in orice conditii, au avut surprize deosebit de neplacute. Mi-e greu sa inteleg decizia unora dintre strategii de campanie de a refuza prezenta candidatilor in putinele emisiuni electorale programate de posturile de televiziune. Lista nationala unica facea din posturile centrale, mai mult decat in campaniile precedente (cu candidati diferiti in fiecare judet), mediul de comunicare ideal pentru transmiterea mesajelor si persuadarea electoratului.

3. Imediat dupa mediatizarea scandalului Remes, ma asteptam ca acesta sa aiba un efect devastator asupra Partidului National Liberal. Pana la urma, efectul s-a dovedit a fi de mica amploare - partidul nu a pierdut, ca procent, mai mult de 3-4 puncte, care pot fi puse pe seama eroziunii firesti a partidului aflat la guvernare. Coruptia nu a fost o tema de campanie, ceea ce nu inseamna ca ea nu ar putea deveni un punct central al dezbaterilor premergatoare votului pentru Parlamentul Romaniei de peste un an.

Pe de alta parte, publicul pare sa se fi plictisit sa auda acuzatii de coruptie aruncate din toate directiile, in timp ce, la trei ani de la lansarea primelor dintre ele, niciuna nu pare a se indrepta intr-un viitor previzibil spre o sentinta judecatoreasca. Daca lucrurile vor continua sa mearga la fel in justitie, tema va esua in derizoriu.

4. E drept, atunci cand sunt intrebati, oamenii spun ca prefera votul uninominal celui pe liste de partid. Pe de alta parte, atunci cand sunt intrebati care sunt principalele prioritati ale Romaniei, schimbarea sistemului de vot nu apare niciodata in primele zece pozitii. Cu alte cuvinte, nu face parte din prioritatile agendei publicului.

Asa cum s-a desfasurat in mass-media, dezbaterea pro si contra nu a avut darul nici sa lamureasca electoratul, nici sa-i starneasca interesul.

Fata de cele peste 6 milioane care au votat in mai impotriva demiterii lui Traian Basescu, cele mai putin de 4 milioane care i-au votat proiectul saptamana trecuta reprezinta pierderea unuia din trei sustinatori. In conditiile in care sondajele nu au inregistrat, in aceste 6 luni, o scadere semnificativa a popularitatii presedintelui, diferenta ar putea proveni din faptul ca demersul a aparut multora la fel de putin legitim ca si acela prin care fusese suspendat in primavara.

5. Fara indoiala, parlamentul ce va fi ales anul viitor va avea o distributie cu totul diferita fata de cea actuala. In primul rand, pentru ca locul traditionalei opozitii stanga-dreapta va fi luat de cea dintre pro- si anti-Basescu.

Diferente semnificative fata de cifrele rezultate din scrutinul de saptamana trecuta vor exista, mai ales daca se va schimba sistemul de vot (lucru din ce in ce mai putin probabil). In conditiile in care participarea la vot va fi mai mare, este posibil ca unele dintre partidele care acum s-au situat sub pragul electoral sa patrunda in viitorul parlament. Mesajul nationalist-mesianic s-ar putea sa aiba mai multa rezonanta in context intern decat in cel european - nu trebuie uitat ca cele doua partide care utilizeaza acest tip de mesaj (PRM si PNG) au adunat peste 8% dintre sufragii. De asemenea, convulsiile previzibile din interiorul singurului partid de stanga pot avea consecinte greu de prevazut - inclusiv aparitia unei noi forte de stanga.

Cred ca abia dupa alegerile locale din primavara ne vom putea incumeta sa imaginam configuratia viitorului parlament.

Ancheta realizata de Razvan Braileanu