De același autor
O expoziţie despre dezastrul urbanistic din Bucureşti a primit aviz nefavorabil de la Primăria Capitalei pe motiv că dăunează imaginii oraşului.
După mai bine de 10 ani în care presa, ONG-urile şi cetăţenii au reclamat dezastrul urbanistic din oraş şi distrugerea patrimoniului istoric, în sfârşit, Primăria Capitalei recunoaşte că a greşit, că imobilele pentru ridicarea cărora şi-a dat girul afectează imaginea oraşului. E drept, nu este o mărturisire sinceră care aduce după sine rezolvarea problemei, ci mai degrabă un adevăr spus la beţie, dar care nu mai poate fi retras.
Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor din România, în parteneriat cu HotNews.ro, a organizat în perioada 1-8 noiembrie, în staţia de metrou de la Universitate, expoziţia de fotografie Bucureşti: dezvoltare şi haos. Au fost expuse 20 de planşe fotografice care ilustrează dezastrul urbanistic din Bucureşti şi distrugerea patrimoniului construit. Iniţial, expoziţia trebuia organizată în Pasajul de la Universitate, în aceeaşi perioadă. Primăria Capitalei, prin Administraţia Străzilor, şi-a dat în prima etapă acordul, însă, în ultimul moment, a mai cerut organizatorilor să obţină un acord de la Direcţia de Turism. Cu trei zile înainte de vernisarea expoziţiei, Direcţia de Turism a dat aviz nefavorabil, pe motiv că „această manifestare creează o imagine negativă asupra Capitalei“. „Prin refuzul lor, funcţionarii primăriei recunosc că noile construcţii sunt urâte, ceea ce e un mare pas înainte“, a spus, la vernisarea expoziţiei, directorul executiv al Uniunii Arhitecţilor, Petre Guran. Aşadar, adevărul a fost rostit.
După refuzul primăriei, prin bunăvoinţa Metrorex, fotografiile au fost expuse în staţia de metrou de la Universitate (nivelul intermediar).
De ce s-a speriat primăria de expoziţie?
Aşa cum spuneam mai sus, în cadrul expoziţiei au fost prezentate fotografii care ilustrează alăturări nefericite între arhitectura nouă şi cea veche, dar şi abuzuri urbanistice. Nu este vorba neapărat de construcţii urâte, ci mai curând de construcţii nepotrivite. Fiindcă una şi aceeaşi clădire poate fi frumoasă într-un anumit context, dar nepotrivită într-un alt context.
Poate că multe dintre imobilele expuse ar fi fost apreciate în cartierele de afaceri ale unui Bucureşti în extindere, însă, aşa cum au fost ele „înfipte“ aiurea, în grabă parcă, din lăcomia de a ocupa cât mai mult spaţiu, ele zgârie ochiul, incomodează circulaţia şi dăunează vecinilor.
Planşele expuse sunt o dovadă a faptului că s-au făcut abuzuri, că legea nu a fost respectată. Pe străzi emblematice pentru Capitală, cum ar fi Bulevardul Primăverii, o bună parte dintre casele vechi au fost demolate, iar în loc au apărut construcţii mult mai înalte, care ocupă tot terenul, total nepotrivite cu locul în care au fost ridicate.
Conform legii, zonele cu arhitectură veche, reprezentative pentru o anumită perioadă istorică, sunt zone protejate. Pentru ele există un regulament care specifică foarte clar că noile construcţii trebuie să respecte caracteristice urbanistice şi arhitecturale ale străzii (înălţimile clădirilor vecine, interdicţia pereţilor cortină). Din nefericire, aceste prevederi nu au fost respectate, cel puţin în cazurile prezentate în expoziţie.
Studiul care ar proteja Bucureştiul vechi, peste 14 ani
Tot referitor la zonele protejate, la Primăria Capitalei s-a început un studiu care inventariază toate casele din aceste perimetre şi indică regimul lor de protecţie (dacă imobilele vechi se păstrează parţial, total sau se pot demola). Din nefericire, din cele 98 de zone protejate, până acum acest studiu nu a inclus decât 12, iar operaţiunea a durat doi ani. Pentru restul de 86 de zone, dacă se continuă în acelaşi ritm, studiul va fi gata în 14 ani. Fără această cercetare, foarte multe case care nu au statut de monument, dar care sunt foarte valoroase, au fost şi vor fi demolate, pentru a fi înlocuite cu construcţii moderne. Un astfel de caz este pe Strada Roma, la nr. 46. La această adresă se afla o casă neoromânească, foarte frumoasă, dar care nu era pe lista monumentelor, ceea ce în legislaţia românească înseamnă că este pasibilă de demolare în orice moment. Proprietarii au demolat-o fără nicio problemă. În locul ei vor construi un bloc.
Abuzuri urbanistice
Pe lângă clădirile noi apărute în zona veche a oraşului, expoziţia prezintă şi câteva abuzuri urbanistice. Un asemenea caz este pe Strada Ion Morţun, în Sectorul 3 al Capitalei, unde lângă o casă cu două nivele s-a ridicat un bloc. Distanţa dintre cele două clădiri este de câteva zeci de centimetri, iar blocul are geamuri pe faţada aproape lipită de casă. Astfel, cei care locuiesc acolo se uită practic în peretele vecinului. Este ilegal, insalubru şi neomenesc.
În final, fotografiile din această expoziţie sunt o dovadă clară că Primăria Capitalei şi primăriile de sector, care au dat autorizaţiile de construire, nu au apărat interesul colectiv, ci doar interesul investitorilor cărora li s-a permis să construiască.
De asemenea, expoziţia ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru organizaţiile profesionale din rândurile cărora provin arhitecţii şi urbaniştii care au făcut posibilă apariţia acestor case. Fiindcă imobilele din pozele prezentate în expoziţie au girul unui arhitect, care are în continuare posibilitatea să semneze şi alte proiecte. Dacă alte lucruri sunt efemere şi suportă greşelile mai uşor, o casă poate să rămână pe locul unde a fost făcută şi câteva sute de ani. //
De pe 9 noiembrie până la sfârşitul acestei luni, expoziţia este găzduită de Sala „Octav Doicescu“ din Calea Victoriei nr. 126 (în clădirea cu Tetrul Act). Intrarea este liberă.
