Vom recupera restantele

Claudiu Secasiu, Presedintele Colegiului Cnsas 09.06.2006

De același autor

A ajuns la CNSAS cea mai mare parte a arhivei Securitatii, asa cum se prevedea in Legea 187/1999. Acum primiti si cartoteca. Sa intelegem ca legea a stat suspendata 6 ani, dar acum serviciile secrete s-au decis s-o respecte in sfarsit?

Eu cred ca aici avem de-a face cu efectul cumulat al Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 16/2006 si al Hotararii CSAT nr. 60/2006, pentru ca, asa cum ati constatat, timp de 6 ani, CNSAS a functionat fara a avea la dispozitie ceea ce legea prevedea, si anume dosarele Securitatii, asa cum ar fi fost firesc sa se intample inca din anul 2000. Ceea ce era de la sine inteles in lege si firesc pentru multi dintre noi s-a dovedit din nefericire a nu fi suficient ca sa impuna predarea arhivelor. Abia acum, cand sunt stipulate termene clare de predare a arhivelor, acestea se pot aduna la CNSAS. Ideal ar fi fost ca in urma cu sase ani sa fi urmat modelul colegilor din Polonia, care intai au strans arhivele, impreuna cu instrumentele de accesare a arhivelor, respectiv cartotecile, si abia dupa aceea au purces la drum, au inceput sa le studieze, sa le puna la dispozitia publicului. Dincolo de toate aceste consideratii, cred ca e bine ca CNSAS intra in sfarsit in posesia arhivelor .

Deci o decizie a CSAT e mai tare decat o lege a Parlamentului Romaniei promulgata de presedinte.

Depinde, probabil, si de cel chemat sa respecte legea… Institutiile care lucreaza dupa reguli militare se supun, dupa cum se stie, si ordinului, iar pentru acestea...

Deci legea nu e respectata, dar Hotararea CSAT se respecta. Eu nu stiu nici macar in Rusia sau in Ucraina institutii similare CSAT. O hotarare a unei astfel de institutii e mai puternica decat o lege!

Este bine ca aceste arhive vin, daca vreti, si in al doisprezecelea ceas la CNSAS, ca sa indeplinim ceea ce legea prevede, si anume deconspirarea politiei politice comuniste. Cred ca ordonanta de urgenta a adus multe clarificari si, prin ordonanta de urgenta, de fapt CNSAS a fost transformata intr-o institutie viabila, daca vreti, egala in raport cu celelalte institutii ale statului.

 

Meandrele sigurantei nationale

 

Ce-ati primit in ultimele saptamani? Sa luam pe institutii, sa incepem cu SRI.

De la SRI am inceput, de pe 15 mai, sa preluam dosare din categoria celor care initial fusesera clasificate la capitolul sigurantei nationale, in timpul vechiului mandat al Colegiului. E vorba de dosare dintre cele clasificate in comisiile mixte SRI-CNSAS, asupra carora societatea civila si-a exprimat nu o data indoiala ca intr-un timp scurt au reusit sa parcurga o cantitate impresionanta de dosare. Am aflat acum ca sunt peste 200.000 de dosare clasificate ca privind siguranta nationala.

Dupa ce initial SRI a spus ca doar 110.000 sunt la siguranta nationala, in toamna trecuta, sa ne amintim.

Preluam ceea ce SRI a desecretizat deja unilateral, urmand ca ulterior sa fie analizate, in comisie mixta, restul dosarelor din categoria sigurantei nationale. Aceste dosare desecretizate sunt in curs de predare la CNSAS. Pana in 26 mai la noi ajunsesera aproximativ 400 metri liniari de dosare, dintre care mai mult de jumatate sunt dosare de informatori.

SRI spune ca el s-a apucat sa desecretizeze.

Din informatii publice, chiar presedintele Romaniei a anuntat aceasta intentie ca SRI sa parcurga inca o data dosarele suspectate ca ar fi fost clasate in graba la siguranta nationala.

Dar s-a schimbat conceptul de siguranta nationala prin Ordonanta 16? Criteriile de declasificare sunt mult mai permisive acum?

Ordonanta 16/2006 nu stabileste criterii de declasificare, in schimb, ordonanta prevede mecanismul de declasificare atunci cand CNSAS insista ca acele dosare clasificate trebuie sa-i revina, spre a fi folosite in verificarile stabilite de lege.

Marius Bercaru, purtatorul de cuvant al SRI, a spus ca s-a schimbat conceptul de siguranta nationala prin Ordonanta 16. Am dat fuga la Ordonanta 16, am citit-o cu atentie si marturisesc ca n-am gasit nimic din ceea ce d-l Bercaru invoca. Acum, SRI incepe din proprie initiativa sa desecretizeze, sa va livreze documente care au fost initial puse la siguranta nationala. Exista vreun mecanism de a trage la raspundere factori din SRI, din fostul CNSAS? Cine a participat la trecerea la siguranta nationala a acelor sute de mii de dosare? Mai vine alt colegiu sau se schimba seful de la SRI si o asistam la repetarea acestei istorii; alte dosare vor fi trecute la liber, pentru ca de fapt si-au dat seama ca nu stiu ce ordonanta schimba conceptul de siguranta nationala. De parca conceptul de siguranta nationala il schimbi prin ordonanta!

Au existat, dupa cum se stie, comisii mixte de analiza a dosarelor de siguranta nationala. E greu de precizat care au fost criteriile care au stat la baza activitatii acestor comisii, cu atat mai mult cu cat era secret pana si numele membrilor Colegiului CNSAS care participau in aceste comisii mixte. Se stia doar de participarea fostului presedinte al CNSAS, prevazuta prin protocolul cu SRI. E de presupus ca Legea CNSAS nr. 187/1999, Legea sigurantei nationale din 1991, Legea informatiilor clasificate din 2002, care sunt si astazi in vigoare, au fundamentat activitatea acestor comisii mixte. Fac precizarea ca din anul 2002, desi aveam certificat ORNISS de acces la documentele clasificate, eu n-am mai participat la asemenea sedinte ale comisiilor mixte CNSAS-SRI, neavand pentru analiza in discutie decat date indirecte.

Cum va functiona in viitor comisia mixta SRI-CNSAS pentru a nu se repeta istoriile triste din ultimii ani?

As imparti discutia pe doua planuri, privind deopotriva partile implicate. in ceea ce ne priveste, am avansat propunerea in cadrul Colegiului ca cei doi reprezentanti ai CNSAS in comisia mixta sa fie desemnati in mod democratic si transparent. E o formula noua de desemnare a reprezentantilor CNSAS care se afla in lucru la Colegiu.

A doua chestiune se refera la functionarea propriu-zisa a acestor comisii mixte, care, dupa cum se stie, sunt paritare, iar buna functionare a acestora tine de participarea transparenta si responsabila atat a reprezentantilor CNSAS, cat si ai SRI. Nu trebuie uitat ca ordinea de zi a comisiilor mixte e stabilita de detinatorul actual al dosarului, respectiv de serviciul de informatii - dupa caz, SRI, SIE sau MApN -, care are initiativa aducerii in discutie a unui dosar sau a altuia din aceasta categorie. E de retinut, asadar, ca nu CNSAS are aceasta initiativa. Aceste dosare intra in analiza comisiei mixte cu propunerea partenerilor nostri de a ramane la siguranta nationala. Din acest punct incep discutiile. Reprezentantii CNSAS in comisia mixta pot fi de acord sau nu. Procedura prevede ca in caz de divergenta solutia sa fie data de CSAT.

De aceea, consider ca un element foarte important in buna functionare a comisiei va fi si felul in care partenerii nostri din comisia paritara interpreteaza si aplica in prima instanta criteriile sigurantei nationale documentelor propuse pe ordinea de zi.

 

Cartoteca Securitatii

 

Ati preluat si microfilmele, si baza electronica de la SRI?

Am inceput cu evidentele.

Cartoteca?

Am inceput cu cartoteca, chiar de pe 15 mai, preluand pana acum peste 150.000 de fise. Am schimbat metoda, fiindca dureaza foarte mult predarea aceasta calitativa, daca vreti, in care urmarim exactitatea datelor intre procesele verbale si informatia existenta pe fisele respective, si le vom prelua, ca si dosarele, la numar, semnaland ulterior diferentele.

Aveti idee cate fise are cartoteca?

Nu, dar oricum sunt de ordinul sutelor de mii. Exista persoane care au mai multe fise, in functie de tipul de dosar si de perioada in care i s-a deschis dosarul. in timp, s-au schimbat instructiunile de alcatuire a cartotecilor, incat exista si fise cumulative — o singura fisa de persoana, pe care sunt trecute toate dosarele, indiferent de tipul acestora (informativ - adica de urmarire, penal - de condamnare pe motive politice si de retea, adica de informator). in paralel, exista si persoane cu mai multe fise, pe fiecare fiind trecut un alt dosar.

SRI a mai pastrat ceva fise sau nu?

Este prematur sa ne pronuntam. Potrivit legii, CNSAS preia toate documentele, in original, cu exceptia celor care privesc siguranta nationala, iar acestea se stabilesc in comisia mixta.

Daca SRI preda tot si nu pastreaza macar copii, cum mai raspunde solicitarilor ORNISS? Pentru ca eu nu retin sa existe o relatie intre CNSAS si ORNISS.

In ce sens?

In certificatele ORNISS, le cere sa verifice daca persoana respectiva a colaborat cu Securitatea, in ce forma.

Pana in prezent, nu am primit solicitari de verificare din partea ORNISS.

ORNISS lucreaza numai cu serviciile, in primul rand cu SRI. Presupun ca SRI si-a pastrat niste copii dupa aceste evidente ca sa poata raspunde ORNISS-ului, nu?

Nu pot face nici o presupunere.

ORNISS nu se adreseaza CNSAS, nu s-a adresat niciodata.

Nu se adreseaza CNSAS. La un moment dat, vechiul Colegiu CNSAS, prin 2004, a semnalat acest lucru, inclusiv sub forma unui comunicat de presa, in care am subliniat faptul ca doar CNSAS este abilitat prin lege sa se pronunte asupra colaborarii cu Securitatea ca politie politica, asa cum era legea pe atunci, in 2004, si acum cu politia politica comunista, in noul cadrul legal.

Deci ORNISS trimite SRI si pana la urma SRI, nu CNSAS, se pronunta: a colaborat cu Securitatea ca politie politica.

CNSAS nu este abilitat prin lege sa elibereze certificate ORNISS si nici nu am primit solicitari din partea lor. Pe de alta parte, asa cum am mentionat deja, doar CNSAS este abilitat prin lege sa se pronunte asupra colaborarii cu Securitatea ca politie politica.

Deci SRI decide daca a facut sau nu cineva politie politica?

E o buna intrebare, care cred ca merita un raspuns si din partea celor de la SRI.

Ce ati primit de la SIE in ultimele saptamani?

De la SIE am primit saptamana trecuta 3.019 de dosare, insotite de evidenta electronica a acestora.

Dar acestea sunt dosare de hartie? Nu mai sunt scanate?

Nu mai sunt scanate, dar sunt microfilmate. Arhiva preluata de la SIE, arhiva fostei Directii de Informatii Externe (DIE), a fost, potrivit normelor de arhivare de la vremea respectiva, microfilmata in intregime, iar originalul pe hartie, distrus. Au ramas doar aceste microfilme, pastrate in niste jachete, pe care le preluam noi acum.

Dar nu e cam putin?

E un prim lot.

Dar nu s-a terminat la 31 mai perioada in care trebuiau sa predea arhivele catre CNSAS?

Procesul e ingreunat la SIE de faptul ca dosarele sunt pe microfilm, nu pe hartie, si ca din acest motiv dureaza mai mult. Acestea au fost explicatiile pe care le-am primit, impreuna cu asigurarile ca procesul va continua in ritm accelerat.

Dar cu ei comisia mixta cum functioneaza? Presupun ca ceva mai greu.

Nu neaparat. Au fost oricum mai putine comisii mixte decat cu SRI, si aceasta informatie am aflat-o tot acum, dupa constituirea noului Colegiu. La fel, si numarul dosarelor a fost mult mai mic in comparatie cu SRI.

Iar Armata? Putine dosare au venit de la Armata, suspect de putine! Erau doua directii ale Securitatii!

Directia a IV-a Contrainformatii Militare a Securitatii supraveghea Armata, dar MApN, in '89, a preluat si arhiva Directiei a V-a, Securitate-Garda, care se ocupa de paza demnitarilor comunisti.

De asta spun ca sunt doua.

Da, desi Directia a V-a nu "lucra" Armata. Predarea catre CNSAS a inceput cu arhiva Directiei a V-a. Arhiva Directiei a IV-a Contrainformatii Militare este in curs de pregatire pentru a fi predata. Vineri, 2 iunie a.c., vom avea o intalnire cu conducerea Ministerului Apararii Nationale, cu ministrul si cu sefii serviciilor, care raspund de predarea acestor arhive, spre a accelera ritmul predarii si, de asemenea, pentru a obtine declasificarea documentelor deja predate, respectiv a documentelor Directiei a V-a si a evidentelor arhivei acestei directii, pentru ca ele au venit cu nivelul de secretizare "strict secret pe 50 de ani". Aceasta inseamna ca sunt clasificate in categoria secretelor de stat si nu pot fi facute publice decat dupa trecerea unei perioade de 50 de ani. Este un lucru in contradictie cu prevederile legale, potrivit carora CNSAS preia acele documente care nu afecteaza siguranta nationala. Adica, toate documentele, dosarele care ajung la CNSAS nu pot fi secretizate, ele urmand a fi puse la dispozitia cetatenilor care isi solicita dosarul si in nici un caz nu pot fi tinute inchise la CNSAS. Am inteles, din discutiile avute pana acum, ca este mai curand un viciu de procedura, o problema birocratica ce trebuie rezolvata tot la nivelul MApN. La fel a procedat SRI cu documentele Securitatii, care au venit la CNSAS declasificate.

 

Prioritatea Colegiului: suplimentarea schemei de personal a CNSAS

 

CNSAS are grave restante in primul rand in verificarea magistratilor, asa cum cere Legea 247 din 2005. Cum veti onora aceasta obligatie? Pentru ca un cotidian central a calculat ca daca lucrati in acest ritm v-ar trebui 40 de ani ca sa verificati cele 10.000 de persoane care lucreaza in magistratura.

Cele 10.000 de persoane sunt de fapt si mai putine, pentru ca multe dintre ele nu aveau cum sa fie lucrate de Securitate, nu aveau varsta respectiva. Deci numarul este ceva mai mic. E adevarat ca avem mari intarzieri in raspunsurile pe care le-am trimis CSM, in principal. Dar, dupa ce vom primi cartotecile si evidentele informatizate, vom avea posibilitatea sa recuperam din aceste intarzieri.

Cum veti face acest lucru cu un personal destul de redus, sunt alte 60.000 de persoane pe care ar trebui sa le verificati?

In conditii foarte grele. Cum bine ati remarcat, numarul persoanelor care sunt verificate din oficiu a crescut de 60 de ori, in conditiile in care personalul a ramas acelasi. Am solicitat Guvernului Romaniei suplimentarea schemei de personal, sa revenim la numarul initial de posturi din anul 2000, cand institutia a fost creata, reamintesc, cu 280 de posturi prevazute in buget.

Cate mai aveti acum?

Acum avem 176 de angajati.

La Directia de Investigatii, cati oameni lucreaza in acest moment? De fapt miza acolo e, la Investigatii.

Efectiv lucreaza nu mai mult de 50 de persoane in cadrul Directiei de Investigatii. Avem un deficit de personal si la Arhiva, din cauza volumului foarte mare de documente inca de preluat. Chiar zilele acestea au loc predari masive de la SRI si de la SIE, urmand cele de la Justitie, adica dosarele penale de la tribunalele militare, de la parchetele militare. Practic, personalul, si acela redus pe care-l avem, trebuie sa-l redistribuim. De la sediul central de aici, de langa Piata Victoriei, am trimis si avem echipe de 20 de oameni, pe care le rulam. In felul acesta, si activitatea de verificare este incetinita, dar nu oprita. Subliniez acest lucru, ca desi functionam in aceste grele conditii, cu un deficit major de personal, dar si de spatiu de desfasurare a activitatii si de depozitare, cu toate acestea nici accesul la propriul dosar nu este oprit, nici activitatea de verificare si de reverificare pe care o impune Ordonanta 16 nu este oprita. Sigur, se desfasoara cu dificultati din motivele enumerate.

Totusi ce s-a intamplat cu cazul Florica Bejinaru? Au aparut informatii noi incat sa schimbe verdictul initial al Colegiului?

Legislatia in vigoare, legea pe baza careia functioneaza CNSAS prevede publicarea rezultatelor verificarilor noastre doar in cazul deciziilor ramase definitive. Ele raman definitive in situatia in care persoana nu contesta decizia Colegiului sau cand justitia, curtea de apel pronunta o hotarare definitiva.

Ticu Dumitrescu spunea intr-un interviu acordat cotidianului Ziua ca CNSAS "macina plevusca". Asa sa fie, aveti dosare asa de neinteresante?

Ezit sa ma pronunt, sa discut despre "plevusca" sau despre "pesti mari". Presa a fost plina de opinii diverse si chiar contradictorii in privinta dosarelor care sunt la CNSAS. Eu vreau sa va asigur ca toate dosarele, deci toate cazurile, toate probatoriile pe care investigatorii nostri le fac vor ajunge pe masa Colegiului si vor fi transformate in decizii. Evident, nu pot sa ma pronunt si nimeni nu stie de pe acum ce anume dosare vor ajunge. Exista inca, va spuneam, dosare de la SRI pe care urmeaza sa le preluam si, bineinteles, toate dosarele vor fi studiate, indiferent ca vor contine nume mai sonore sau mai putin cunoscute.

Tot Ticu Dumitrescu spunea ca atmosfera din CNSAS e marcata de apartenenta politica, mai mult, chiar ca s-ar fi creat o coalitie PSD-PD-PRM, care ar fi grup majoritar in Colegiu. Ati sesizat acest lucru?

Nu mi-am propus sa analizez felul in care s-a votat intr-un anume caz sau altul, vreau sa va asigur doar ca, de cand noul Colegiu si-a intrat in atributii, nu cred ca s-a votat sau s-a ajuns la vreun vot in care cineva care a savarsit actiuni de politie politica sa fi fost absolvit, sa fi fost "spalat", asa cum s-a spus despre unele voturi in timpul vechiului Colegiu.

Colegiul parea sa functioneze rezonabil inainte de votul asupra cazului Vadim Tudor. Atunci a aparut o criza care a dus la demisii spectaculoase, la un scandal.

Va asigur ca in ultimele doua luni nu s-au inregistrat voturi care sa absolve pe nedrept pe cineva de vina, care sa exonereze de aceasta calificare de "colaborare cu politia politica" sau de "apartenenta la politia politica" in cazul ofiterilor, de cand noul Colegiu a inceput sa functioneze.

 

Nimic nou despre Dan Lazea

 

Ce mai stiti despre Dan Lazea, fost membru al Colegiului din partea PD, care dupa votul de pomina din luna martie a fugit din Bucuresti?

Din momentul in care Dan Lazea a votat, n-a mai trecut pe la CNSAS. Si-a rezolvat formalitatile legate de incetarea raporturilor de munca pe care le avea cu CNSAS si de atunci incolo nu am mai avut nici o discutie cu domnia sa.

Aveti idee pe cine se pregateste PD sa numeasca? Au fost diverse zvonuri.

Nu, nu stim. Noi, membrii Colegiului, am adresat o scrisoare Birourilor permanente ale celor doua Camere, ca sa urgenteze desemnarea inlocuitorului d-lui Dan Lazea, tocmai pentru a fi in formatie completa, spre a putea face fata multiplelor solicitari.

Persoana numita de PD ar putea sa incline balanta de o parte sau de alta! E foarte important pe cine va nominaliza PD. Au aparut cateva zvonuri, Ticu Dumitrescu spunea ca...

Eu imi exprim speranta ca persoana care va fi numita in Colegiu va fi la fel de convinsa de menirea institutiei, aceea de deconspirare a politiei politice, precum a fost Dan Lazea, in perioada mandatului vechiului Colegiu CNSAS, cand, personal, am colaborat foarte bine.

E vorba de o problema: sediul. Au fost diverse zvonuri, se contureaza vreo solutie pentru CNSAS? In primul rand sunt bani publici platiti pentru aceasta chirie. S-a vorbit de un sediu foarte bun, de fostul Minister de Interne.

A fost varianta pe care noi ne-am fi dorit-o. Am adresat o cerere in sensul acesta, insa am primit un raspuns negativ, mentionand ca nici ministerul nu a intrat pe deplin in spatiul din fosta cladire a CC, acolo functionand inca si alte institutii. O alta varianta a fost la Palatul Parlamentului, Casa Poporului. Ni s-a spus ca nu ar fi disponibili decat vreo 800 de metri spatiu liber, ceea ce este insuficient. Am avea nevoie pentru o functionare cat de cat normala a administratiei, a Colegiului, a Directiei de Investigatii, de un spatiu functional de circa 2.000 de metri patrati. Acum, ne-am adresat guvernului, intarind solicitarea mai veche, de a ne acorda un spatiu din patrimoniul statului. Banii economisiti pe chirie ar fi investiti mai bine, angajand personal ca sa putem sa ne facem datoria mai bine, sa reducem timpul de asteptare al celor ce doresc sa-si vada dosarul, precum si pe cel de finalizare a verificarii persoanelor publice, a magistratilor etc.

 

Interviu realizat de Armand Gosu

1 iunie 2006

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22