De același autor
Cea mai interesanta initiativa a Uniunii Europene din ultimul timp a trecut, initial, putin remarcata in spatiul public romanesc (chiar si cel cultural, direct vizat). In ziua de 21 noiembrie a fost lansat, pentru scurt timp, portalul electronic Europeana, o biblioteca europeana multimedia. Succesul acestei initiative nu era asteptat nici macar de administratorii acestui proiect, astfel ca, in urma accesarii site-ului (http://www.europeana.eu/) de aproape zece milioane de vizitatori, in intervalul primei ore de la lansare, aceasta pagina de Internet s-a blocat. Nu ne mira faptul ca acest proiect a inceput cu stangul, avand in vedere importanta acordata culturii de catre Comisia Europeana, mult mai interesata de bunastarea materiala a europenilor, mai ales in aceste vremuri de criza globala, decat de supravietuirea si dezvoltarea culturala bazata pe valorificarea bogatei traditii culturale europene. Ce inseamna, insa, Europeana? Pur si simplu o gigantica biblioteca on-line europeana prin care se inaugureaza noi modalitati de explorare a patrimoniului european: printr-un portal web disponibil in toate limbile UE, amatorii de arta, literatura, stiinta, politica, istorie, arhitectura, muzica sau cinema pot accesa rapid si gratuit cele mai mari colectii si capodopere din Europa, reunite intr-o singura biblioteca virtuala. Din 2010, biblioteca va pune la dispozitie milioane de opere reprezentand bogata diversitate culturala a Europei si va cuprinde zone interactive pentru comunitatile interesate de anumite teme. Uniunea Europeana va cheltui doua milioane de euro pe an in acest scop in perioada 2009-2011. In acelasi timp, Comisia intentioneaza sa atraga participarea sectorului privat, in vederea extinderii ulterioare a bibliotecii digitale europene. Infiintarea bibliotecii digitale Europeana a fost sustinuta printr-o rezolutie adoptata cu o majoritate covarsitoare de Parlamentul European, in septembrie 2007.
La adresa http://www.europeana.eu/ utilizatorii Internetului din intreaga lume gasesc peste doua milioane de carti, harti, inregistrari, fotografii, documente de arhiva, tablouri si filme din bibliotecile nationale si institutiile culturale ale celor 27 de state membre ale UE.
"Europeana imbina avantajul competitiv european in domeniul tehnologiilor comunicatiei si retelelor cu bogatia patrimoniului nostru cultural", a declarat José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene. "Europenii vor putea accesa, de acum, cu usurinta, repede si intr-un singur spatiu incredibilele resurse ale marilor noastre colectii. Europeana este mult mai mult decat o biblioteca. Este o adevarata forta inspiratoare, un imbold pentru europenii secolului al XXI-lea sa se intreaca in creativitate cu unii dintre cei mai inventivi inaintasi, cum ar fi marile personalitati ale Renasterii. Inchipuiti-va numai ce posibilitati ofera studentilor, eruditilor, iubitorilor de arta faptul de a avea la dispozitie, de a putea combina si cerceta on-line comorile culturale ale tuturor statelor membre. Se demonstreaza astfel, cu pregnanta, faptul ca in centrul integrarii europene sta cultura."
Europeana le permite celor interesati sa caute si sa navigheze simultan prin colectiile digitalizate ale bibliotecilor, arhivelor si muzeelor europene. Prin urmare, utilizatorii pot cerceta diverse teme fara sa caute si sa viziteze o multitudine de site-uri si resurse. Google-ul nu este solutia cea mai eficienta in multe cazuri, cand este nevoie de obtinerea unor informtii mai complexe. Proiectul initiat de Comisie in 2005 a fost realizat in stransa colaborare cu bibliotecile nationale si alte organisme culturale ale statelor membre, precum si cu sprijinul consistent al Parlamentului European. Comisia Europeana a inceput sa lucreze la digitalizarea si accesibilitatea on-line a materialelor culturale inca din anul 2000. In urmatorii cinci ani, Comisia a cofinantat proiecte de cercetare si a stimulat o mai buna colaborare intre statele membre care doreau sa-si puna patrimoniul cultural on-line. Gazduita de Koninklijke Bibliotheek, Biblioteca Nationala Olandeza, Europeana este administrata de Fundatia pentru Biblioteca Digitala Europeana, care reuneste principalele asociatii europene de biblioteci, arhive, muzee, arhive audiovizuale si institutii de cultura. Peste o mie de asezaminte culturale de pe tot cuprinsul Europei au oferit materiale pentru acest proiect. Muzeele europene, inclusiv Louvre din Paris si Rijksmuseum din Amsterdam, au pus la dispozitie tablouri si obiecte din colectiile lor in format digital. Arhivele diferitelor state au contribuit cu documente nationale importante, iar Institutul National al Audiovizualului din Franta a furnizat 80.000 de inregistrari de emisiuni reprezentative pentru secolul al XX-lea, incepand cu primele imagini filmate pe campurile de lupta din Franta in 1914. Bibliotecile nationale de pe intregul continent participa cu manuscrise si tiparituri, inclusiv exemplare digitale ale unor carti celebre, care au daruit lumii noi idei.
In 2009-2010, prin intermediul programului de cercetare al UE, se vor finanta noi studii asupra bibliotecilor digitale, in valoare de circa 69 de milioane de euro. In aceeasi perioada, sectorul despre societatea informationala din Programul pentru Competitivitate si Inovare va aloca aproximativ 50 de milioane de euro pentru ameliorarea accesului la patrimoniul cultural si stiintific european.
Specificul romanesc
Din pacate, doar Institutul de Memorie Culturala (http://www.archweb.cimec.ro/e_default.htm) este partenerul din Romania mentionat pe site-ul Europeana, spre deosebire de alte state membre care au o reprezentare mult mai consistenta, in special din partea bibliotecilor nationale. Ne-am fi asteptat sa regasim cel putin Biblioteca Centrala Universitara (BCU) sau Biblioteca Nationala. Initiativei Comisiei Europene s-au alaturat si state care nu fac parte din Uniunea Europeana, dar care sunt parti componente ale culturii europene, precum Islanda si Norvegia.
Aceasta stire despre infiintarea bibliotecii a fost ignorata cu desavarsire de catre mass-media romanesti, doar site-ul Euroactiv dedicandu-i un articol. Insa lucrurile s-au schimbat cu desavarsire atunci cand a aparut ceva samanta de scandal. Daca este scandal, apare si audienta. Daca un caine care musca un om nu este o stire, un om care musca un caine reprezinta o stire. In cazul nostru se aplica aceeasi axioma. O biblioteca on-line europeana este un subiect mai mult decat banal, neinteresant, in schimb, o biblioteca europeana finantata de catre UE (deci si de noi) care, atunci cand se introduce in sectiunea de cautare numele Romaniei in limba engleza si iti apar zece fotografii cu copiii din orfelinatele mostenite de la regimul ceausist din 1990, constituie fara indoiala o mare stire de senzatie. Chiar si ziarul Cotidianul a relatat aceasta stire, publicand un articol despre acest subiect in editia de vineri, 8 ianuarie 2009. In articolul Copiii cu handicap legati de pat, imaginea Romaniei si in 2009, autoarea articolului, Oana Craciun, prezinta pozitiile celor doua parti beligerante cu profesionalism, insa, in mod jurnalistic, cauta un titlu care sa atraga si care sa prinda la spiritul nationalist al romanilor. Care ar fi cele doua parti? Tabara verde romaneasca este reprezentata de patru anonimi europarlamentari romani, care s-au sesizat in mod prosteste-nationalist, denuntand aceasta noua agresiune la adresa imaginii tarisoarei noastre. "Imaginile copiilor orfani, bolnavi, abandonati (!-sublinierea noastra) nu mai sunt de cel putin 15 ani imaginea Romaniei. Aceste imagini sunt irelevante pentru imaginea tarii noastre, pentru istoria si cultura poporului roman si sunt de natura sa creeze Romaniei o imagine care nu corespunde adevarului." In aceasta logica de fier, relevanti sunt doar M. Eliade si C. Brancusi (de al caror talent si munca ne folosim in continuare cu nerusinare patriotica) si in niciun caz contributia noastra la Holocaust sau acele mii de copii orfani care traiau mai rau decat cainii, ascunsi in orfelinate-inchisori de catre regimul Ceausescu. Vezi bine, cele 10 fotografii cu acei orfani distrusi din 1990 nu mai reprezinta noua Romanie din anul 2009, care stramba din nas numai daca i se aduce aminte de ceea ce era acum 19 ani. Precum un taran care s-a ajuns la oras sau, mai mult, in strainatate, Romania din 2009 sare ca arsa cand i se arata ceea ce a fost. Ca si cum in prezent suntem o mica Danemarca sau Belgie a Balcanilor, tara in care injustitia a fost, in sfarsit, doborata in sange, iar capitalismul economiei duduinde ar fi ajuns sa isi raspandeasca beneficele efecte asupra intregului popor, scos de conducatori destonici din saracie si bezna. Reactia Reprezentantei Comisiei Europene este cat se poate de normala, insa nu va fi crezuta de catre poporul belicos, care este mai degraba tentat sa vada o noua (a cata?) conspiratie impotriva tarisoarei aflata in plina criza economica (nu vezi cat a crescut euro? precis ca imaginile alea au o legatura cu devalorizarea leului…). In mod natural, mass-media romanesti au insotit demersul demagogic al celor patru europarlamentari romani (care?) fara a se documenta suplimentar. Daca ar fi facut-o, ar fi descoperit ca nu Bruxellesul decide, ca la noi, pe Dambovita, ce apare in aceasta biblioteca electronica. Colectiile de documente sunt numeroase si nu e vina organizatorilor ca institutiile partenere ale acestui proiect din Romania sunt atat de putin numeroase. Institutul de Memorie Culturala are postate numeroase exponate, multe covoare traditionale din diverse regiuni ale Romaniei, imagini si descrierea unor tablouri, diverse alte exponate etc. Motorul de cautare nu recunoaste diacriticele, pentru el Romania fiind egal cu Romania. Dar nu e aceeasi tara!? Un aspect. In al doilea rand, ni s-a parut penibila resuscitarea vechii vanatori de vrajitoare privind imaginea Romaniei in Europa. Se uita usor ca acei copii din acele fotografii, care cu usurinta ar putea fi confundate cu cele luat de la Auschwitz, reprezinta una dintre paginile rusinoase ale istoriei poporului roman si aceasta pagina urata ne va insoti fie ca vorbim din perspectiva anului 1990 sau 2009, pentru ca Romania isi va tari in continuare vina de a fi permis ca astfel de orori sa aiba loc. M-as fi simtit mult mai reconfortat daca prima fotografie ar fi fost a lui Gigi Becali sau a noilor autostrazi care leaga Bucurestiul de Budapesta si Viena. Daca, pentru europeni, Europeana si-a inceput existenta fiind o posibila resursa bibliografica, pentru romani primul contact a fost unul caracteristic spatiului carpato-danubiano-pontic: cineva isi bate joc de noi.
(Subtitlul apartine redactiei)
