De același autor
In ultimii 18 ani, am asistat sau mi-a fost dat sa indur consecintele implicarii mele in lupta pentru democratie, adevar si justitie. N-au lipsit nici atacurile violente sau perfide.
N-am fost un invingator, intrucat cei care au impus in Romania o "democratie originala" au fost prea puternici si prea legati de trecutul tiraniei si mentalitatilor comuniste.
Subiectul acestui articol nu-mi permite si poate nici nu mai este cazul sa incerc un recurs la memorie.
Asa ca ma voi referi numai la proiectul "Legii Ticu", devenit Legea 187/1999, la a carei paternitate am fost obligat moral sa renunt, prin discursul rostit de la tribuna parlamentului, in urma eliminarii unor prevederi esentiale.
Totusi, am urmarit indeaproape drumul CNSAS, denumire data de mine in proiectul pe care l-am initiat. A fost un drum greu, inca de la organizare, fiind o institutie cu un specific aparte, nedorita si incomoda.
Asa cum se stie, cativa ani de zile CNSAS a lucrat in "regim de avarie", din cauza boicotului exercitat de "servicii", care au predat cu taraita, in 6 ani, numai 7.000 de dosare din cele circa 2 milioane existente.
In fine, abia din 2007 CNSAS incepe sa lucreze din plin, devenind depozitarul celei mai mari arhive din Romania, urmare a demersului presedintelui tarii, care a obligat serviciile sa respecte legile, predand CNSAS arhivele Securitatii.
Totodata, institutia s-a bucurat si de sprijinul guvernului, prin aprobarea unor solicitari privind schema de personal si alocarea unei sume care i-a permis sa cumpere o cladire noua, cu un spatiu corespunzator.
De retinut insa ca, in perioada critica prin care CNSAS a trecut, cauzata de nepredarea arhivelor si de criza din Colegiu, nu s-a ridicat nimeni sa ceara transformarea acestuia in altceva decat a fost menit sa fie.
Ba chiar se pare ca acea situatie de blocaj in activitatea CNSAS a convenit de minune unora dintre cetatenii nostri.
In schimb, acum, cand in sfarsit lucrurile au inceput sa mearga bine, senatorul Serban Nicolae, printr-un proiect de modificare a Legii 187, suparat pe CNSAS, cere anihilarea acestei institutii, absolut necesara intr-un stat de drept ca Romania, in nu stiu ce alt fel de institutie.
Stiu ca nu toate merg perfect in CNSAS, cum ar fi, spre exemplu, scurgerile de informatii, dar unde in Romania nu se intampla asa ceva?! Si nici nu se intrevede stoparea acestor "scurgeri", atata vreme cat traim in epoca "surselor" aparate de lege. Dupa cum stiu ca opinia publica si mass-media nu sunt multumite ca in CNSAS se lucreaza intens la rezolvarea miilor de cazuri aflate pe ordinea de zi, intrucat se asteapta deconspirarea unor nume sonore.
Exista aceasta posibilitate ca, in situatia in care s-ar mari numarul investigatorilor, sa gasim multe dintre aceste nume sonore in muntii de arhiva pe care le avem acum in depozit.
Dupa cum, daca ar fi amendata Legea 187, am putea da publicitatii asemenea nume sonore, pentru care exista proba proceselor verbale de distrugere a dosarelor de informatori ale acestora. Astazi legea nu ne permite sa facem aceste deconspirari, fara a intocmi un probatoriu.
Aceeasi situatie o intalnim si la ofiterii de Securitate pe care-i gasim in dosare, incadrati in functii specifice de politie politica. De ce atunci ar mai fi nevoie de alte probatorii, pentru care trebuie studiate zeci de dosare?
Se mai ocupa d-l senator si de problema preotilor. Este insa prea tarziu, numele majoritatii prelatilor fiind deja verificate. Acum, o asemenea interventie pe lege ar aduce Bisericii mai mult rau decat bine.
Mai exista in respectivul proiect si unele propuneri aberante, cum ar fi publicarea pe Internet a dosarelor celor verificati de CNSAS etc. Oare ar fi posibil sa se introduca pe Internet miile de pagini pe care le poate contine un dosar? Si ce ar intelege cel care are acces pe Internet, cand investigatorii nostri, oameni de o rara probitate morala, cu studii superioare, specializati in aceasta munca, studiaza uneori luni intregi un dosar spre a putea ajunge la concluziile necesare intocmirii sub semnatura a probatoriului?
D-l Nicolae mai vine cu o propunere care ma vizeaza direct pe mine: renuntarea la membrul Colegiului propus de guvern. Daca d-l Nicolae tine mult la acest lucru, eu sunt gata sa-mi prezint demisia, insa cu o singura conditie: sa lase CNSAS in pace, sa-si vada de treaba!
Oricum, prezenta mea in CNSAS a adus un gir moral de care avea nevoie institutia si a constituit un factor de echilibru si credibilitate in cadrul Colegiului.
In concluzie, ma intreb daca aceste propuneri au un scop electoral sau reprezinta o sarcina trasata de tov. Ion Iliescu, al carui discipol credincios se pare ca a ramas si astazi (afirm asta cu regret, intrucat am avut o alta parere despre dansul).
In sfarsit, eu cred ca majoritatea parlamentarilor nu vor vota proiectul Nicolae, intrucat CNSAS este o structura exponentiala pentru reforma morala si institutionala din Romania postcomunista.
N.B. 1. Cunoscand foarte bine problema d-lui Q, pe care d-l Nicolae il compatimea intr-o emisiune TV, cred ca este bine sa stie ca respectivul domn a castigat procesul cu CNSAS pe procedura, nu pe fond, unde probatoriul acestuia este beton armat, cu doua angajamente olografe si peste 100 de note informative, tot olografe. Asa ca pana astazi CNSAS n-a pierdut niciun proces in justitie.
2. Justificarea populista a d-lui senator Nicolae privind faptul ca poporul ar trebui sa dea verdictul in cazul colaboratorilor Securitatii nu este adevarata, intrucat "popor" nu inseamna cele cateva mii de oameni care au acces la Internet.
