Jocurile politice au compromis deconspirarea Securitatii

L-ati facut pe Traian Basescu res­­­ponsabil, alaturi de Emil Boc, de­­ rezultatul alegerilor din CNSAS. Pre­­se­dintele a respins acuzatiile, la in­­toar­cerea din China. Mentineti acele acu­za­tii?

Plec de la niste date care nu pot fi puse la indoiala. Si anume, sa ne amintim ca liderii din prima linie a PD, nu vreau sa dau nume, au facut declaratii de ge­nul: am discutat si cu d-l Constantin Ticu Dumitrescu, este o persoana ex­tra­ordinara, PD il sprijina pentru pozitia de presedinte al CNSAS. Deci, am avut aceasta garantie, pentru ca ei reprezinta PD, nu puteam sa ma adresez altcuiva.

Totusi, ce v-a determinat sa faceti aces­te acuzatii? Ce probe aveti?

Argumentatia d-lui Basescu, pentru mi­ne cel putin, a fost esentiala: "vedeti cum a votat omul meu". Ei, d-le presedinte, v-am prins! Ati lucrat fain. Poate ca serviciile v-au sugerat strategia, sa nu apareti dvs., ca va imaginati cum ar fi iesit daca omul pro­pus de presedinte ar fi votat impotriva mea. Si atunci, omul dansului a fost sfatuit, sau i s-a transmis recomandarea, sa ma vo­teze. Omul a si staruit sa-mi arate ce a votat. Asta nu inseamna ca, dupa ce l-am cunoscut pe Dragos Petrescu, nu am fata de dansul incredere si pretuire. Mie mi-a intarit suspiciunea ca numai d-l Basescu este cel care a putut sa dea in­di­ca­tia respectiva, lasand pe ceilalti sa faca in­telegerea intre PSD, PRM si PD. Deci: trei PSD, doi PD, unul PRM au votat in bloc impotriva lui Ticu Dumitrescu.

Dvs. credeti ca a fost o con­spi­ra­tie?

Exact. Il cunosc foarte bine pe Turianu, 4 ani am stat cot langa cot, am fost chiar o par­te din timp vecini de scaune la Senat, cu­nosc foarte bine si ce vointa are, si ce are in cap. Turianu nu poate indeplini vre­o­data alt rol decat acela de pion.

Pionul cui?

Al celor care l-au propus.

Al PD?

Al PD.

Atunci ce treaba are aici presedintele Ba­sescu?

De ce ma obligati sa ajung acolo unde nu vreau? Eu am sugerat numai si am ex­pri­mat de mai multe ori ca d-l Boc este ar­hi­cu­noscut ca un om care nu poate sa iasa din "indicatii". Eu n-am spus: "conduce pre­sedintele". Da o indicatie.

 Deci Emil Boc nu era in stare sin­gur, de capul lui, sa faca un asa aran­ja­ment?

Absolut. Chiar daca Turianu se re­co­man­da consilierul juridic al d-lui Boc.

Eu stiam ca era la Aurelian Bondrea, la Universitatea "Spiru Haret".

Ar trebui ca opinia publica sa cunoasca lu­crul asta si sa nu treaca prea usor peste el. Cazul Bondrea a fost dezbatut foarte in­tens cu niste ani in urma. Bondrea re­pre­zinta un centru securisto-comunist. E adevarat ca omul a jucat poate mai des­tept decat multi altii, fiindca a impins in fata aceasta universitate, unde a investit enorm.

Care arata foarte bine.

Haideti sa vedem: ce relatii sunt intre d-l Turianu si familia Bondrea? Sunt relatii de familie. D-l Turianu e si cu nevasta la "Spiru Haret", sunt in familie. Si, ca din in­tamplare, d-l Onisoru este decan la "Spiru Haret". Eu am toata consideratia fa­ta de profesorii universitari de valoare care se pot regasi in aceasta institutie, dar in spatele acestei institutii ramane Bon­drea. Si daca ne intoarcem la cine a fost Bondrea, eu consider ca aici este un centru de mare putere securisto-co­mu­nist.

Vreau adevarul

 Tot presedintele Basescu spunea ca acest scandal legat de CNSAS e o ba­talie pentru imagine si sugera ca tema CNSAS e folosita de liberali intr-un raz­boi mediatic. Va simtiti utilizat, v-au in­stru­mentat liberalii?

Eu daca nu v-as cunoaste, v-as ras­pun­de foarte dur. Dar cunoscandu-va, imi controlez reactia, care v-ar fi fost total ne­ga­tiva. V-o spun asa cum i-am spus-o si pre­sedintelui, care poate s-a simtit destul de deranjat: Ticu Dumitrescu nu asculta de sfatul nimanui. O spun chiar daca poate ar parea lipsit de modestie: ma respect pe mine si constiinta mea. Am drumul meu, si asta am si reconfirmat-o, reamintindu-le­ d-lui Basescu si d-lui Tariceanu ca eu nu ascult decat de propria constiinta. D-lui Tariceanu i-am reamintit acest lucru atunci cand mi-a adresat rugamintea sa nu pa­rasesc CNSAS. A fi implicat in jocurile po­litice este un act reprobabil. Eu sunt in lupta aceasta pentru ca este un ideal al meu, este tinta vietii mele. De ce zic viata mea? Pentru ca metodele si mijloacele Se­curitatii le-am cunoscut, in primul rand, in cei 3 ani de anchete sub tortura, pe propria-mi piele. Am indurat, in afara de cei 3 ani, 8 ani temnitele comuniste, la­ga­rele de exterminare. Si am continuat aceasta lupta imediat dupa ‘89, in CPUN. Discursurile mele se regasesc exact pe aceas­ta linie: procesul comunismului si de­con­spirarea Securitatii. Vreau adevarul. Eu nu sunt influentat de vreun partid. Imi vad de drumul meu, de tintele mele.

Ideea lui Basescu e ca dvs. sunteti fo­losit de liberali ca varf de lance. Cred ca are o logica. S-a incercat obtinerea unei condamnari a comunismului din par­tea lui Traian Basescu. Presedintele a refuzat, s-a eschivat, a spus ca vrea o comisie.

Nu, haideti sa refacem firul. In fe­brua­rie 2005, in fruntea unei delegatii a AFDPR, am fost primit de presedinte, la cererea mea, cerere care era facuta din decembrie 2004. Poate cea mai im­por­tanta a fost rugamintea adresata in numele Asociatiei sa convoace cele doua Camere ale parlamentului si, intr-o declaratie solemna care sa fie supusa vo­tu­lui nominal, deschis al parlamentului, sa re­­cunoasca, sa-si asume si sa condamne - retineti, va rog, ca sunt trei etape - crimele comunismului. Domnia sa, spre stupefactia mea, pentru ca eu ma as­­teptam sa raspunda creditului acordat (trebuie sa recunosc ca l-am votat pe d-l Ba­sescu), a venit cu acel raspuns: do­ve­zi­le, dovezile. Asta m-a socat.

Un Institut Gauck pentru Romania

Liberalii, simtind acest flanc slab al presedintelui Basescu, s-au gandit ei sa ridice si sa fluture steagul an­ti­comunismului, poate ca asta e mo­ti­vul pentru care au venit cu Legea lus­tra­ti­ei.

Ce sustinem noi este deasupra in­te­re­selor de partid, este o problema de in­teres national, este ultima sansa a po­porului acesta de a iesi in fata si de a pune odata capat problemelor legate de responsabilitatea crimelor care s-au savarsit. Adevarul suprem ar putea fi exprimat asa: poporul acesta nu cu­noas­te, in general vorbind, adevarata fata a comunismului. Or, numai punerea pe masa a acestor adevaruri ar face sa le cunoasca. Pentru ca am pornit de la ideea sa dam mastile jos, sa spunem cine suntem si sa vedem daca poporul roman ii vrea in fata pe asemenea oameni...

Nu stiu de ce securistii au o ura fe­ro­ce fata de mine, fiindca sunt injurat, ame­nin­tat. Nu stiu ce s-a intamplat, dar in ultimele 48 de ore n-am mai primit decat apeluri care se intrerupeau. M-au sacait, mai ales dupa emisiunea celebra de la OTV, cu d-l Vadim, d-l Ciuceanu si g-ra­lul­ Panaitescu. La o ora-doua au urmat ame­nintari in serie, cu moartea, cu dat foc etc. Niste prostii, pentru ca nu sunt eu omul sa ma sperii de fleacuri de felul asta. Ma cunosc toti destul de bine. Stiu ca Ticu Dumitrescu nu este omul care sa-si­­ paraseasca linia lui intransigenta. Stiu in sinea lor, chiar daca spun "a venit sa faca jocul nu stiu cui", ei stiu ca nu voi face jocul nimanui. Si daca voi gasi 7 de la li­be­rali, acei 7 vor fi pe lista. Eu nu cunosc de­cat pozitia omului corect, care iubeste ade­varul. Nu fac concesii nimanui si nu sunt receptiv nici la amenintari si nici la osa­nale. Cu nimic nu ma poate intoarce ci­neva de la drumul meu. Tocmai in acest sens, eu n-am discutat decat pentru pozitia de presedinte al acestui Colegiu. Nu ma in­canta povestea ca sunt demnitar. Lasa-ma­ domnule in pace, ca nu asta-i tinta mea! Tinta mea am spus care e: adevarul. Nu sunt o statuie pe care sa o mute si sa o foloseasca cineva ca paravan. Poate ca sunt un simbol, dar un simbol in carne si oase, care stie ce vrea, care are un pro­iect pentru care o viata intreaga m-am lup­tat si recunosc ca Dumnezeu ma ajuta sa am aceeasi vointa, aceeasi putere de mun­ca. De 5-6 ani eu lucrez 17-18 ore pe zi, zi de zi. Colegiul acesta e compromis in fata opiniei publice. Colegiul acesta in­ghi­te­ milioane si milioane, bani, masini, se­cretare etc. si e ineficient. Ar fi mai bine sa se numeasca un comitet director, fara pre­sedinte, cu un director general.

Cum e la Gauck.

Mi-ati luat cuvantul. La Gauck nu se vo­teaza. Ce au partidele politice in treaba aceasta? Unul il apara pe Vadim, Tanase il apara pe patriarh, hai sa vorbim direct, fiecare reprezinta cate un interes acolo. Daca nu lichidam treaba aceasta, CNSAS n-are rost.

 SRI  raspunzator pentru Lazea

Ce s-a intamplat cu Dan Lazea?

Dan Lazea este astazi un om invins to­tal. Am avut vineri, 31 martie, o discutie cu dan­sul. M-a impresionat atat de profund, pen­tru ca eu am tinut mult la el. Dupa Ste­ja­rel Olaru si Marius Oprea, cred ca a fost a treia persoana de care ma legasem si tot atat de atasat era el fata de mine. Se crease o legatura sufleteasca. Cele mai mari prietenii pe care le-am avut in ultima perioada au fost oamenii astia tineri. Ei mi-au dat si speranta ca lupta va continua, noi ne ducem, ei raman si vor continua o lup­ta curata, cinstita pentru acea latura mo­rala care lipseste din ce in ce mai mult din viata noastra politica si nu numai din viata politica. Ce i-au facut lui Dan Lazea? D-le Radu Timofte, m-ati putea ajuta cumva, sa-mi spuneti, l-ati chemat, l-ati ame­nintat?

Mai multi membri ai Colegiului au con­firmat ca era transfigurat in ziua votului.

Nu mai era el asa cum il stiam cu totii. Eu am vrut sa chem salvarea. I-am­ spus si lui: "ce se intampla?". I-am spus­ si lui Dinescu: "maestre, trebuie fa­cut ceva, sa chemam salvarea", mi-era frica ca omul acesta se pra­buseste. Ce i-ati facut lui Dan Lazea? Daca Dan Lazea ar putea sa-si revina, sa apara in fata Televiziunii nationale si sa denunte metodele, mijloacele folosite im­potriva lui, cred ca scena politica ro­ma­neas­ca ar fi zguduita. Eu nu merg pe ideea ca d-l Cristian Radulescu de la PD, care a avut un rol direct in combinatia aceasta, a fost artizanul complotului. Nu s-a facut de la nivelul d-lui Radulescu, deputatul. Aici este operatia serviciilor. Fie ca-l au pe omul asta cu ceva la mana...

Cu ce sa-l santajeze?

Inainte de vot, Dan Lazea imi spune mie: "d-le Ticu, suntem lucrati"! Si a adau­gat: "dumneavoastra". Si s-a oprit aici. Ca si cum ar fi zis "dvs. sunteti obiectivul". N-a­ spus asta, dar asta se subintelege. Nu veti putea niciodata atinge diavolismul, me­todele, specializarea pe care le au ac­tua­lele servicii. Au depasit cu mult ceea ce stiam noi de la vechea Securitate. Noi nu stim ce arme au putut folosi. Ele pot fi de toate felurile. Eu nu l-am condamnat cum l-a condamnat Mircea Dinescu pe Lazea. Pentru ca, totusi, mi-a destainuit, in clipele lui putine de regasire, si era foarte clar, asa as fi putut sa traduc: nu va mai du­ceti ca jocurile sunt facute. A fost slab si a votat cum i s-a impus, dar a avut totusi o zvacnire de personalitate, de constiinta, pen­tru ca si-a scris demisia pe loc. Odata cu votarea si-a scris demisia. Si-a aruncat te­lefoane, tot, a depus demisia. In discutia de ieri (vineri, 31 martie), in care eu l-am im­plorat: "d-le revino, esti vicepresedinte, de­misia n-a ajuns in Biroul permanent, ea este oprita la Radulescu". O sa ma in­torc la Radulescu pentru ca el a fost, cred, ultima rotita de executare a planului asta. Lazea mi-a replicat asa: "Hotararea este irevocabila. D-le Ticu, vreau sa ma salvez. Nu voi mai calca vreodata in Bucuresti". Ce-a putut sa-l zguduie pe omul asta? Nu se poate o asa prabusire in 12 ore, nu se poate ca in 12 ore sa se fi produs o asa rasturnare de caracter, de structura, de sanatate! De sanatate, pentru ca e vorba de sanatatea mintala si fizica a omului.

Dan Lazea poate ca isi va reveni.

Societatea romaneasca, lumea in­te­lec­tua­la a pierdut un om prin retragerea lui La­zea.

 Eu sper sa se regaseasca, dar m-ar­ in­teresa, in momentul asta cine ne-ar­­ ­pu­tea­ da o marturie despre ce s-a in­tamplat. Cu Radulescu, de la PD, ati in­cercat sa vor­biti?

N-are rost sa discut. Cristian Radulescu n-ar putea fi decat o mica rotita, ultima ro­ti­ta pe linie de partid.

Emil Boc?

Nici Boc n-a putut sa faca asta sau nu doar el!

Cine atunci? Serviciile? Radu Ti­mof­te?

Sunt absolut convins, acolo s-a produs ceva. Numai ei au putut sa-l distruga. Asta e cuvantul si o spun cu disperare si teama in acelasi timp. Ma ingrozesc. Multa lume n-a realizat ca sub Ceausescu, chiar daca ares­tarile au fost cu 99% mai putine decat in perioada criminala a lui Dej, presiunea, tea­ma, teroarea exercitata asupra popu­latiei acestei tari a fost enorma.

Nu cumva ii credeti mai destepti de­cat sunt in realitate?

Sa nu uitam, au un institut, au aca­de­mie, acolo au fost recrutati si pe criteriul de dosar, care a ramas in vigoare, n-o sa ga­siti fiul unui fost detinut politic. Am 5-6 plan­geri adresate de fii de fosti detinuti politic care nu au intrat sub nici o forma in zona asta, fiindu-le respinse dosarele. Dar, in afara de asta, a existat si o selectie pe baza valorii intelectuale.

Dar poate ca Lazea a incurcat aran­ja­mentele coalitiei PD-PSD-PRM, s-a spe­riat din cauza asta si a fugit. Din cate stiu, Lazea n-a vrut sa candideze pentru functia de vicepresedinte, a fost mai mult fortat. Probabil in seara de luni i s-a spus ca jocurile sunt fa­cu­te, ai grija cum votezi, trebuie sa iasa Turianu de la PD. Ne-am inteles cu PSD si PRM, un pesedist, Tanase, sa iasa vicepresedinte si de la PRM un secretar. Si el, fortat, a candidat la func­tia de vicepresedinte, a iesit el, a in­curcat jocurile PD-PSD-PRM si poate ca s-o fi speriat.

 Nu stiu ce sa va zic. Dar, dupa toate as­tea, se mai poate vorbi de un vot de­mocratic, liber, pentru conducerea CNSAS?

Atunci cum se explica ca Buchet, pro­pus de PRM, a primit 6 voturi, Tu­ria­nu 6 voturi. Trebuia sa iasa PSD cu vi­cepresedintele. Sa se aleaga si ei cu ceva, doar participasera la acest com­plot impotriva dvs. alaturi de PD si PRM.

Cazul d-lui Buchet, care il reprezinta foar­te radical pe d-l Vadim si pozitia d-lui Vadim, este foarte semnificativ. A dat un comunicat in numele CNSAS, in apararea d-lui Vadim, declarand false nis­te date care erau absolut reale, dar unde se gresise numai in ceea ce priveste pa­ginatia, numarul de pagina. Faptele ra­maneau fapte. Deci el si-a depasit man­da­tul si atributiile si, in acelasi timp, a dat declaratii false. Asa incat ma intreb: ce autoritate morala poate sa-i permita d-lui Buchet sa candideze pentru postul de secretar? Fiindca postul de secretar al CNSAS este un post foarte important. Daca e sa judec persoana d-lui Buchet, el este un om civilizat si se comporta ca atare, eu nu ma pot plange de nimic. In loc sa fim departe de orice influenta si ori­ce presiune care ar fi exercitata asupra noas­tra, noi trebuie sa ne uitam mereu in spate. De aceea am si zis ca timpul Co­le­giu­lui a trecut.

Care ar fi rezolvarea in aceasta si­tua­tie? Tariceanu si PNL dau semnale ca vor merge pana in panzele albe, vor sa schimbe legea. Solutia ar fi sa adopte mo­delul Gauck?

Ca sa schimbe legea le-ar trebui o ma­jo­ritate. Or, daca PD voteaza impotriva nu stiu daca o mai au. Atunci, presiunea opi­niei publice trebuie sa impuna tuturor par­tidelor politice o actiune ferma. Adica, ac­tiu­nea aceasta nu trebuie sa aiba frontiere po­litice.

 SRI  a dosit 800.000 de dosare

Lupta tuturor partidelor pentru de­conspirarea Securitatii? E o afir­ma­tie care nu reflecta realitatea din Ro­ma­nia. Noi avem o coalitie clara care con­troleaza CNSAS: PD, PRM, PSD. E o miza mare sa pui mana pe dosare. Acum sunt cu mult mai multe. Fara Ba­sescu n-am fi avut aceste dosare pre­da­te de SRI. Presedintele Basescu a trimis la CNSAS 1.300.000 dosare. Nu e o dovada de netagaduit a bunei lui cre­din­te?

Eu sunt obligat moral sa-i acord pre­zum­tia de buna-credinta lui Basescu, pana la discutia pe care mi-a promis ca o va avea cu mine, rugandu-l sa-mi acorde ma­car increderea pe care i-o acorda lui Timofte. Pana atunci eu ii acord prezumtia de buna-intentie.

Basescu a dat dosarele Securitatii la CNSAS. Nu Constantinescu si nici Ilies­cu.

La vremea aceea, d-l Constantinescu l-a trimis in Parlamentul Romaniei pe ce­le­brul Costin Georgescu care a rostit fraza "dati in noi, dati in Romania".

A fost aplaudat, asta a fost cel mai ma­re soc, cea mai mare durere, vazand cum, de la Vadim la Galbeni, toti se ridica in picioare si-l aplauda. L-au ovationat fre­netic. Daca pornim de la aceste date, Ba­ses­cu a facut un pas inainte. Dupa ce 5 ani nu s-au predat decat 9.000 de dosare, in 2-3 luni a fost posibil sa se descarce 1.340.000

Dar e o problema: cartoteca. E asa im­portanta? Cei de la SRI spun ca v-au pre­dat o evidenta care e facuta de ei.

Au fost aduse 1.340.000 de dosare, fara cartoteci. S-a incercat sa se mi­me­ze ca au facut un fel de evidenta com­pu­terizata, fara date de stare civila, fara nimic. Adica sfidare si bataie de joc. Special a fost facuta asta, fiindca asta in­seamna aruncarea in derizoriu. Lumea as­teapta de la Ticu Dumitrescu, ca, odata ajuns acolo, sa inceapa sa puna adevarul pe masa si sa spuna: asta a facut cutare si cutare. Cum sa facem treaba asta, atata vre­me cat ce s-a predat n-are cartoteci? E ca si cum ai intra intr-o mare biblioteca pen­tru a cauta o carte anume, fara sa ai nici un indiciu...

In afara povestii cu cartotecile, eu am aici evidenta exacta a arhivelor Securitatii, pre­zentata ca document sub semnatura, transmisa oficial Senatului Romaniei, la ce­rere oficiala, de un cadru care nu avea nimic comun cu Securitatea, era un cadru teh­nic, a fost seful Centrului de informatica si documentare, al creierului de fapt a tot ce a insemnat Securitate. Omul asta a fost dat afara din SRI, sters de pe orice lista de avansari, pentru ca i-ar fi furnizat date secrete lui Ticu Dumitrescu. Desi Constantin Ticu Dumitrescu nu reprezenta atunci decat presedintia unei comisii a Se­natului Romaniei, care isi stabilise ca ac­tivitate deconspirarea Securitatii. Fata de aceste date, rezulta ca nu 100.000 de do­sare lipsesc, ci 800.000. Acum, viata acestui om este in pericol. Primeste tot tim­pul telefoane de amenintare. Cu el do­ream sa merg la Basescu, sa-i prezint si­tua­tia exacta a arhivei Securitatii.

Sa vorbim pe documente. Exista trei tipuri de arhiva. S-au facut inventare in­­cheiate la 15 septembrie 1993. Aceasta in­­ventariere e faptica, nu scriptica. S-a nu­ma­rat 1, 2, 5, 9, in arhiva centrala de la Bu­jo­reni si in toate arhivele din tara. Primul tip de arhiva reprezinta acele dosare care se gaseau arhivate in decembrie ‘89. Al doilea tip aduna dosarele operative, cele care se gaseau in fisetele ofiterilor de Securitate. A treia categorie este a do­sarelor penale. Si aici va rog mult sa pre­cizati: nu sunt dosare secrete, ele sunt rezultatul unor dezbateri publice, ele n-au ce sa caute la serviciile romane de in­for­ma­tii.

Prima arhiva: 1.901.530. Le am pe fon­duri. A doua arhiva, cea operativa cu­prin­de 319.168 de dosare. Vorbim acum nu­mai de aceste doua componente, A si B, care reprezinta dosare de securitate. Adu­nate, inseamna 2.220.698 dosare. Pre­date la CNSAS in 5 ani, 9.164; predate in­tre martie si decembrie 2005 1.335.782 do­sare. Rezulta ca au ramas la SRI 875.752 de dosare.

SRI vorbeste de 100.000 de dosare.

S-a incercat sa se introduca di­ver­siu­nea kilometrica, pentru a nu mai avea un punct de plecare. Singurul punct de plecare care trecuse zidul SRI era do­cu­mentul meu, strict secret, exemplar unic, parafa, stampila si ce vreti. M-am luptat in nenumarate emisiuni televizate si interviuri sa spun: de ce fugiti, vorbiti in ter­meni de dosar. Am castigat, pentru ca i-am obligat sa vorbeasca de dosar.

Ultimul capitol este al dosarelor pe­na­le. Sunt 132.340. Lipseau din fondul asta, la 22 decembrie ‘89, 15 dosare, ca nu s-au bagat prea mult aici. Distruse in con­ditii deja clarificate, nimic, disparute in perioada 22.XII.’89-25.III.’90 nu apare nimic, predate la CNSAS 11.000 acum si 518 dosare in cei 5 ani. Daca scadem in­­seamna ca mai sunt la ei 37.500 dosare pe­­nale. Aceasta este zestrea de care tre­buie sa dea socoteala d-nii de la SRI.

Ce faceti, va dati demisia din CNSAS?

Nu intotdeauna poti hotari singur. Cand am vorbit de demisie, dupa alegerile din CNSAS, am facut-o in nume propriu. Acum situatia s-a schimbat. Trebuie sa tin seama de colegii care m-au sprijinit, de oa­menii acestei institutii, de revolutionarii de la Brasov, de asociatiile de studenti, de reprezentantii societatii civile care mi-au cerut sa nu plec, ca sa nu dam sa­tis­factie serviciilor si altora... Este foarte im­portanta si discutia pe care o voi avea cu presedintele tarii. Ori voi deveni un ad­versar pe fata al d-lui Traian Basescu, pentru ca n-am dreptul sa tac, chiar daca asta m-ar costa viata, il voi acuza si ii voi pune in spate raspunderea pe care si-o asu­ma de a nu deconspira Securitatea, ori, daca discutia ajunge la un nivel de in­­­te­legere, gasim o solutie pentru a salva si­­tuatia CNSAS. In functie de asta voi ras­pun­de la intrebarea dvs.

Ce solutie puteti gasi? PD spune ca nu il retrage pe Turianu.

V-am spus: trebuie sa punem capat dis­putelor politice. Nu mai au ce cauta la CNSAS partidele politice. Iata, s-a dovedit ca toata rugamintea mea de a-mi forma o echi­pa cu oameni care sa nu raspunda co­menzilor politice n-a fost ascultata. Ne-a adus un Tanase, ne-a adus un nu stiu ci­ne. Ne batem joc de sperantele opiniei pu­blice. Un directorat, asa cum e in Ger­ma­nia, asta ar fi solutia.

Sunteti deocamdata in Romania. Ce faceti, ramaneti simplu membru? Toa­ta lumea de la CNSAS v-a implorat sa ramaneti acolo, numai prezenta dvs. aco­lo este o garantie.

Acesta e cuvantul: m-au implorat. Nu pot sa nu ma simt responsabil sau sa nu ras­pund gestului de solidaritate pe care l-au avut si il au permanent acesti tineri, ris­candu-si posturile, riscandu-si painea, pentru ca au fost amenintati in fel si chip. Acum vad ca atacurile sunt concentrate pe Ger­mina Nagat. Este un om in jurul caruia se poate axa toata responsabilitatea de­con­spirarii, ca director al investigatiei. Daca tin seama de acest lucru ar trebui sa nu plec. Sa nu plec acum. As putea sa spun la un moment dat: am incercat... Nu vreau nici sa ma compromit, ca oamenii sa-si lege speranta de prezenta mea si sa nu inteleaga ca sunt blocat in tot ce as incerca eu sa fac. Nu pot sa raman in astfel de situatie, pentru ca, repet, nu ma bat pentru scaun, pentru masina sau se­cre­tara, ci ma bat pentru ce mi-am propus, de­conspirarea Securitatii.

1 aprilie 2006

Interviu realizat de Armand Gosu