De același autor
Nici în această campanie electorală nu au lipsit loviturile de presă, loviturile politice, unele autoprovocate, atacurile la adversari și acuzațiile grave aduse contracandidaților. În mediul online s-a dus o campanie murdară a căror țintă au fost cei mai importanți candidați, cu o concentrare a focului asupra lui Nicușor Dan, în special. Aproape toți candidații au acuzat „Sistemul” pentru atacurile împotriva lor, „Sistemul” fiind de departe cea mai importantă temă de campanie, dincolo de temele majore de politică externă și internă. Cel mai ferit de atacuri a fost George Simion, cel care a stat departe de luminile reflectoarelor, dar a dus o foarte eficientă campanie la firul ierbii cu scrisori personalizate și mesaje directe. Vă prezentăm mai jos cele mai importante lovituri din această campanie.
Fotografiile trucate difuzate de Elena Lasconi
Joi, 1 mai, Elena Lasconi a postat pe contul său de Facebook câteva fotografii de calitate proastă care par să-i înfățișeze pe Nicușor Dan, Victor Ponta și pe fostul adjunct al SRI, Florian Coldea, ieșind dintr-o clădire despre care s-a aflat ulterior că ar fi situată în comuna Tunari. Cei trei sunt surprinși separat, dar fotografiile sugerează că ar fi participat la o întâlnire care ar fi avut loc înăuntru. Potrivit lui Lasconi, pretinsa întâlnire ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor și lasă să se înțeleagă că ar fi avut loc un conclav secret între oamenii cui, dacă nu ai Sistemului.
Între timp, specialiști și experți au demontat întreaga construcție, arătând că fotografiile au fost contrafăcute, că imaginile cu protagoniștii au fost suprapuse amatoristic peste fundal și că o parte din detalii sunt adăugate, iar altele șterse. Percepția generală a fost una de făcătură proastă menită să compromită imaginea cel puțin a unuia dintre candidați, Nicușor Dan. Dacă Victor Ponta se cunoștea și avusese mai multe întâlniri cu Coldea, prezența lui Dan în asemenea conjunctură și în asemenea companie ar fi fost o surpriză de proporții, iar Lasconi nu a pierdut timpul și a cerut „explicații” de la protagoniști.
Riposta nu a așteptat mult. Lasconi a postat fotografiile în jurul orei 21.00, iar o oră mai târziu Nicușor Dan dezmințea într-o conferință de presă că o asemenea întâlnire a avut vreodată loc și anunța că va face plângere penală pentru fals împotriva lui Lasconi, ceea ce a doua zi a și făcut. Ponta, la rândul lui, a acuzat compania Kensington, pe Mihai Gâdea și pe Dan Voiculescu și a făcut, la rândul său, plângere penală.
Impact: este imposibil de cuantificat în voturi care a fost impactul acestui atac, dar, dacă ne uităm la rezultatul obținut de Elena Lasconi, nu pare să o fi ajutat-o prea mult. Este posibil însă ca Nicușor Dan să fi pierdut voturi pentru că cetățenii nu stau să asculte explicațiile experților și iau astfel de fotografii drept dovezi.
Retragerea sprijinului USR pentru Elena Lasconi
Trecuse ceva mai mult de o săptămână de la începerea campaniei electorale propriu-zise când Dominic Fritz și Ionuț Moșteanu au anunțat într-o conferință de presă că Biroul Național a decis retragerea sprijinului pentru Elena Lasconi și susținerea lui Nicușor Dan. Decizia finală urma să fie luată într-un Comitet Politic, ceea ce s-a și întâmplat a doua zi, cu o majoritate covârșitoare. Motivul invocat de cei care au luat această decizie a fost că Lasconi stătea prost în sondaje și că nu mai avea cum să recupereze distanța față de primii clasați, astfel că susținerea lui Nicușor Dan ar fi fost nu doar decizia rațională, ci și o datorie față de români.
Este adevărat că decizia Biroului Național de a-i retrage și sprijinul financiar a fost anulată de Curtea de Apel București, iar Biroul Electoral Central a decis că fondurile USR nu pot fi reorientate spre Dan, dar, la drept vorbind, nimeni nu are ce face dacă un partid decide să susțină un alt candidat, mai ales dacă majoritatea membrilor susțin această decizie. Elena Lasconi a încercat să descrie întreaga afacere drept un puci organizat de o mână „de băieți”, dar ulterior s-a dovedit că exista o majoritate în spatele deciziei. Chiar dacă mutarea USR este criticabilă, pentru că USR nu trebuia să intre de la început cu Lasconi în cursă, nu să se răzgândească pe parcurs, până la urmă, o dată luată, hotărârea a avut puterea faptului împlinit.
Impact: devastator. Lasconi a luat 2,6% din voturi, ceea ce reprezintă un dezastru electoral. Impactul asupra USR este mai greu de apreciat acum, dar nu pare să fie unul pozitiv. Decizia Elenei Lasconi de a demisiona din fruntea partidului nu este decât urmarea loviturii date de liderii USR.
Rolul lui Ponta la inundații
O lovitură autoprovocată a fost declarația făcută de Victor Ponta că în 2014, când era prim-ministru, a dat ordin „peste capul autorităților române” să se deschidă barajul de la Porțile de Fier pentru a nu se inunda Belgradul. În schimb, mai multe localități din județul Dolj au fost inundate și peste 1.500 de hectare de teren agricol și forestier. Ponta s-a apărat susținând că a evitat pierderea de vieți omenești în Serbia inundând terenuri în România și că oricum au fost plătite despăgubiri, dar oricum ar fi întors-o, este greu de acceptat că a preferat să protejeze Serbia în dauna României.
Impact: Înaintea acestei declarații bizare, Ponta era cotat în sondaje în jur de 20%, chiar pe locul al doilea, după un sondaj realizat pentru Nicușor Dan. După declarație, Ponta nu și-a mai revenit și a trebuit să se resemneze cu cele 13% obținute în primul tur.
Declarația lui Antonescu la Securitate
G4Media a detonat o mică bombă în momentul în care a publicat o informație potrivit căreia Crin Antonescu a dat o declarație la Securitatea comunistă despre un coleg profesor care încercase să fugă din România. CNSAS ar fi restricționat accesul la nota de constatare pe baza căreia a fost emisă adeverința de necolaborare cu poliția politică, fapt neobișnuit în condițiile în care aceste note au putut fi consultate liber până la acest caz. După ce declarația a devenit publică, opinia publică s-a lămurit și de ce ea fusese secretizată – era acolo o frază nu tocmai favorabilă imaginii candidatului la prezidențiale „Vă relatez că am posibilitatea să exercit influență pozitivă asupra celui în cauză, are încredere în mine, mă consultă (...)”. O sintagmă care arată disponibilitatea lui Antonescu de a deveni agent de influență.
În peisaj a fost și atacul lui Nicușor Dan la adresa lui Antonescu, potrivit căruia acesta din urmă ar fi înstrăinat ilegal două terenuri din Parcul Tineretului și Ștrandul Tineretului, aflate în proprietatea statului, către „mafia imobiliară”, precum și riposta lui Antonescu, care l-a acuzat pe Dan că nu a autorizat la timp construcția unui spital de oncologie pediatrică Sanador, în pofida existenței unei hotărâri judecătorești.
Impact: Antonescu a pierdut intrarea în turul al doilea al prezidențialelor la aproape un procent. Dacă dezvăluirea de presă a avut drept efect pierderea fie și a unui procent de voturi, a fost suficient ca să îl lase acasă.
Duelul proeuropenilor, spre liniștea lui Simion
Ceea ce caracterizează toate aceste lovituri este că niciuna dintre ele nu îl are ca obiect pe George Simion, candidatul de extremă dreaptă, care a trecut pe sub radar în această campanie, fără atacuri și fără drame. Singurul potențial scandal care l-ar fi putut avea în vedere, cel al scrisorilor personalizate în contextul încălcării legislației privind protecția datelor cu caracter personal, a avut un impact minim și s-a stins înainte să izbucnească.
Concluzia pare simplă: în timp ce majoritatea candidaților proeuropeni s-a risipit în atacuri reciproce, Simion a mers nestingherit pe calea proprie a campaniei la firul ierbii, complet neglijată de ceilalți, și a reușit să obțină un scor care cu greu va putea fi bătut în turul al doilea.
Faptul că Simion a obținut atât de multe voturi este vina colectivă a tuturor partidelor care au gândit o campanie electorală proastă, ce nu a ținut seama nici de acțiunile AUR și ale lui Simion și nici de efectul „antisistem” al fenomenului Călin Georgescu. Orbiți de luptele lor meschine, liderii partidelor așa-zise proeuropene nu au mai văzut pădurea de copaci și nu au mai fost capabili să identifice corect adevăratul inamic din aceste alegeri ratate. George Simion reprezintă un partid cu accente legionare declarate chiar din program, pentru care democrația este mai degrabă o problemă de rezolvat decât starea naturală a politicii și pentru care autoritarismul reprezintă „starea naturală” a regimului pe care vor să îl impună. Luați în calcul și apropierea lui Simion de Rusia și ostilitatea față de Uniunea Europeană și veți avea o imagine mai clară despre pericolul care pândește România.
