Trump aruncă lumea în criză cu taxele vamale

Trump toarnă benzină peste niște relații care nu ardeau deloc și riscă să dea foc la întreaga arhitectură comercială și politică a lumii, ceea ce îi va afecta în primul rând pe americani.

Cristian Campeanu 04.02.2025

De același autor

Politicile comerciale ale celei mai mari puteri economice a lumii nu sunt doar politici comerciale. Sunt politică globală. Sâmbăta trecută, Trump a anunțat intrarea în vigoare, de marți, a unor taxe vamale de 25% din valoarea bunurilor importate din statele vecine Canada și Mexic și de 10% peste taxele actuale pentru bunurile provenite din China, cu perspectiva creșterii acestora din urmă la 25%. În campania electorală, Trump promisese taxe de până la 60% pentru bunurile din China. Motivația lui Trump este – după cum caracteriza Wall Street Journal declanșarea acestui război comercial – o prostie. El a menționat importul ilegal de droguri din aceste țări, în special importul de fentanyl, un drog mult mai puternic decât heroina, care a ucis 70.000 de americani în 2023, precum și securitatea frontierei în privința tranzitului ilegal de emigranți către Statele Unite. Dacă aceste două motive sunt valabile în ceea ce privește Mexicul, unde cartelurile de droguri sunt principalele producătoare și furnizoare de fentanyl, măsura nu are nicio noimă în privința Canadei, care furnizează mai puțin de 1% din cantitatea de fentanyl care intră în SUA. Și în ceea ce privește imigrația ilegală, aceasta provine în proporție mare din America de Sud și Centrală și este concentrată, evident, la granița de sud și mai puțin la cea de nord. Intră imigranți ilegali și din Canada, dar numărul lor este insignifiant în comparație cu Mexicul. Că nu este vorba despre droguri o dovedește faptul că tarifele vamale impuse Chinei sunt de numai 10%, în condițiile în care Trump însuși a recunoscut că substanțele chimice necesare producerii fentanylului sunt obținute de cartelurile de droguri din China.

 

Canada

 

Mai probabil decât inundarea Americii cu fentanyl este un alt motiv, anume deficitul comercial pe care Statele Unite îl înregistrează în relația cu aceste țări. Potrivit lui Trump, Statele Unite „subvenționează” Canada cu sute de miliarde de dolari anual, o situație căreia vrea să-i pună capăt, zice el. Dar adevăratul motiv pare să fie altul. În pofida măsurilor de retaliere – impunerea de tarife vamale produselor din SUA, o campanie „buy canadian” etc. –, economia Canadei nu poate rezista prea mult măsurilor impuse de Washington și poate intra într-o criză profundă care implică șomaj, inflație și prăbușirea unor industrii însemnate, așa cum este producția de automobile și de componente pentru automobile, care, ca să supraviețuiască, va fi nevoită să se mute în America.

Falimentarea economiei canadiene este parte din viziunea lui Trump de a transforma vecinul de la nord într-un stat neviabil, care să se alăture federației americane ca fiind cel de-al 51-lea stat, o perspectivă care nu mai pare acum doar o glumă proastă. Oricum va ieși sau nu va ieși Canada din această criză, este limpede că tot ceea ce părea să fie cea mai puternică relație economică, politică și militară din lume, este acum țăndări.

 

Această nepăsare față de cei mai apropiați prieteni și aliați pe care o dovedește Donald Trump doar cu scopul de a „face America măreață din nou” spune ceva grav despre cum privește noul locatar de la Casa Albă relațiile cu aliații și cu restul lumii.

 

Europa

 

Trump vrea ca statele europene să crească bugetele alocate apărării, o chestiune discutată și săptămâna trecută la Bruxelles de liderii europeni, dar vrea, în același timp, să impună taxe vamale produselor europene, un gest cel puțin inamical. Motivul ar fi că „ei (europenii, n.n.) nu iau nimic de la noi, nici mașinile noastre, nici produsele noastre agricole, nici alimentele, în vreme ce noi luăm totul de la ei”. Această afirmație este făcută într-un moment în care Statele Unite au devenit principalul furnizor de gaz natural lichefiat (LNG) de pe piața europeană, în contextul eliberării Europei de dependența de gazul rusesc, și intenționează să crească importurile de gaz american, în condițiile în care cererea europeană este în creștere. În situația în care noua administrație va încuraja producția internă de petrol, Europa va fi mai mult decât fericită să importe petrol american decât din alte părți.

 

Cu toate acestea, Trump este supărat că mașinile americane, mai proaste calitativ și mai scumpe din cauza unei industrii puternic sindicalizate, nu sunt acceptate în Europa. Evident, cea mai lovită industrie în căderile de la bursele din întreaga lume, care au avut loc după anunțul lui Trump, a fost industria auto europeană. Ce-i drept, marii jucători germani de pe această piață au fabrici în America, dar acestea produc prea puțin pentru cererea de mașini europene din SUA, iar diferența vine din importuri. Dacă Trump va lovi acești producători cu taxe vamale, industria auto, în special cea germană, va suferi pierderi masive în condițiile în care și așa nu-i merge foarte bine zilele acestea. În ceea ce privește importurile de produse agricole, este greu de crezut că Europa va renunța la interdicția organismelor modificate genetic și, prin urmare, nu va aduce mai mult grâu din America.

 

Consumatorul american

 

Pentru Trump este o simplă chestiune de corectare a deficitului comercial, dar pentru consumatorul american aceste măsuri vor însemna deprivarea acestuia de bunurile europene, canadiene și mexicane cu care se obișnuise pentru a-și face viața mai ușoară. Singura țară care ar putea scăpa de urgia taxelor ar fi Marea Britanie, care nu are excedent în raporturile comerciale cu Statele Unite.

 

În declarațiile sale de sâmbăta trecută, Trump a admis că măsurile anunțate vor fi „dureroase” pentru consumatorul american, care va trebui să suporte prețuri ridicare și, prin urmare, o creștere a inflației pe care a promis să o reducă, dar a pretins că aceste dureri sunt necesare pentru succesul care va urma și, ca atare, trecătoare. Adevărul este însă că nu știe nici el și nici administrația sa ce efect vor avea aceste măsuri „autiste” ale Statelor Unite asupra economiei globale, care va primi loviturile în plin și, mai ales, fără mijloace semnificative de apărare.

 

Efectul antiglobalismului trumpist

 

Lumea nu este pregătită pentru acest scenariu în care unul dintre cei mai mari consumatori se închide în sine și declară război comercial unei jumătăți din planetă. Efortul „antiglobalist” al echipei Trump nu poate, nici dacă ar vrea, să distrugă realitatea că lumea este globalizată. „America first”, principiul care guvernează actuala administrație, are sens doar atâta vreme cât ține seama de interesele prietenilor și aliaților. În fond, nici atotputernica Americă nu poate trăi în secolul al XXI-lea într-o splendidă izolare.

 

La drept vorbind, America nici nu mai este atotputernică. Lumea unipolară născută după încheierea războiului rece se destramă sub ochii noștri, pe măsură ce se ridică noi centre de putere. China, Rusia sau India își revendică locul la masa celor mari, iar ordinea internațională liberală bazată pe reguli elaborate și salvgardate de Occident lasă locul unei ordini noi, în care interesele actorilor majori devin principala regulă în relațiile internaționale. În această ordine nouă, Europa va trebui să își revendice la rândul ei un rol de autonomie strategică. Pe măsură ce aceste centre de putere se vor consolida, noțiunea de Occident ca o comunitate de valori comune – stat de drept, democrație, libertate individuală – va dispărea în favoarea unor abordări pragmatice, bazate pe interese.

 

Or, ceea ce face Trump acum nu este în interesul Statelor Unite. America are nevoie de aliați împreună cu care să rezolve diverse crize regionale și să creeze o lume stabilă, și nu de inamici spre toate azimuturile. O lume stabilă nu este posibilă fără o economie mondială stabilă și predictibilă și, prin urmare, orice acțiune care poate să distrugă această stabilitate și predictibilitate aduce lumea mai aproape de război și nu ne referim doar la război comercial. Trump toarnă în acest moment benzină peste niște relații care nu ardeau deloc și riscă să dea foc la întreaga arhitectură comercială și politică a lumii, ceea ce îi va afecta în primul rând pe americanii pe care vrea să îi protejeze.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22