De același autor
Pe 3 noiembrie vor avea loc alegeri în Statele Unite, așa-numitele alegeri de la jumătatea mandatului prezidențial. În joc sunt toate mandatele din Camera Reprezentanților (435), o treime din mandatele de senatori (35 din 100), 39 de mandate de guvernatori, precum și mandatele legislatorilor statali, procurori generali etc. Pentru că sunt alegeri la jumătatea mandatului, ceea ce contează cel mai mult nu este atât performanța senatorilor și congresmenilor, cât performanța președintelui în cei doi ani de mandat. De aceea, cel mai bun indicator pentru alegerile din 3 noiembrie este rata de aprobare a titularului de la Casa Albă.
Or, rezultatele sondajelor care măsoară rata de aprobare a activității președintelui sunt catastrofale pentru Donald Trump. Două sondaje realizate săptămâna trecută de Reuters/Ipsos și de Economist/YouGov dau, practic, rezultate similare: doar 33% rată de aprobare a performanțelor prezidențiale și 64% dezaprobare (Ipsos), 33% rată de aprobare și 63% dezaprobare (YouGov). Este vorba de cea mai scăzută rată din cel de-al doilea mandat al lui Trump, care se află la egalitate cu percepția asupra aceluiași președinte din decembrie 2017, în primul mandat.
La începutul mandatului, în ianuarie 2025, Trump se afla „deasupra nivelului mării”, cu o rată de aprobare de 47% față de numai 41% care îl dezaprobau, conform aceluiași Ipsos. La mai puțin de o lună însă de la revenirea în Biroul Oval, rata de dezaprobare a crescut la peste 50% și nu a mai scăzut de atunci.
Războiul și prețurile
Cu câteva zile înainte de declanșarea războiului din Iran, rata de dezaprobare a lui Trump era de 58%. El a promis atunci că nu va lua mai mult de o lună până când Statele Unite își vor atinge toate obiectivele în Iran. Au trecut de atunci șase luni și nu se întrevede nicio încheiere a acestui conflict, în condițiile în care Iranul nu are de gând să renunțe la programul său nuclear și nici să deblocheze Strâmtoarea Ormuz. Reluarea bombardamentelor în luna iulie nu a îmbunătățit cu nimic percepția americanilor, dimpotrivă, a lăsat impresia că acest conflict va dura mult mai mult decât li s-a promis. Americanii leagă, pe bună dreptate, prelungirea războiului de scumpirea bunurilor de consum.
Astfel, înaintea războiului, prețul benzinei se afla sub 3 dolari galonul, iar acum depășește 4 dolari. Odată cu creșterea prețurilor la carburanți a venit și o scumpire în transporturi și, la pachet cu ea, scumpirea alimentelor la raft. Prețul energiei a fost, luna trecută, cu 14,7% mai mare, dar sub cel din luna mai, când a înregistrat 23,5%. Vinerea trecută, Trump a declarat că merită ca americanii să plătească un pic mai mult la pompă pentru ca Statele Unite să împiedice Iranul să obțină arma nucleară. „Nu uitați că, atunci când trebuie să plătești un pic mai mult, ești la 4 dolari și asta e OK… N-o să-mi cer niciodată scuze pentru că am făcut ceea ce trebuia”, a declarat președintele. Opt din zece americani au declarat pentru Ipsos că războiul din Orientul Mijlociu va dura o perioadă lungă – 71% dintre republicani, 80% dintre independenți și 87% dintre democrați.
Mai grav este că, pentru prima oară în ultimul deceniu, o majoritate a americanilor consideră că democrații sunt mai potriviți decât republicanii să administreze economia țării, se arată într-un alt sondaj Ipsos, realizat în urmă cu două săptămâni. În 2024, înaintea alegerilor prezidențiale, Trump și republicanii aveau un avans de 20% față de Joe Biden și de democrați în ceea ce privește economia, dar administrația haotică a lui Trump și cvasieșecul din Iran au anulat acest avantaj.
Baza lui Trump se micșorează
Sondajele relevă nu numai gradul general de nemulțumire al americanilor față de Trump, ci și, mai interesant, o scădere semnificativă a simpatiei în rândurile celor mai loiali fani ai săi. În sondajul Ipsos, numai 14% dintre americani aprobă cu putere prestația președintelui. Acest număr – o aproximare utilă pentru a măsura baza electorală loială lui Trump – este cu 12 procente mai mic decât era în februarie 2025. La rândul lui, sondajul YouGov arată că Trump a atins un nou record negativ în ceea ce privește numărul de americani care „îl susțin cu putere”: 17%, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate dintre alegătorii republicani.
Rata de aprobare aflată în cădere liberă, precum și pierderea controlului asupra propriei baze constituie bune explicații pentru care candidații susținuți de Trump nu au performat prea bine în alegerile primare ale republicanilor. Aproape 300.000 de oameni au participat săptămâna trecută la alegerile primare care au avut loc în statul Wyoming și în două districte din Florida, unde președintele a susținut candidați. Numai 28% dintre acești alegători au votat pentru candidatul susținut de Trump. Până acum, nu mai puțin de 10 candidați la Congres sau pentru diferite funcții publice care au avut susținerea președintelui au fost respinși de alegătorii republicani. Asta înseamnă tot atâția câți au pierdut în alegerile primare din 2018, 2020 și 2024 luate împreună și foarte aproape de cei 12 care au pierdut în 2022. Dar pierderile de până acum sunt mai grave decât cele din 2022 pentru că atunci s-au concentrat într-un singur stat – Georgia –, pe când acum sunt răspândite peste tot teritoriul.
Să însemne asta că Trump pierde controlul asupra Grand Old Party (GOP)? Mai degrabă, nu sau cel puțin nu încă, dar este clar că acest control a slăbit mult. Conform unui alt sondaj realizat de CNN, 30%, 40% și chiar 50% dintre republicani sunt nemulțumiți de Trump în ceea ce privește una sau mai multe teme politice-cheie, ceea ce este foarte mult.
Dar cea mai importantă consecință a acestei „dezvrăjiri” a electoratului GOP de magia lui Donald Trump este posibilitatea reală ca o mare parte a acestui electorat să nu se prezinte la alegerile de la jumătatea mandatului, ceea ce ar putea avea drept consecință schimbarea majorității în ambele Camere ale Congresului. Analiștii apreciază că democrații au 66% șanse să câștige Camera Reprezentanților, unde GOP are o majoritate la limită, pe care este foarte probabil să o piardă, și 45% să câștige Senatul, unde republicanii au o majoritate de 53 de mandate din 100, un număr greu de bătut, dar nu imposibil, mai ales dacă nemulțumirea republicană față de Trump continuă să se adâncească. Acum o lună, șansele democraților de a câștiga Senatul erau de numai 42%, ceea ce înseamnă că scurgerea de popularitate a lui Trump se agravează pe zi ce trece. Alegerile sunt la o distanță de circa două luni și, până atunci, lucrurile se pot schimba.
Amenințarea socialistă
Pe cât este de vizibil declinul popularității lui Trump, pe atât este de îngrijorătoare ascensiunea fulminantă a radicalilor de stânga, reuniți în așa-numita mișcare DSA, Socialiștii Democrați din America. Aceștia au câștigat alegerile primare pentru mai multe primării de mari orașe, precum și alegerile primare pentru candidatura la Senat în statul Michigan, în dauna democraților moderați, ceea ce reprezintă un adevărat cutremur în Partidul Democrat și ar putea să reprezinte un seism și mai mare în sistemul politic american. Socialiștii cer asistență medicală gratuită, utilități publice și transport urban gratuit, locuințe asigurate de stat, precum și reforme constituționale, cum ar fi abolirea Senatului sau abolirea Pentagonului, sfârșitul intervențiilor militare americane, abolirea capitalismului și înlocuirea lui cu socialismul „democratic”, precum și alte măsuri de extremă stângă.
Șansa cea mare a republicanilor la o prezență bună la vot a alegătorilor lor, în absența sau, mai exact, în pofida performanțelor prezidențiale, este să ridice serios pericolul instaurării unui regim socialist în America. Întrebarea este dacă amenințarea socialistă este suficient de mare și de serioasă, încât să trezească o reacție de adversitate din partea „majorității tăcute”. Trump a mizat până acum pe mobilizarea în regim turbo a propriilor alegători și pe furia acestora față de establishment. Această rețetă pare epuizată în 2026, dar respingerea candidaților de extrema stângă încă poate juca în favoarea GOP. //
