De același autor
guvernare pentru perioada 2005-2008.In ceea ce priveste UDMR, trebuie observat ca aceasta formatiune a fost in mod frecvent sub-cotata in sondaje. E posibil ca si acum sustinerea de care dispune UDMR sa fie mai mare decat ceea ce pot surprinde sondajele. Pe de alta parte insa, UDMR se afla astazi in fata celei mai severe contestari, cea venita de la UCM. Impiedicata sa participe la alegeri, UCM este, mai mult decat oricare alt partid, cel mai aspru critic al felului in care este asigurata reprezentarea maghiarimii. Riscul ca UDMR sa nu treaca pragul este, de aceea, foarte mare, mai cu seama daca nivelul participarii va fi superior celui de la scrutinul din 2000. Daca intra in Parlament, echipa lui Markó Belá va deveni aliatul primului clasat: o va face ca sustinator al coalitiei majoritare din Parlament si poate chiar ca membru al coalitiei guvernamentale, cum s-a intamplat in 1996-2000. Daca UDMR nu trece pragul si se va regasi cu un singur reprezentant in Camera inferioara, atunci primul clasat, oricare va fi acesta, va avea o misiune mai dificila in negocierea stabilitatii guvernului decat in situatia in care UDMR va fi prezenta in ambele Camere.
E greu de crezut, in al doilea rand, ca un alt partid in afara celor parlamentare va trece pragul electoral. Marginalizate prin lege, formatiunile care nu au deputati in Parlamentul ales in 2000 se afla intr-o situatie foarte grea. Pana acum, PNTCD si PNG au fost cotate in cel mai bun caz la 3%, iar Actiunea Populara si Forta Democrata au atins un maxim de 2%. Fiecare dintre cele patru partide si-a desemnat un candidat la prezidentiale. Ciuhandu, Becali, Milut si Roman au, fiecare in parte, dificila misiune de a aduna cinci procente pentru propriul partid, in conditiile in care, asa cum au aratat si alegerile locale, doar 10-12% din intregul electorat pare dispus sa voteze pentru o formatiune extra-parlamentara. Daca una dintre aceste forte va reusi sa intre in Parlament, ea va simplifica ecuatia guvernarii. A treia necunoscuta este legata de numarul organizatiilor minoritare care vor avea reprezentare parlamentara. Legea electorala din 2004 fixeaza la 314 si, respectiv, 137 numarul de deputati si senatori. Pe langa aceste 451 de mandate, legiuitorul a prevazut un supliment de maximum 18 locuri pentru formatiunile minoritatilor. Ipoteza cea mai credibila este aceea ca viitorul Parlament va include, ca si cel din 2000-2004, 18 minoritati (indiferent daca UDMR va trece sau nu pragul). In aceste conditii, pentru a constitui o majoritate simpla, ar fi nevoie de 235 de voturi. In ansamblul Camerelor reunite, cota minoritatilor - care intra in mod spontan in coalitia majoritara - ar fi de 3,84%. Scorul PRM va influenta in mod decisiv configuratia Parlamentului si, in consecinta, articularea unei majoritati. Orice crestere a PRM combinata cu scaderea (la limita: sub prag a) UDMR face improbabila o formula de guvernare stabila. Cu toate ca in ultimul timp PSD - prin vocile lui Mircea Geoana si Miron Mitrea - si-a atenuat tonul critic la adresa PRM, e greu de crezut ca Vadim Tudor va fi parte a unei coalitii de guvernare social-democrate si umaniste. PNL si PD exclud la randul lor asocierea cu PRM. Daca formatiunea lui C.V. Tudor va avea peste 15%, iar diferenta dintre primii doi clasati va fi minima, atunci se poate ajunge la un blocaj in constituirea unei majoritati.
Guvernul minoritar si bicolor pare a fi cea mai probabila varianta, in conditiile in care cele doua coalitii care se confrunta pentru primul loc vor ramane solidare. In schimb, daca una dintre coalitii va fi fisurata si unul dintre actorii coalizati va accepta sa guverneze cu alianta concurenta, se va putea ajunge mai usor la o majoritate ceva mai stabila. Dintre cei patru actori implicati in coalitii - PSD, PUR, PNL si PD - Partidul Umanist pare a fi cel mai susceptibil sa se alature aliantei concurente. Asa cum s-a putut constata si la locale, PUR e in orice caz actorul cel mai maleabil si cel mai cinic in negocieri. Sprijinul pe care-l poate oferi partidul lui Voiculescu este insa limitat. In conditiile in care PUR va reusi - sub umbrela Uniunii Nationale - sa obtina toate cele 32 de mandate negociate pe listele comune cu PSD, el va avea 6,8% din mandatele parlamentare. Daca acestea vor fi alaturate mandatelor formatiunilor minoritare, Alianta D.A. ar putea dispune de un sprijin de 10%. Ea ar avea atunci nevoie de minimum 40% din mandate pentru a putea trece un guvern. PSD va avea o sarcina mult mai dificila in negocierea unei coalitii largi, in conditiile in care solidaritatea PNL-PD pare a fi astazi mai puternica decat la alegerile locale. Uniunea Nationala are, de aceea, nevoie in mult mai mare masura decat Alianta D.A. de o victorie detasata. Desigur, daca vrea sa evite sustinerea din partea PRM. Alcatuirea unei majoritati va fi complicata in mod semnificativ de un rezultat al alegerilor parlamentare si prezidentiale care ar impune coabitarea. O victorie a PSD+PUR combinata cu o victorie a lui Basescu sau, invers, o victorie a PNL-PD combinata cu o victorie a lui Nastase ar complica peisajul institutional. Pana acum, presedintele a fost liderul coalitiei care a castigat scrutinul legislativ. Daca in 2004 electoratul roman va decide distribuirea puterii legislative si prezidentiale intre forte concurente, alcatuirea guvernului poate naste o criza politica de proportii.
