De același autor
Toate partidele vor ca in Romania sa existe o institutie de lupta impotriva marii coruptii. Cel putin asa a rezultat dupa discutiile de la Cotroceni, cu Traian Basescu. PSD-ul si PRM-ul, care au trantit ordonanta de functionare a DNA, n-au nici ele nimic impotriva, cu conditia ca institutia in cauza sa nu mai fie actualul DNA sau, daca ramane, atunci sa-si schimbe stapanii. Una dintre persoanele cele mai satisfacute de caderea in Senat a ordonantei a fost chiar ex-ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, pentru care desfiintarea DNA n-ar fi insemnat decat mutarea dosarelor dintr-un loc in altul. Ca asta, dincolo de inevitabila pierdere de timp, ar putea duce si la o previzibila scadere a apetitului procurorilor de a mai infrunta marea coruptie nu pare s-o intereseze pe Rodica Stanoiu. De altfel, pentru politicienii care au votat contra ordonantei n-a contat catusi de putin semnalul pe care l-au dat si care a starnit ingrijorarea internationala ca Romania se va intoarce la lupta cu vorbele impotriva coruptiei. Nu conteaza semnalele, important e ca DNA-ul lui Morar sa dispara. Din clipa in care aceasta institutie a inceput sa functioneze, pe ruinele fostului Parchet National Anticoruptie, si mai ales a inceput sa produca dosare, PSD-ul a declarat prin reprezentantii sai, in special prin intermediul lui Adrian Nastase, ca e vorba de o institutie politizata, care actioneaza la ordinele Monicai Macovei.
Cu siguranta ca DNA-ul n-ar fi suparat pe nimeni daca nu s-ar fi ocupat si de parlamentari, la fel cum nici PNA-ul n-a deranjat pe vremea inofensivului procuror Amarie. Cand PNA-ul s-a apucat sa cerceteze afacerile lui Adrian Nastase si ale altor reprezentanti ai fostului partid de guvernamant, aceiasi parlamentari care nu au avut nimic impotriva acestui Parchet, pe vremea cand se lupta cu politisti marunti si cu controlorii de bilete din autobuze, au descoperit ca PNA-ul nu e croit dupa calapodul Constitutiei. O descoperire care vine din partea celor care s-au aflat la putere cand a fost infiintat PNA-ul. Probabil ca urmasul PNA-ului, devenit Departament al luptei impotriva coruptiei, ar fi ramas in picioare si constitutional daca, la votul din Senat, reprezentantii actualei puteri s-ar fi dus toti sa presteze la locul de munca. Absentele unora dintre ei au fost un sprijin serios la victoria lui Vacaroiu si comp. Dupa acest vot s-a vazut ca UDMR si-a reluat jocul la doua capete, de cand PD-ul i-a bagat bete in roate in privinta statutului minoritatilor. Conservatorii, care una canta si alta joaca, n-ar fi o noutate. Asa ca Alianta avea toate motivele sa-si aduca fie si cu arcanul senatorii la vot, pentru a vedea trecuta aceasta ordonanta. Daca Puterea a mizat pe faptul ca Opozitia nu va indrazni sa dea cu DNA-ul de pamant, ca sa nu aiba aerul ca se impotriveste pe fata luptei anticoruptie, asta a fost o naivitate. Ca dovada ca Mircea Geoana, care, ca fost ministru de Externe al Romaniei, poate anticipa reactiile internationale, n-a ezitat sa declare dupa caderea ordonantei ca partidul sau s-a saturat sa sustina legile Puterii si ca daca Alianta voia sa aiba un rezultat pozitiv n-avea decat sa-si sustina proiectul. Geoana n-a scapat ocazia sa se intrebe daca Puterea chiar voia ca ordonanta sa treaca. La consultarile de la Cotroceni, PSD-ul a cerut ca DNA-ul sa treaca in subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, institutie asupra careia fostul partid de guvernamant pare a avea o certa influenta, dupa cum s-a si vazut. Asta dovedeste ca partidul lui Geoana nu urmareste doar sa castige timp cu votul din Senat, ci si sa preia conducerea ostilitatilor. Desi e clar ca n-ar fi vrut sa fie amestecat in acest joc, Basescu s-a trezit la Cotroceni cu ordonanta respinsa. Dupa prima runda de consultari cu partidele parlamentare, presedintele a declarat ca vrea sa obtina consens politic pentru aceasta lege. Sa fi fost presedintele-jucator atat de naiv, incat sa-si inchipuie ca talentul lui de negociator va face Opozitia sa cada la pace cu Puterea? E la fel de greu de crezut ca Basescu nu stia la ce sa se astepte de la discutiile pe care le-a avut la Cotroceni cu partidele. Cel mai probabil e ca el a asteptat pana ieri cu mutarea in plic. Si-a jucat cat a putut de convingator rolul de mediator prevazut de Constitutie, dupa care si-a facut publica optiunea asupra careia era, cu siguranta, decis inainte de inceperea consultarilor.
