Răfuiala politicienilor cu ambasadele occidentale

Ambasadele occidentale la București au fost obligate să ia din nou atitudine. Atenționările, comunicatele și întâlnirile cu oficialii români au căpătat o cadență care amintește de 2012. În timp ce Victor Ponta se abține a mai critica direct ambasadele, la atac iese, surprinzător, Traian Băsescu.

Intervenția fermă a ambasadelor occidentale la București în fa­voarea statului de drept și a jus­tiției a fost salutară în atâtea mo­mente-cheie pentru democrația românească și parcursul eu­ro­pean al țării. Modificările la legile penale, tentativele de reducere a atribuțiilor Curții Cons­titu­țio­na­le, imunitatea parlamentarilor și zidul făcut în jurul corupților, ata­curile la adresa magistraților au fost tot atâtea momente în ca­re ambasadele au luat poziție. Re­acțiile apăsate, dacă ne gândim doar la cele din vara anului 2012 sau din „marțea neagră“, au fost privite cu maximă ostilitate de USL și mai apoi de PSD, liderii acestora lansându-se în acuze du­re la adresa reprezentanților am­basadelor. Mai nou, fostul pre­șe­dinte Traian Băsescu începe să se plaseze pe aceeași poziție, deși în trecut se arăta mulțumit de in­tervențiile ambasadelor în di­fe­rite momente complicate pentru democrația românească.

Răsucirea lui Băsescu

După faimosul episod din „mar­țea neagră“ și până după alegerile prezidențiale, PSD părea că luase o pauză în atacurile împotriva jus­tiției. Tăvălugul penal din ulti­me­le luni, arestarea și condamnarea unor personaje care păreau, până nu demult, intangibile au re­vi­go­rat însă campania împotriva DNA. Avântul antijustițiar se poartă atât pe plan legislativ - în par­la­ment sunt respinse cererile DNA, s-au votat deja câteva modificări esen­țiale la Codul de Procedură Pe­nală (CPP) care îngreunează mun­ca procurorilor, altele fiind pe țea­vă -, dar și în planul de­cla­ra­ții­lor. Interesul în protecția co­rup­ți­lor a generat o situație de ne­ima­ginat: foști apărători ai jus­tiției, cum este Traian Băsescu, și-au dat mâna cu adversarii ei tra­diționali: Victor Ponta și PSD. Antijustiția a căpătat astfel un su­flu nou, pe mai multe planuri: zid împotriva corupților în par­la­ment, am­pu­ta­rea legilor, cam­pa­nie mediatică.

Acesta este motivul pentru care am­basadele occidentale la Bu­cu­rești au fost obligate să ia din nou atitudine. Atenționările, co­municatele și întâlnirile cu ofi­cialii români au căpătat o cadență care amintește de 2012. În timp ce Victor Ponta se abține a mai critica direct ambasadele, lăsând sarcina în seama acolitului său Că­lin Popescu Tăriceanu, șeful Se­natului, la atac iese, surprinzător, Traian Băsescu.

Acesta și-a schimbat poziţiile nu nu­mai în ceea ce priveşte acti­vi­tatea procurorilor anticorupţie și a justiției în general, dar, mai nou, şi în ce privește intervenţiile ambasadelor occidentale în le­gă­tură cu activitatea Legis­la­ti­vului. Întâlnirea pe care Dean Thom­p­son, însărcinatul cu afaceri al Am­basadei SUA la București, a avut-o, acum o săptămână, cu pre­ședintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, pe tema mo­di­ficărilor pe care PSD le operează la Codul de Procedură Penală a ge­nerat reacția acidă a lui Traian Bă­sescu. „Când l-am văzut pe în­sărcinatul cu afaceri al Am­ba­sadei Statelor Unite mergând fă­ră reţinere la parlament şi, ţi­nând cont de declaraţia dom­nului Zgonea, că a fost vorba de o intervenţie pentru ne­mo­di­fi­carea Codului de Procedură Pe­nală, chiar am spus: ceva e în ne­regulă. Adică însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite chiar s-a dus peste şeful uneia dintre Ca­merele parlamentului şi a cerut răspicat ceva. (...) Sunt zece ani în care n-am văzut aşa ceva“, declara Traian Băsescu.

Câ­teva zile mai târziu, însă, alți ambasadori - ai Marii Britanii, Olan­dei și Germaniei - se în­tâl­neau la parlament cu șefii celor două Camere, exact pe aceeași temă, mesajul fiind asemănător. „Vrem să fim siguri că discuţiile ca­re au loc în ceea ce priveşte sta­tul de drept, în parlament, sunt discuţii care recunosc im­por­tanța luptei anticorupţie pen­tru dezvoltarea României“, a de­clarat ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummel, după întrevederea de la parlament.

Imunitatea parlamentară, în vizorul Occidentului

Ambasadele occidentale au avut zeci de reacţii şi atunci când par­lamentul a respins cererile DNA de urmărire penală şi arestare a unor demnitari. Situaţiile de acest gen sunt tot mai dese în ul­tima vreme, mai ales că, după alegerile prezidenţiale, par­la­men­tul a început să respingă, din nou, pe bandă rulantă, cererile pro­curorilor anticorupţie. Ultima dintre ele este datată 30 aprilie, atunci când parlamentul a res­pins cererea DNA de avizare a arestării preventive a deputatului Ion Ochi. „Unul dintre prin­cipiile de bază ale democraţiei este că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Nu trebuie să se fa­că abuz de imunitatea par­la­men­tară pentru a apăra pe cineva de răspundere“, a fost replica Am­^­basadei SUA la Bucureşti. „Am luat cunoştinţă şi îm­păr­tă­şim preocuparea legată de fap­tul că DNA a avut un succes li­mitat în a convinge parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sa­le privind ridicarea imunităţii unor membri ai Legislativului, pen­tru a permite deschiderea de investigaţii şi aplicarea unor măsuri preventive de detenţie“, a precizat şi Ambasada Marii Bri­tanii la Bucureşti.

Asta după ce, cu o lună înainte, mai exact pe 25 martie, am­ba­sadele criticaseră şi scutul făcut de Senat în jurul fostului mi­nis­tru Dan Şova. Mesajele oficiale au fost similare. Ambasadorii occi­dentali au avut luări de poziţie şi atunci când a venit vorba despre proiectul de revizuire a Cons­ti­tuţiei sau despre MCV. Astfel, re­prezentanţii mai multor am­ba­sa­de, printre care şi cei ai SUA, Ma­rii Britanii și Franței, s-au în­tâlnit, în ianuarie 2014, cu mi­nis­trul Justiţiei, Robert Cazanciuc, dar şi cu membrii Consiliului Su­perior al Magistraturii (CSM).

Desantul din „marțea neagră“

Ambasadorii statelor occidentale au mai mers în parlament și în decembrie 2013, atunci când Tra­ian Băsescu era încă preşedintele României. Vizita ambasadorilor a avut loc după evenimentele din deja celebra „marţe neagră“ - ten­tativa parlamentului de a mo­difica Codul Penal. Concret, pe 12 decembrie 2013, ambasadorii Marii Britanii, Franţei şi Olandei au mers în Parlamentul Ro­mâ­niei, pentru a discuta cu oficialii români despre proiectul de Lege a amnistiei. A doua zi, membrii Comisiei juridice a Camerei De­putaţilor au fost invitaţi la sediul Ambasadei SUA din Bucureşti, pentru discuţii cu privire la ace­laşi controversat proiect de lege.

Asta după ce, chiar în „marţea neagră“, pe 10 decembrie, Am­basada SUA a remis un co­mu­nicat în care a catalogat eveni­men­tele din parlament drept „un pas înapoi pentru România, o îndepărtare de la principiile trans­parenţei şi ale statului de drept, un semnal descurajator pentru investitori, care va afec­ta negativ economia României“.

Demersurile ambasadelor erau, la vremea respectivă, în ton cu po­ziţia preşedintelui Traian Bă­sescu, care declara, tot pe 10 de­cembrie, că Legea amnistiei „va decredibiliza eforturile de luptă şi va decredibiliza încrederea în justiţie“ şi că „modificările la Co­dul Penal sunt dramatice şi dă­râmă zece ani de muncă şi ac­ti­vitate a instituţiilor antico­rup­ţie“.

2012, intervenția crucială

Ambasadele occidentale au avut reacţii apăsate și în vara anului 2012, când, în contextul re­fe­ren­dumului pentru suspendarea lui Traian Băsescu, USL a încercat să reducă atribuțiile Curții Cons^­ti­tu­ționale, să modifice din mers legile electorale și s-a lansat în ata^­curi dure împotriva ma­gis­tra­ților. Mark Gittenstein, am­ba­sa­do­rul SUA de la vremea res­pec­tivă în România, a mers chiar la guvern, pentru a discuta cu pre­mierul Victor Ponta.

Mark Gittenstein a solicitat pu­blic ca parlamentul să pună în acord hotărârea Curţii Cons­ti­tu­ţionale cu privire la condiţiile de organizare a referendumului de demitere a lui Traian Băsescu, şi anume aceea care stipula că pre­zenţa la urne trebuie să fie de 50% plus 1. „Este inacceptabilă des­făşurarea unui referendum care pare în neconcordanţă cu pre­vederile Constituţiei. Acest lu­cru ar provoca intenţionat o cri­ză constituţională foarte pe­ri­cu­loasă“, se menţiona într-un co­municat al lui Mark Gittenstein din vara anului 2012.

Ambasada SUA a intervenit şi în iunie 2011, cu privire la mo­di­fi­carea Constituţiei. Astfel, am­ba­sa­dorul Mark Gittenstein men­ţio­na într-un comunicat dat pu­bli­ci­tăţii la vremea respectivă că „amen­darea Constituţiei într-o de­mocraţie republicană nu ar trebui să fie la bunul plac al ma­jorităţii temporare, ci mai de­grabă oamenii ar trebui să aibă puterea de a corecta erori ju­di­ciare. (...) Ambasada SUA este în­grijorată de decizia Curţii Cons­tituţionale privind cons­ti­tu­ţio­na­litatea propunerilor de amen­dare a Constituţiei României“.