Bacalaureat: între testarea cunoştinţelor şi corupţia generalizată

Fraudele şi corupţia din învăţământ au fost descoperite în ultimii ani datorită poliţiei şi procuraturii. Cei care ar fi trebuit să supravegheze bunul mers al învăţământului, profesori, inspectori şi Ministerul Educaţiei, nu au trecut examenul la această probă.

În anul 2013, un liceu întreg, elevi, profesori, inspector şcolar şi părinţi, se coalizează pentru ca absolvenţii care au dat mită câte 500 de euro să promoveze examenul de maturitate. Iar imaginile cu părinţii care blochează microbuzul cu elevii duşi la audieri şi se îmbrâncesc cu poliţiştii arată adevărata faţă a sistemului românesc de învăţământ.

Până în anul 2010, an în care s-a spart buba numită bacalaureat, erau destul de puţine scandaluri şi asta pentru că elevii copiau cu acordul profesorilor şi nu existau camere de supraveghere. Era o înţelegere tacită, de fapt, între minister, profesori, elevi şi părinţi: totul să fie un simulacru, iar la final toţi să se pupe în Piaţa Endependenţii cu patalamaua de absolvent de liceu cu bacalaureat la mână.

După 2010, an care a însemnat confruntarea cu realitatea (promovabilitatea a scăzut vertiginos), a început lupta poliţiei, SRI şi a procuraturii cu cei hotărâţi să încalce legea pentru o diplomă, care să permită apoi înscrierea la facultate (cu toate astea, există universităţi private care acceptă studenţi fără bacalaureat).

Cazul „Bolintineanu“. Manipulare pentru a abate atenţia?

În acest dosar instrumentat acum de Parchet, nu e vorba de cazuri izolate de corupţie. E un buboi uriaş în care şi-au făcut sălaş elevi, profesori, inclusiv directorul liceului, arestat preventiv pentru 29 de zile, şi inspectorul şcolar de la Sectorul 5. Totul părea să funcţioneze după o schemă bine gândită: 500 de euro de elev pentru a trece examenul de bacalaureat. Banii erau împărţiţi între cei implicaţi în acest caz de corupţie. Întrebarea rămâne însă: de ce SRI a monitorizat doar acest liceu? Să aibă legătură această atenţie deosebită cu patronii politici ai liceului? Oare în câte alte licee nu există această corupţie endemică, această cârdăşie între profesori, elevi, părinţi şi inspectoratul şcolar de care aparţine liceul? Elevi din întreaga ţară se laudă pe forumuri câţi bani au dat pentru examen sau cum au copiat.

Directoarea Liceului „Dimitrie Bolintineanu“ din Capitală, Costica Vărzaru, a fost arestată preventiv săptămâna trecută pentru 29 de zile de Tribunalul Bucureşti, fiind acuzată de trafic de influenţă în scopul fraudării examenului de bacalaureat. Inspectorul şcolar Iuliana Costeniuc a fost demisă din funcţia de inspector şcolar, în urma scandalului. Din primele informaţii rezultă că aceasta ar fi colaborat cu directoarea Costica Vărzaru pentru ca la acest liceu să fie trimisă o comisie de examen şi profesori supraveghetori mai „îngăduitori“.

Inspectoarea a fost profesoară în cadrul acestui liceu, după care a fost avansată la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), rămânând însă în relaţii foarte apropiate cu directoarea arestată Costica Vărzaru.

Paşii fraudei

După deschiderea subiectelor de examen, directoarea liceului stabilise convocarea profesorilor care predau materiile de examen, pentru a rezolva repede subiectele. După rezolvarea subiectelor de către profesori, Costica Vărzaru şi alţi profesori urmau să împartă rezolvările multiplicate elevilor, sub pretextul suplimentării filelor de ciornă. Potrivit anchetatorilor, au fost făcute demersuri pentru a fi introdusă în şcoală o persoană care să rezolve subiectele. Anchetatorii prezintă în referat o interceptare din 30 iunie a discuţiei dintre profesorul de religie de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu“, Leonard Petre, şi profesoara de română Maria Rodica Diaconescu, căreia îi spune că sună din partea directoarei liceului şi o aşteaptă să vină în ziua examenului, în jurul orei 06.30.

Profesorul de religie de la Liceul „Bolintineanu“ şi alţi diriginţi de la clasele a XII-a au strâns câte 500 de euro de la elevi, reprezentând costurile pentru petrecerea de absolvire şi „cheltuieli“ pentru bacalaureat, potrivit referatului procurorilor.

Tot anul acesta şi tot în sectorul condus de Marian Vanghelie încă un liceu este suspectat de fraudă la bacalaureat. Aproximativ 40 de candidaţi care au susţinut bacalaureatul la Liceul „Dimitrie Gusti“ ar fi plătit câte 600 de euro pentru a promova examenul. Iar cea care a deconspirat frauda este chiar o elevă, supărată că a fost eliminată din examen pentru că avea o copiuţă cu subiectele gata rezolvate pe bancă.

Examenul de bacalaureat în alte ţări

Bacalaureatul susţinut de elevii francezi este considerat a fi unul dintre cele mai eficiente modele de testare din Europa. Practic, bac-ul francez se diferenţiază din start în trei tipuri:

- bacalaureatul general, prin intermediul căruia elevii sunt dirijaţi către universităţi, şcoli superioare şi şcoli postliceale. Este urmat de 53% dintre liceeni;

- bacalaureatul tehnologic, al cărui scop îl reprezintă intrarea imediată a absolvenţilor în câmpul muncii. 25% dintre absolvenţii de liceu sunt testaţi în acest fel;

- bacalaureatul profesional, cu 80 de specializări şi modalităţi flexibile de evaluare, în funcţie de traseul educaţional parcurs. 22% dintre elevii francezi îşi încheie studiile liceale prin acest tip de bacalaureat.

În Marea Britanie, elevii au la dispoziţie o testare aparte, numită „bacalaureatul galez“. Cei care sunt examinaţi prin intermediul acestuia urmează module de politică şi limbi străine, iar activităţile prestate în comunitatea din care fac parte le aduc credite suplimentare.

Spania iese în evidenţă printr-un sistem ce prevede o pregătire intensivă în ultimii doi ani de liceu, în care cursurile de literatură spaniolă, filosofie şi istorie se îmbină cu ore dedicate ştiinţelor lumii moderne, genetică şi astronomie. La fel ca în România, liceenii spanioli trebuie să treacă şi de un examen oral care le testează exprimarea într-o limbă străină. //

2010, anul adevărului la bacalaureat

Cele mai mari fraude la bacalaureat şi cele mai usturătoare pedepse au fost înregistrate în 2010.

Primul mare semnal de alarmă în legătură cu ceea ce se întâmplă la examenele naţionale a fost tras în anul 2006. Testările din acel an au fost marcate de numeroasele fapte de corupţie în sistemul educaţional românesc. La testele naţionale, un jurnalist de la Adevărul a reuşit să intre în sediul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare şi să ia 38 de plicuri cu subiecte la istorie şi 8 cu baremele de corectare.

La bacalaureat, în noaptea de dinaintea probei scrise la limba şi literatura română o jurnalistă de la Gândul a cumpărat cele 3 variante de subiecte de la nişte tineri din Piaţa Victoriei. Ziarista a sesizat ministerul, care a verificat şi a constatat că este vorba chiar despre subiectele care urmau să fie date elevilor la examen. Inspectorii de specialitate din MEC au lucrat la elaborarea unor noi variante şi examenul a fost salvat.

Un an mai târziu, în 2007, pentru prima oară subiectele pentru examenele naţionale, printre care şi bacalaureatul, se publică dinainte pe Internet, astfel încât rezolvarea lor integrală să asigure şi parcurgerea întregii materii. Numai că bacalaureatul 2007 anunţa şi în acel an un potenţial scandal: subiecte considerate definitive de mai bine de patru luni şi pe care elevii au lucrat în tot acest timp conţineau greşeli care au fost corectate pe furiş cu o săptămână înainte de începerea examenului.

Până în anul 2009, promovabilitatea la bacalaureat era uriaşă, de peste 80%.  Gorjul a fost în acel an în top la fraudarea bac-ului. Zeci de note de 10 au fost micşorate după ce lucrările au fost reevaluate de către cadre didactice de la Bucureşti. Multe dintre ele au scăzut chiar şi cu 4 sau 5 puncte. Nici măcar profesorii corectori nu îşi imaginează cum de s-a produs o asemenea greşeală. Pe an ce trece, Gorjul are o promovabilitate tot mai mare. Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“ este în topul liceelor din Gorj cu cele mai mari note la bac şi totodată cu cele mai „umflate“ calificative, judecând după rezultatele profesorilor bucureşteni.

2010 înseamnă trezirea la realitate. Iar 2011 – confruntarea cu crudul adevăr. În urmă cu doi ani, au promovat sub 50% dintre elevii care au susţinut examenul de bacalaureat. Camere de supraveghere, control strict, fraude şi corupţie descoperite de poliţie şi procuratură: rezultatul arată prăpastia care se cască între pregătirea elevilor, pe de-o parte, şi corupţia şi frauda, pe de alta.

Probele scrise la bacalaureatul din 2010 au debutat cu un mare scandal.  Acuzaţii de fraudă, de mită pentru luarea examenului, mascaţi care au păzit uşile şcolilor - aşa a arătat prima zi a examenului de maturitate. Un profesor afirma că bacalaureatul a devenit un „concurs naţional de copiat“.

Doi directori de liceu din Cluj au fost condamnaţi la peste doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Tot în 2010, un elev a primit 11 luni de închisoare cu suspendare, după ce a plătit bani pentru a lua examenul. În Vrancea, 21 de persoane au fost trimise în judecată pentru că au intervenit pentru unii elevi în procesul de notare, contra unor sume de bani. Printre inculpaţi s-au numărat nu doar profesori, ci şi primari.

În septembrie 2010, promovabilitatea la bacalaureat, sesiunea a II-a, înainte de contestaţii a fost în Capitală de 40,97%, la jumătate faţă de 2009, când a fost de 82,7%.

O investigaţie a procurorilor DNA la Liceul „Alexandru Vlahuţă“ din Podul Turcului (Bacău) a arătat că unul dintre dascăli ar fi primit 2.000 de lei şpagă ca să ajute un candidat la prima proba scrisă a examenului. Cei 251 de elevi ai liceului au fost ţinuţi mai multe ore la audieri în şcoală în urma unor descinderi ale procurorilor DNA.

DNA a anchetat examenul de bacalaureat şi în 2008, când elevii de la Grupul Şcolar pentru Industrie Mică şi Servicii Sighetu Marmaţiei ar fi plătit câte 1.000 de lei pentru a promova examenele.

În 2011, peste 200 de elevi au fost eliminaţi după ce au fost prinşi copiind după fiţuici sau telefoane mobile. Nici anul trecut nu a fost lipsit de scandaluri. 14 elevi au fost eliminaţi de la proba de matematică, după ce au fost prinşi că aveau asupra lor subiectele rezolvate. Comisia a suspectat că elevii au primit rezolvările de la nişte profesori supraveghetori. //

Răul are rădăcini vechi

La testarea PISA, România e pe ultimul loc în UE.

Testarea PISA continuă să fie pentru şcoala românească o piatră de moară, rezultatele confirmând, de fiecare dată, că elevii români încă nu sunt pregătiţi pentru astfel de evaluări. Problema vine din şcoala generală, care produce elevi incapabili să ţină pasul cu standardele internaţionale. Testele cu care se confruntă elevii nu au nicio legătură cu sistemul românesc de învăţământ, care, dovadă rezultatele, rămâne încremenit în continuare într-un proiect vechi, depăşit.

Ultima testare PISA (Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), prin care se evaluează nivelul atins în pregătirea şcolară a elevilor de 15 ani, pe baza unor teste standard şi care s-a desfăşurat anul trecut, a adus iarăşi rezultate slabe pentru sistemul educaţional românesc.

La clasamentul general, ţara noastră a ocupat poziţia 49 din cele peste 60 de ţări evaluate. La citire/lectură, România a obţinut 424 de puncte (cu 28 de puncte mai mult faţă de punctajul înregistrat la testarea din 2006), cu 69 de puncte sub media ţărilor participante la evaluare, care a fost de 492 de puncte. Nici la matematică rezultatele nu au fost mai bune. La această probă, România a obţinut 427 de puncte (cu 12 puncte în plus faţă de evaluarea precedentă), iarăşi cu multe puncte (72) în urmă faţă de media de 499 de puncte. La ştiinţe, România a reuşit 428 de puncte (cu 10 puncte în plus faţă de evaluarea din 2006), dar mai puţin cu 73 de puncte faţă de media de 501 puncte.

Chiar dacă locul 49 raportat la peste 60 de ţări analizate nu pare chiar cel mai slab, dacă ne referim strict la Uniunea Europeană, România s-a clasat pe ultima poziţie, la mare distanţă de celelalte ţări europene.

Şi la evaluările anterioare din 2003 şi 2006 România a ieşit, de asemenea, foarte prost. A fost, de altfel, primul semnal de alarmă care a clătinat încrederea oarbă în învăţământul românesc, considerat până atunci de foarte mulţi ca fiind suficient de bun.

Punând acum cap la cap şi alte evaluări internaţionale (TIMSS, PIR LS, evaluarea Bertelsmann Stiftung), dar şi evaluări interne, ale mediului de afaceri, ale organizaţiilor neguvernamentale cu preocupări în sfera educaţiei, reiese fără echivoc faptul că învăţământul românesc este ineficient, inechitabil, irelevant şi de proastă calitate.

Catalogarea a venit chiar de la Comisia Prezidenţială pentru Învăţământ condusă de fostul ministru al Educaţiei, prof. univ. Mircea Miclea.

Premianţii acestor teste sunt finlandezii. Succesul actual al sistemului educaţional din Finlanda poate fi explicat prin măsurile întreprinse, lente, dar constante, în ultimii 40 de ani. Un factor cheie ar fi acela că s-a dovedit a fi unul dintre sistemele de învăţământ cele mai nedivizate din lume, la care se adaugă investiţiile alocate.

Următoarele locuri sunt ocupate de Coreea de Sud, Hong Kong, Japonia şi Singapore.

Sistemul finlandez se bazează de fapt pe echitate, exact ceea ce lipseşte cu desăvârşire din sistemul românesc. În România, spre deosebire de Finlanda, profesorii sunt plătiţi prost, iar diferenţele în dotarea şcolilor sunt uriaşe între sat şi oraş.

În ultimii 23 de ani, elevii din clasele a VIII-a au absolvit învăţământul gimnazial după diferite metode de evaluare. Astfel, până în 1999, ei susţineau numai examen de admitere în liceu, iar probele de concurs constau în două teste scrise la matematică şi română. În 2000, prin Legea învăţământului a fost introdus, în premieră, examenul de capacitate, după care elevii au susţinut şi concurs pentru admiterea în liceu.

A fost şi o simulare a acestui examen, la începutul lui 1999, care a scos la iveală cât de coborât era nivelul de cunoştinţe al elevilor. Era doar vârful aisbergului, pentru că pe-atunci nu existau camere de filmat.

Apreciind că este mult prea obositor pentru elevi să participe la două teste unul după altul, din 2001 admiterea în liceu a fost desfiinţată, rămânând numai examenul de capacitate. Pentru ca elevii să poată totuşi să intre la un liceu, subiectele devin de la an la an din ce în ce mai uşoare. Cu toate astea, un elev din patru nu reuşeşte să obţină nota 5.

Pentru absolvenţii claselor a XII-a, cuiul lui Pepelea îl reprezintă examenul de bacalaureat şi asta pentru că majoritatea facultăţilor de stat, nu mai discutăm de cele particulare, nu organizează examen de admitere, ci doar concursul pe bază de dosar. Iar „dosariada“ începe de la universităţi, unde este suficient să depui dosarul complet ca să ajungi student, la altele unde ponderea notei de la bacalaureat începe de la 25% şi merge până la 50% şi ajunge la cele, puţine însă, în care admiterea se face pe baza unei combinaţii între nota de la bacalaureat şi un test grilă.

Rezultatul, după cum spun mulţi profesori universitari, este tot mai prost de la an la an, studenţii fiind în mod evident mai slab pregătiţi. Soluţia: reintroducerea examenului de admitere.