De același autor
Aflată pe agenda publică, dar scoasă de pe lista priorităţilor după ce România a devenit membră a UE, reforma sistemului românesc de sănătate mintală se află încă pe o listă de aşteptare cu început necunoscut.
România ar putea avea, în viitorul apropiat, primele cercetări cu privire la sănătatea mintală a populaţiei şi la calitatea sistemului de îngrijiri acordate persoanelor cu tulburări psihice. Iniţiativa îi aparţine unui profesor american de origine română de la Universitatea „George Washington“, SUA, Eliot Sorel, coorganizator - alături de Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc - al primului congres de psihiatrie socială şi comunitară din centrul şi sud-estul Europei, desfăşurat la începutul lunii iulie la Gura Humorului. Evenimentul a avut loc sub egida Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie Socială, al cărui preşedinte a fost Eliot Sorel, prezent la eveniment alături de alţi reprezentanţi ai organizaţiei: preşedintele Driss Moussaoui (Maroc) şi Shridhar Sharma (India).
Aflată pe agenda publică înainte de aderare, dar scoasă de pe lista priorităţilor după ce România a devenit membră a Uniunii Europene, reforma sistemului românesc de sănătate mintală se află încă pe o listă de aşteptare cu început necunoscut.
Trăsătura centrală a acestuia este în continuare hiperspitalizarea, o „filosofie“ uzată moral şi stigmatizantă. Singurele schimbări sunt rezultatul unor iniţiative personale, fiind realizate nu datorită sistemului, ci în ciuda anchilozei lui. Un astfel de exemplu este Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, una dintre primele unităţi din România unde a fost introdus conceptul de psihiatrie comunitară, funcţional de mulţi ani în ţări din Europa şi America. Acelaşi spital a organizat acum primul congres de psihiatrie comunitară din centrul şi sud-estul Europei, făcând pionierat înaintea spitalelor universitare din România, care au, teoretic, mai multe resurse, mai mult prestigiu şi mai multă putere.
În afara acestor iniţiative insulare, politicile şi strategiile în acest domeniu, dacă vor fi existând, zac pe undeva prăfuite. Ba mai mult, problemele sistemului par să fie o necunoscută chiar şi pentru unii dintre diriguitorii săi, întrucât nu avem încă statistici privind sănătatea mintală a populaţiei, privind eficienţa serviciilor de sănătate oferite de stat. Singurele repere sunt cele oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Potrivit acestora, incidenţa afecţiunilor psihice severe este între 1-2%. Estimările OMS sunt mult mai îngrijorătoare în privinţa prevalenţei tulburărilor psihice: unul din trei români a avut, are sau va dezvolta o tulburare mintală. Însă, în ciuda acestor procente deloc îmbucurătoare, inexistenţa unor date precise asupra sănătăţii mintale a românilor menţine problema şi, implicit, întreg sistemul, în zona marginalului, a cosmetizărilor, cu sau fără intenţie. Prezentă la congresul de la Gura Humorului, Ileana Botezat Antonescu, directoarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală, instituţie care funcţionează pe lângă Ministerul Sănătăţii pentru a coordona mult-aşteptata reformă în domeniu, a menţionat în cadrul lucrărilor o prevalenţă a tulburărilor psihice de numai 1,93% - aşadar sub nivelul incidenţei bolilor severe, indicat de OMS!
Evident, procentul a fost privit cu neîncredere, mai ales de către profesorii străini prezenţi la eveniment, care au amintit că prevalenţa nu coboară sub 10% în aproape nicio ţară din lume! Ileana Botezat Antonescu s-a arătat însă deschisă la iniţiativa profesorului Eliot Sorel de a începe în România primele cercetări de evaluare a sistemului românesc de sănătate mintală, care ar urma să se desfăşoare sub îndrumarea Observatorului Internaţional al Sistemelor de Sănătate Mintală, reprezentat la Congresul de la Gura Humorului de Harry Minas, profesor la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii din Melbourne, Australia.
Observatorul reprezintă o reţea de educaţie, cercetare şi dezvoltare ce îşi propune creşterea calităţii sistemelor de sănătate mintală ale statelor în curs de dezvoltare. În general, aceste state se confruntă cu probleme similare: sănătatea mintală este mai degrabă absentă pe agenda publică şi politică, majoritatea serviciilor de îngrijiri sunt concentrate în oraşele mari şi în marile spitale, organizaţiile neguvernamentale în domeniu sunt puţine şi slab organizate, persoanele cu tulburări psihice suferă din cauza stigmatizării şi li se încalcă drepturile. „Am purtat discuţii cu conducerea Ministerului Sănătăţii, a Centrului Naţional de Sănătate Mintală, cu Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, pentru a înfiinţa un prim nucleu de cercetare şi evaluare a problemelor sistemului românesc de sănătate mintală. Intenţionăm să creăm însă trei astfel de centre: la Bucureşti, Cluj şi Iaşi.
E nevoie de date precise pentru a informa politicienii, societatea civilă, pentru a vedea exact care sunt provocările şi măsurile de luat“, a declarat Eliot Sorel. Grupurile de cercetare vor fi mai întâi instruite cu privire la metodologiile folosite în cadrul Observatorului Internaţional, pentru ca rezultatele să poată fi relevante şi comparabile cu cele ale altor state.
Următorul pas va fi măsurarea prevalenţei tulburărilor psihice în populaţie, iar apoi a performanţelor sistemului. Iniţierea acestor cercetări de către statul român, sub egida Observatorului de la Melbourne, este cu atât mai importantă cu cât la nivelul Uniunii Europene va debuta un proiect de comparare a prevalenţei tulburărilor psihice în statele membre. Dincolo de asta însă, acest demers îşi propune ca problematica sănătăţii mintale să fie scoasă afară dintre zidurile spitalelor şi să fie percepută la adevărata sa dimensiune: ca o temă importantă de sănătate a populaţiei.
