15 ani: GDS si 22 o premiul GDS pe 2004

Fara Autor 20.01.2005

De același autor

Miercuri, 12 ianuarie, la sediul GDS a avut loc o festivitate in cadrul careia Grupul pentru Dialog Social si revista 22 au sarbatorit 15 ani de activitate. Cu acest prilej i-a fost decernat premiul anual GDS lui Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. La eveniment au participat numeroase personalitati, politicieni, reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media, intre care principesa Margareta si principele Radu Duda, ministrul Culturii si Cultelor, Mona Musca, ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, consilierii prezidentiali Renate Weber si Claudiu Saftoiu, fostul presedinte al tarii, Emil Constantinescu. Prezentam in continuare interventiile vorbitorilor: Radu Filipescu (presedinte GDS), Gabriela Adamesteanu (redactor-sef 22), Andrei Oisteanu (membru GDS), Cristian Pirvulescu, Claudiu Saftoiu (consilier pe probleme de politica interna al presedintelui Traian Basescu) si Mona Musca (ministrul Culturii si Cultelor).

RADU FILIPESCU
15 ani de existenta neintrerupta

Vreau sa multumesc Altetelor Lor, Principesei Margareta si Principelui Radu Duda, doamnei ministru Mona Musca, domnului ministru Mihai Razvan Ungureanu, ca au raspuns invitatiei noastre. Sunt deosebit de bucuros sa vad atat de multi prieteni, colegi si personalitati deosebite, care ne onoreaza, in aceasta seara, cu prezenta lor. Pentru ca astazi este aniversarea Grupului pentru Dialog Social am senzatia ca am parcurs aceasta perioada impreuna. Revista 22, care aniverseaza pe 20 ianuarie 15 ani, a publicat un numar special, in care se regasesc multi dintre dvs. Foarte multi insa nu se regasesc si imi cer scuze fata de acestia, intotdeauna mai mult reusesti sa uiti decat sa-ti amintesti. V-am invitat in aceasta seara pentru a pune laolalta trei evenimente. Este vorba mai intai de aniversarea GDS, care a tinut prima conferinta de presa in 31 decembrie 1989 si, desi nu toti cei prezenti atunci sunt si acum in sala, meritele si realizarile Grupului li se cuvin in aceeasi masura. Foarte curand dupa crearea GDS, in ianuarie, a aparut revista 22. De-a lungul timpului, 22 a consemnat mai multe aniversari si activitati in care a fost implicat Grupul; cred ca GDS a traversat cele mai grele momente nu atunci cand asupra lui au existat anumite presiuni, cand a avut de infruntat o pozitie sau o putere, ci atunci cand nu si-a gasit un anumit tel; am simtit uneori ca suntem inutili sau ca nu suntem destul de utili; discutam intre noi daca mai avem rost ca organizatie. Concluzia era, de fiecare data, ca, din cand in cand, s-ar putea totusi sa fie nevoie de noi. In 2004 mai multe organizatii neguvernamentale s-au reunit sub umbrela Coalitiei pentru un Parlament Curat, a carei activitate a fost foarte utila si, in consecinta, foarte apreciata. GDS n-a fost dintre cele mai active organizatii, locomotivele au fost Pro Democratia, SAR, APADOR-CH, Fundatia pentru o Societate Deschisa. Suntem mandri ca am reusit sa participam la aceasta miscare unitara a organizatiilor neguvernamentale. In fiecare an, GDS acorda cate un premiu, orientarea noastra fiind catre organizatii sau personalitati care au marcat, prin activitatea lor, cate un an. Dezbaterea noastra pentru 2004 s-a purtat in jurul organizatiei Pro Democratia si a presedintelui acesteia, pentru ca atat d-l Cristian Pirvulescu, cat si organizatia au marcat si au avut un rol foarte important in ce s-a intamplat in 2004. In urma votului, premiul a fost acordat d-lui Cristian Pirvulescu. Acum vreau s-o invit pe Gabriela Adamesteanu, pe care o felicit pentru aniversarea revistei, sa spuna si ea cateva cuvinte.

GABRIELA ADAMESTEANU
Un Capricorn cu ascendent in Scorpion

Vedeti cum este un editor? El totdeauna are ceva sa-ti reproseze. Radu Filipescu a spus ca foarte multi colaboratori ai revistei lipsesc de pe aceasta coperta. Pot sa va asigur ca pana acum noi n-am reusit sa detectam decat vreo doua absente, si nu ale unor colaboratori de lunga durata. Aici sunt doar cei care au avut rubrici permanente sau au scris la revista vreme de cativa ani. Pentru ca ar fi trebuit sa facem un almanah, sau o bibliografie destul de groasa, ca sa cuprindem si persoanele intervievate, si colaboratorii ocazionali, pe cei care ne-au onorat ori s-au simtit onorati sa publice la noi. Deseori, ca orice publicatie (poate chiar mai mult decat altele), si revista 22 a trait in tensiuni si conflicte. Asezarea fotografiilor noastre poate fi vazuta ca o imagine plastica, dar si ca un spatiu narativ, ca o poveste sau ca o colectie de povesti. Ea poate sa aminteasca celor ce stiu istoria noastra multele istorii mai mici, unele "sangeroase", altele "pacificate", petrecute in acest sediu. Am avut de aceea un foarte mare stres facand aceasta coperta, spatiul pentru fotografii era limitat, si aveam doua nelinisti: 1) nu cumva sa omitem colaboratori importanti; 2) sa nu punem una langa alta persoane intrate in polemici sau in conflicte dure. Dupa 15 ani, putem spune insa aproape tot adevarul despre noi. Aceasta aniversare mi-a dat puterea sa asum coperta, cu tot trecutul nostru, incarcat, dar glorios. Ma simt obligata de la inceput sa amintesc numele celui care a facut primele numere ale revistei 22: Stelian Tanase, primul redactor-sef al revistei (20 ianuarie 1990-1 ianuarie 1991). El a creat un tipar al revistei, pe care l-a continuat in buna parte al doilea redactor-sef, Victor Barsan (1 ianuarie 1991-1 octombrie 1991). Preluand revista (la 1 aprilie vor fi 13 ani si jumatate de cand o conduc), am optat si eu pentru "continuitate". Atata doar ca orice continuitate contine schimbare, orice fidelitate inseamna si infidelitati: si infidelitatile ne intra in "portofoliu". Fata de numerele din primul an, acum suntem mult mai "rubricati" si mai "adunati". Am pastrat insa un anume gen de militantism, care n-a fost jurnalismul clasic, dar cititorii nostri l-au considerat benefic pentru ca a echilibrat, de cele mai multe ori, o putere prea apasatoare. La inceput eram mai mult militanti decat jurnalisti, treptat am devenit din ce in ce mai mult jurnalisti, dar intotdeauna aici s-a scris cu o anume pasiune. Vorbesc in numele tuturor celor care au publicat in 22: e vorba de spiritul revistei, pe care cu toti l-am simtit. Deseori mi se spune "Asta nu-i de 22, asta e de 22". Si, va rog sa ma credeti, nici un intelept de pe lumea asta nu poate uneori sa-si dea seama perfect, in momentul cand soseste un articol, daca este in spiritul revistei sau nu. Totusi, am incercat sa discern si cred ca de cele mai multe ori am reusit. Ca orice alta institutie, revista 22 are un spirit al ei, un destin "hotarat de astre". Cei care au fost la o alta sarbatoare a noastra in timpul verii, au ascultat horoscopul revistei 22, facut de un foarte apreciat profesor universitar si poet, George Virgil Stoenescu. Sper sa scuzati aceasta divagare putin "mistica", neasteptata pentru o publicatie serioasa ca 22. Revista 22 s-a nascut in zodia Capricornului si are ascendentul in Scorpion. Asa cum sunt Capricornii, 22 este temeinica, austera, tenace: cu cat inainteaza in varsta, e tot mai tenace si tot mai activa. Dar, in acelasi timp, conform ascendentului, 22 are agresivitati de Scorpion. Cred ca va amintiti diverse momente (mai inspirate sau mai putin inspirate), cand revista a ciupit sau chiar a muscat fara crutare. Asa ca nu doar adversarii, ci toti cei care se afla in jurul ei, chiar si editorul nostru, chiar si noi, cei care lucram in redactie, au fost si am fost macar ciupiti de acest Scorpion. Cred ca si asta face parte din spiritul lui 22: ca sa vorbesc intr-un limbaj mai simplu, 22 nu este o publicatie adormita, nu este "mortacioasa". Si sper ca asa va fi si pe viitor. Noi am parcurs un drum foarte lung si cu totii am invatat aici ce inseamna presa. Uneori, am asteptat minerii si am incercat sa facem ca evenimente de tipul acesta sa nu se mai repete. Din pacate, tema mineriadelor ne-a intovarasit si ea nu este nici macar acum epuizata. Am invatat deci presa, am invatat cum se face o institutie. Multumesc colegelor si colegilor mei din tot acest timp, multumesc colaboratorilor, celor care ne-au imbogatit paginile dandu-ne interviuri, celor fata de care uneori poate am gresit, chiar si celor care au gresit uneori fata de mine. O multumire speciala pentru Rodica Palade, cu care m-am intalnit in devotamentul nostru comun fata de 22. Noi cu totii am facut acest "produs" care va intra in istoria politica si culturala a acestei tari. Si cred ca putem sa fim mandri de el.
ANDREI OISTEANU
Miza Premiului GDS

De regula, sala GDS-ului este atat de plina in situatii de criza socio-politica. In ultimul an a fost destul de des plina. De data aceasta este un moment festiv. N-am sa rostesc un text propriu-zis de laudatio la adresa lui Cristian Pirvulescu. Un astfel de text a fost publicat in revista 22. As vrea sa extind putin miza premiului pe care il acordam astazi, referindu-ma la modul in care a evoluat societatea civila romaneasca in ultimii ani. Romania este o tara a paradoxurilor. Pe masura ce societatea civila se maturizeaza, societatea romaneasca o trateaza cu indiferenta. Ea este ignorata si neinteleasa, la baza piramidei societatii, si dispretuita la varful ei de catre politicieni. Acest lucru s-a intamplat si in cursul anului 2004. De pilda, C.V. Tudor, presedinte de partid parlamentar, intrebat despre societatea civila, a raspuns: "Pai si noi suntem societate civila; ce, noi suntem militari?". De asemenea, in stenogramele publicate ale Delegatiei Permanente a PSD, Adrian Nastase vorbeste cu cinism despre confectionarea de false ONG-uri pentru a le contracara pe cele autentice. Acest mod de anihilare a actiunilor adversarilor politici este specific FSN-ului si partidelor descendente. De fapt, este o veche tehnica de tip bolsevic, aceea de a guverna "pe contre", de a organiza contramanifestatii (ca la inceputul anilor '90), de a face un contra-PNTCD prin PDAR, de a face o contra-"Proclamatie de la Timisoara" prin "Proclamatia de la Podul Inalt", de a face un contra-GDS sau contra-22 etc. etc. Istoria este lunga in aceasta privinta. Poate ca tot raul a fost spre bine, mediul ostil obligand societatea civila sa se solidarizeze si sa se maturizeze mai rapid. Dupa ultimele alegeri, unii politicieni (dublati de C.T. Popescu, Ion Cristoiu si altii, care vorbesc cu un dispret suveran despre "elitistii si intelectualii de la ghedese") au avut un inexplicabil puseu de ingrijorare privind soarta ONG-urilor. Faptul ca Monica Macovei si Renate Weber si-au dat demisia de la conducerea unor organizatii civice a produs ex abrupto un frison de impacientare chiar in randul celor care le ignorasera sau le dispretuisera mai mult si care brusc deplang cu lacrimi de crocodil "moartea societatii civile". Trebuie spus ca viata celor care activeaza in sfera organizatiilor civice nu este usoara. Lipsite, de regula, de fonduri si de putere ("puterea celor fara de putere", cum spunea Vaclav Havel), ONG-urile sunt hartuite prin supracontroale financiare, sunt supuse la presiuni politice, li se asculta telefoanele, se incearca santajarea sau cumpararea lor, sunt infiltrate cu falsi activisti si securisti etc. Totusi, nici chiar in laboratoarele de manipulare conduse de diversi Cozmanci & Hrebenciuci nu s-a reusit crearea unei pseudosocietati civile credibile. Aparent, partea cea mai vulnerabila si "fluida" a societatii s-a dovedit cel mai greu de manipulat si de corupt. Si asta pentru ca forta ONG-urilor - ca si a bancilor - rezida in increderea de care se bucura. Cred ca dintre ONG-uri, Asociatia Pro Democratia (asa cum a fost ea condusa de Cristian Pirvulescu) s-a distins in mod deosebit in acest greu an electoral. Ea a reusit sa fie respectata chiar si de adversari. De la folosirea a peste 3.000 de observatori in timpul alegerilor, pana la monitorizarea cheltuielilor electorale, de la activitatea in cadrul Coalitiei pentru un Parlament Curat, pana la demersul pentru promovarea votului uninominal, Cristian Pirvulescu si APD au introdus in dezbaterea publica teme fundamentale, cerand reforma mediului politic romanesc. Nu toate propunerile s-au finalizat cu succes, dar s-a declansat un proces care, pe termen mediu si lung, nu mai poate fi oprit. Speram ca acordarea premiului GDS lui Cristian Pirvulescu va contribui la sporirea increderii deja castigate de APD. Comportamentul ostil al puterii fata de societatea civila (care, in mod firesc, nu este complezenta cu derapajele autoritatilor) este simptomatic pentru Romania. Actuala administratie sustine ca va face exceptie, declarand si dupa alegeri, nu numai inainte, ca va tine legatura cu societatea civila si o va sprijini. E un lucru incurajator, dar astfel de promisiuni s-au mai facut la inceput de drum si de alte administratii, care nu s-au tinut de cuvant. Speram sa nu fie declaratii de iubire tipice pentru "luna de miere". Asociatiile civice sunt hartuite juridic de fosta putere. Liderii celor 15 ONG-uri care au compus Coalitia pentru un Parlament Curat (si care continua sa activeze in Coalitia pentru o Guvernare Curata) sunt actionati in judecata de catre politicieni din PSD si PRM, cerandu-li-se daune de multe sute de mii de dolari. Si premiantul de azi al GDS-ului, Cristian Pirvulescu, este in aceasta situatie. Continutul plicului pe care i-l dam astazi nu va acoperi nici pe departe aceste daune juridice, cu toate ca premiul este destul de substantial (ii multumesc Virginiei Gheorghiu, de la firma Tofan Grup, care a sponsorizat premiul). Evident, nu continutul plicului da valoare premiului, ci prestigiul celui care acorda premiul si prestigiul premiantilor anteriori. Cei carora, de-a lungul anilor, le-a fost acordat premiul GDS, pentru promovarea valorilor societatii civile si ale statului de drept, sunt Alexandru Zub, Dumitru Iuga, Doina Cornea, mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, Sorin Alexandrescu, Coen Stork, Proiectul Sighet al Academiei Civice (Ana Blandiana si Romulus Rusan), Monica Lovinescu, Andrei Plesu, Horia Bernea (postmortem), Andrei Ursu, Mihai Sora, Asociatia 15 noiembrie 1987 Brasov, Traian Ungureanu si, iata, acum, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. Felicitari, Cristian Pirvulescu, meriti din plin Premiul GDS pe 2004!

CRISTIAN PIRVULESCU
Un premiu care ne oblige

Va multumesc. Acest premiu ma onoreaza. Dedic acest premiu voluntarilor Asociatiei Pro Democratia, celor aproape 4.000 de observatori care anul trecut la alegerile locale sau la cele parlamentare si prezidentiale au demonstrat ca democratia participativa poate functiona, ca civismul nu este o abstractie, ca politica nu ne este indiferenta, ca morala nu poate fi anulata in alegeri. Disponibilitatea lor, dedicatia si credinta in valori sunt datatoare de speranta. Faptul ca la 15 ani de la crearea GDS si de la aparitia revistei 22 v-ati oprit asupra mea si a Asociatiei Pro Democratia ne incurajeaza sa continuam. Pentru mine aceasta sala este spatiul perfect pentru a primi un premiu. Aici s-au realizat, prin generoasa ospitalitate a GDS, multe din activitatile noastre. Rolul de gazda primitoare, sprijinul permanent acordat altor organizatii au transformat GDS in numitorul comun al zonei civice a societatii civile romanesti. Pe parcursul anului 2004, ca intotdeauna de altfel, ospitalitatea GDS a fost extraordinara. In acest loc s-au concretizat dialogul si actiunea civica in raport cu alegerile. Anul trecut, dupa incheierea unui tur al alegerilor, la locale, parlamentare sau prezidentiale, aici ne intalneam cu ziaristii pentru a prezenta constatarile. Corectitudinea alegerilor, respectarea legalitatii electorale, reforma politicii ne-au calauzit pe intreg parcursul existentei noastre organizationale. In urma cu aproape 6 ani, când colegii mei m-au invitat in Asociatia Pro Democratia, am crezut ca pentru un profesor de stiinta politica implicarea in activitatile unei asociatii civice reprezinta o oportunitate extraordinara de a participa la viata cetatii. Acesti ani de cand eu si colegii mei de la Pro Democratia lucram impreuna au insemnat un exercitiu civic permanent. Trebuie sa va spun ca in 2005 nu doar Grupul pentru Dialog Social, ci si Asociatia Pro Democratia implineste 15 ani. Nu in ianuarie, ci la sfarsitul verii anului 1990, dupa atât de contestatele alegeri din 20 mai, un grup de entuziasti crea la Brasov Asociatia Pro Democratia. Inca de atunci, din primele momente ale noului suflu democratic, nevoia monitorizarii vietii politice aparea ca o forma de implicare. Dar APD nu se preocupa doar de monitorizarea alegerilor. Asociatia functioneaza permanent, incercând sa sprijine dezvoltarea democratiei participative acolo unde este nevoie de ea, la nivelul comunitatii. De aceea, premiul pe care GDS mi l-a oferit, si prin mine, Asociatiei Pro Democratia, este unul care ne obliga. Activitatea noastra, inclusiv cea privind alegerile, nu se va incheia. Democratia electorala, in cazul in care este respectata, este doar inceputul democratiei. Din contra, avem motive suplimentare pentru a continua, pentru ca suntem convinsi ca nimic nu se rezolva de la sine. Ramâne in continuare o lupta de dat. Democratia nu se impune odata cu alegerile, ci este rezultatul activitatii noastre, a fiecaruia. Asa cum GDS a avut un rol extraordinar in mentinerea unor standarde democratice si a unor standarde intelectuale fara de care democratia nu poate exista, tot asa credem ca participarea la viata cetatii este esentiala. Ca asociatie civica, am considerat ca este important sa ne interesam de mersul cetatii. Credem ca exista o sansa extraordinara ca, in anii care vin, România sa poata face pasii mult asteptati spre democratizare. Eu nu cred ca Romania este inca o tara democratica, cel mult una in curs de democratizare. Democratia nu va exista decât atunci când vom constata ca nu ne mai este frica, ca telefoanele nu ne mai sunt urmarite, ca libertatea de expresie exista real, ca ziaristilor nu li se limiteaza politic sau economic activitatea, ca drepturile omului nu sunt doar un element decorativ intr-un discurs politic de coniventa. Sa nu ne facem iluzii, pentru a nu suferi dezamagiri. Cum insa lucrurile incep sa functioneze, orice moment, cum este si acesta, este bun pentru a ne intari convingerea ca Romania va deveni o tara mult mai demna si mai deschisa decât cea pe care o avem in momentul de fata. Multumesc GDS si va multumesc dvs. tuturor, nu doar pentru prezenta, ci pentru sprijinul pe care l-am simtit permanent.

CLAUDIU SAFTOIU
Mesaj din partea presedintelui Basescu

Doresc sa va transmit, din partea presedintelui Traian Basescu, un mesaj foarte scurt si foarte sincer. Pentru domnia sa, ca politician candidat al unei formatiuni politice pana la 12 decembrie, Asociatia Pro Democratia a reprezentat acea organizatie care a salvat cu adevarat democratia in timpul procesului electoral. Dupa acel moment, presedintele Traian Basescu doreste si chiar roaga Asociatia Pro Democratia si societatea civila in ansamblul ei sa ramana intr-o opozitie activa fata de orice fel de putere care se manifesta discretionar si sfidator. Presedintele Basescu doreste sa asigure societatea civila ca aceasta putere discretionara si sfidatoare nu va exista, cel putin pe perioada mandatului domniei sale. Felicitari inca o data d-lui Cristian Pirvulescu, felicitari oamenilor de la revista 22, o revista pe care presedintele Traian Basescu, omul Traian Basescu o citeste si o iubeste.

MONA MUSCA
Incredere in societatea civila

Vreau sa multumesc GDS si revistei 22 pentru ca ne-a intrunit aici pentru un asemenea eveniment. Coalitia pentru un parlament curat, din care si GDS a facut parte, ne-a dat noua, oamenilor politici, posibilitatea sa iesim dintr-un proiect anchilozat, dandu-ne posibilitatea de a ne face curatenie in propriile noastre partide, atat cat ne-a fost ingaduit. Sunt convinsa ca organizatiile respective vor face o treaba buna daca se vor situa si de data aceasta pe malul celalalt, pentru a observa mai bine ce se intampla intr-o guvernare curata sau mai putin curata, ele fiind cele care trebuie sa spuna acelasi lucru. Ii multumesc lui Cristian Pirvulescu si Pro Democratiei pentru ca mi-au fost intotdeauna alaturi la ceea ce a insemnat o munca pe un ogor inca, din pacate, cu mari probleme, si anume libertatea de informare, dreptul de exprimare; le multumesc ca mi-au fost alaturi si m-au ajutat, chiar am muncit cot la cot la Legea liberului acces la informatiile de interes public si pe urma la monitorizarea ei, la Legea de organizare si functionare a Agentiei Rompres. Eu am facut, poate pentru prima data in Romania, un found raising, o strangere de fonduri pentru campania electorala, iar Cristian Pirvulescu si Pro Democratia au acceptat sa imi fie alaturi si sa monitorizeze corectitudinea strangerii fondurilor si corectitudinea folosirii lor. Cred ca este un premiu binemeritat, va felicit ca ati avut aceasta idee minunata, il felicit pe Cristian Pirvulescu, si poate nici unul dintre noi cei de aici n-am fi meritat multumirile pe care i le adresez acum lui si intregii societati civile, reprezentate prin domnia sa. De altfel, vreau sa fac si un anunt: am vorbit cu d-na consilier Renate Weber, cu d-na ministru Monica Macovei si urgent vom purcede la modificarea Ordonantei 26, care a fost la randul ei modificata prin Ordonanta 37, si speram ca vom readuce in fagasul libertatii si al normalitatii reglementarile care guverneaza societatea civila.

A consemnat Ioana Anghelescu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22