Bilant parlamentarLegile strambe ale finalului de mandat

Peste cateva zile actualul parlament trage obloanele, lasand in urma un bilant negru in raport cu asteptarile din 2004. O suita de legi care au incercat si chiar au reusit in buna masura sa ingroape reforma in justitie, cum sunt Codul de Procedura Penala, DNA sau ANI, unele care au dat ceasul istoriei inapoi, deconspirarea Securitatii si renationalizarea imobilelor, altele gandite special pentru clientela politica sau propria bunastare. Peste 70% dintre legile nepromulgate de presedinte s-au izbit de parlament ca de un zid, asta in timp ce ordonantele guvernului au trecut pe banda rulanta. Cifrele vorbesc de la sine, in patru ani de mandat, parlamentarii au adoptat 500 de ordonante, recordul fiind atins in ultimul an si jumatate. Alianta PNL-PSD-PC-PRM-UDMR, mai exact coalitia “322”, a reusit nu doar sa devina anexa legislativa a guvernului, ci sa lase una dintre cele mai triste mosteniri viitorului parlament si Executiv.

Dupa cum arata un raport al Institutului de Politici Publice, incepand din 2007 prin­cipalele sustinatoare ale PNL si ale ca­binetului Tariceanu au fost PSD si PC. In sesiunea februarie-iunie 2008, de exem­­plu, proiectele PNL au fost votate in pro­por­tie de 86% de PC, de 78,5% de PSD si de peste 90% de UDMR si grupul mi­no­ri­tatilor.

Modificarile legislative din zona jus­ti­tiei au fost votate umar la umar de PSD si PNL, in timp ce acelea din domeniul eco­no­mic s-au bucurat si de sustinerea PD-L. La Camera Deputatilor au avut loc 352 de voturi finale in plen, din care 147 au in­­tru­nit consensul parlamentarilor PNL, PSD si PD, iar in 21,9% din situatii PNL si PSD au facut front comun impotriva PD. Stu­diul IPP mai arata ca, la Senat, PSD si PNL au votat la fel in 66 de cazuri si de tot atatea ori s-au plasat pe pozitii ad­ver­se fata de PD. In acelasi timp, insa, de­mo­cratii au fost alaturi de PSD la 41 de legi.

Parastasul parlamentar al justitiei

Controversele privind Codul de Pro­ce­dura Penala, Agentia Nationala de In­tegritate sau DNA dateaza din perioada ministeriatului Monicai Macovei. Inca de atunci, PSD, PRM, PC si parte din PNL au introdus o serie de amendamente care in­trau in contradictie cu angajamentele lua­te fata de Comisia Europeana. Sa ne amintim ca, inca din 2006, PSD, prin Ro­dica Stanoiu si Florin Iordache, si UDMR, prin senatorul Gyorgy Frunda, au initiat pro­iecte de legi prin care incercau sa mo­di­fice procedura de numire a procurorilor sefi. A fost nevoie de interventia prese­din­te­lui si atentionarea ferma a CE pentru ca legile sa fie stopate pe moment. Pentru Legea ANI sau CPP s-a dus o lupta fe­ro­ce in comisia juridica si doar opozitia fer­­ma a Monicai Macovei a edulcorat amen­da­mentele.

Din 2007 incoace, insa, din momentul in care PNL s-a alaturat coalitiei deja exis­tente, iar DNA a inceput cercetarea pena­­la a unor ministri, determinarea de a taia din­tii reformei justitiei a devenit de neo­prit. Asa se face ca in momentul de fata a fost adoptata legea prin care CSM este cel care ii numeste pe procurorii sefi, pre­se­dintele pierzand acest drept, iar Codul de Procedura Penala a trecut cu o serie de prevederi contestate de Comisia Euro­peana si chiar de ministrul Predoiu.

De remarcat ca unul dintre artizanii mo­dificarii procedurii de numire a pro­cu­ro­ri­lor sefi este senatoarea PNL Norica Ni­co­lai, care a fost sustinuta prin vot in co­mi­­sia juridica de Doru Ioan Taracila (PSD), Serban Nicolae (PSD), Danut Un­gu­reanu (PSD), Ioan Basgan (PNL), Ver­gi­nia Ve­di­nas (PRM) si Gavrila Vasilescu (PC).

La CPP, initiatorii celor mai controver­sate amendamente au fost pesedistii Eu­gen Nicolicea si Florin Iordache.

La randul ei, ANI a fost contestata de PD-L la Curtea Constitutionala si legea pre­vede ca doar averile “nejustificate”, as­pect greu demonstrabil, vor putea fi con­fiscate.

Legile-plocon pentru clientela politica

Parlamentarii nu au avut nicio retinere in a vota legi cu dedicatie pentru clientela de partid, cele mai faimoase exemple fiind legile prin care Radu Mazare, care con­troleaza Consiliul judetean, a primit cu titlu gratuit 25% din actiunile detinute de stat la Aeroportul International “Mihail Kogalniceanu” si 20% din Compania Ad­mi­nistratia Porturilor Constanta. Cele doua legi au fost initiate de 3 deputati PSD, printre care insusi fratele lui Radu Ma­zare, si votate cu generozitate de in­­trea­­ga coalitie PSD-PNL-PRM-PC si UDMR.

Legea RAPPS, prin care demnitarii-chi­riasi in vilele de protocol isi puteau cum­para casele prin negociere directa, si nu prin licitatie, a fost respinsa de prese­din­te, dar lasata neschimbata de parla­men­tari. Lucru normal, din moment ce erau direct interesati, nu doar Mircea Geoa­na fiind un beneficiar direct al unei ast­fel de vile, si doar decizia de ne­con­sti­tu­tionalitate a Curtii Constitutionale, unde a fost reclamata de PD-L, a oprit-o.

Deputatii, la initiativa a trei pesedisti - Valer Dorneanu, Tudor Mohora si Florin Ior­dache -, au exclus din randul faptelor pe­nale mita pentru facilitarea fraudelor bancare, dedicatie pentru viitorii cercetati penal pentru coruptie.

Alesii s-au specializat in legi neconstitutionale

Intamplator sau nu, din prostie sau cu intentie, parlamentarii au dat proba pro­priei competente, votand pe banda ru­lan­ta legi neconstitutionale. Doar in ultimii doi ani, Curtea a trebuit sa se pronunte de 30 de ori asupra unor legi, in 21 de ca­zuri verdictul fiind de neconstitutiona­li­tate.

Recordul absolut l-a atins Legea 3/2000 de organizare a referendumului, care a beneficiat de 5 contestari la Curte, toate avand scopul de a-i ingradi sefului sta­tului posibilitatea organizarii de refe­ren­dumuri in contextul suspendarii sale din functie. Legea a primit tot atatea ver­dic­te de neconstitutionalitate.

Lovite de neconstitutionalitate au fost si legea privind inceperea urmaririi pe­na­le a unor ministri, controlul averii demni­ta­rilor, deconspirarea Securitatii, cumpa­ra­rea caselor de la RAPPS si schimbarea mo­dalitatii de numire a procurorilor sefi.

Solutia imorala a facut legile restauratiei

Cu cele 3% ale sale, “solutia imorala” Felix-Voiculescu a avut un rol cu totul aparte in parlament. Incepand din momentul in care s-a asezat vitejeste in fruntea comisiei pentru suspendarea presedintelui si s-a tras in poza cu Norica Nicolai si Eugen Nicolicea, Voiculescu a capatat aripi si sustinere pentru cele mai restauratoare legi votate de parlament. Debutul l-a facut raportul prin care recomanda suspendarea lui Basescu si a continuat apoteotic cu dizolvarea CNSAS. Locotenentul si avocatul sau, Sergiu Andon, a mutilat in Comisia juridica ordonanta guvernului, iar cu ajutorul acelorasi Florin Iordache si Norica Nicolai a scos de sub incidenta legii verificarea fostilor nomenclaturisti si a introdus un principiu inedit al turnatoriei, cel cu “intentie”, ceea ce transforma CNSAS, in pragul alegerilor, intr-o institutie pur decorativa. O alta izbanda a “solutiei imorale” este asa numita “Lege Voiculescu”, prin care fostii proprietari nu mai au acces in justitie,

nu-si mai pot revendica in natura imobilele nationalizate fara titlu, fiind obligati sa se multumeasca doar cu despagubiri de la Fondul Proprietatea, devenit, intre timp, un soi de banca a afaceristilor liberali.

Tot un fost conservator, actualmente liberal, Constantin Faina, a fost cel care a promovat respingerea ordonantei prin care revolutionarii care au iesit in strada in 1987 la Brasov isi pierd drepturile. Normal, din moment ce tovarasul Faina ii infiera in '87 pe aceeasi muncitori. Ca sa nu mai discutam de contributia pe care Sabin Cutas a avut-o in comisia care a constatat ca Ceausescu a fost, ca si urmasul sau, sarac si cinstit.