De același autor
Istoria DNA
Joi, 9 februarie, senatorii au respins Ordonanta de Urgenta 134/2005, care prevedea transformarea PNA in DNA, cu 47 de voturi pentru, 33 impotriva si 9 abtineri, in conditiile in care, pentru a trece, actul normativ avea nevoie de cel putin 69 de voturi pentru.
In septembrie 2005, guvernul a decis transformarea Parchetului National Anticoruptie (PNA) in Departamentul National Anticoruptie (DNA) prin Ordonanta de Urgenta 134/2005, care extindea atributiile noii structuri. DNA urma sa se ocupe de cazurile de mare coruptie, avand posibilitatea sa cerceteze inclusiv parlamentari. In competenta DNA intra cercetarea dosarelor de coruptie in care valoarea pagubelor depasea 200.000 de euro (fata de nivelul maxim de 10.000 de euro prevazut anterior), indiferent de calitatea persoanelor implicate. De asemenea, a fost majorata valoarea sumei oferita ca mita si care face obiectul unui dosar de cercetare al DNA, de la 5.000 la 10.000 de euro. In atributiile DNA au fost incluse toate infractiunile comise impotriva intereselor financiare ale comunitatii europene, precum si faptele de inselaciune si evaziune fiscala sau vamala al caror prejudiciu depaseste un milion de euro. La infiintare, DNA a preluat de la Parchetul General toate dosarele de mare coruptie, inclusiv cele legate de fosti sau actuali parlamentari ori ministri.
Ordonanta de Urgenta privind transformarea PNA in DNA a fost publicata in Monitorul Oficial pe 7 octombrie 2005, iar pe 10 octombrie a fost inregistrata la Camera Deputatilor, unde a fost dezbatuta si aprobata, in procedura de urgenta. In 26 octombrie, Ordonanta 134/2005 a fost inregistrata la Senat, unde nu a fost dezbatuta decat pe 9 februarie 2006, si nu in procedura de urgenta, asa cum prevad Constitutia Romaniei si Regulamentul de organizare si functionare a Senatului.
Presedintele Traian Basescu poate trimite inapoi la parlament legea de respingere a Ordonantei de Urgenta privind infiintarea DNA sau poate promulga aceasta lege, caz in care DNA revine la titulatura si competentele vechiului PNA, fara posibilitatea anchetarii parlamentarilor. Pana la decizia presedintelui Basescu, DNA va functiona in acelasi regim juridic ca si pana acum.
Societatea civila sprijina DNA in lupta anticoruptie
Organizatiile semnatare dezaproba votul de joi, 9 februarie, al Senatului României, care este de natura sa compromita demersurile Departamentului National Anticoruptie in activitatea sa de combatere a coruptiei.
Respingerea de catre Senat a proiectului de lege pentru aprobarea OUG 134/2005 pentru modificarea si completarea OUG 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie reprezinta, in opinia noastra, o lipsa de responsabilitate a Senatului Romaniei, dar si o lipsa de interes si de perspectiva a membrilor autoritatii legiuitoare in raport cu prioritatile României, si anume cele legate de integrarea in Uniunea Europeana.
In fapt, prin respingerea acestui proiect de lege se urmareste ingreunarea unor anchete in curs ale DNA privind marea coruptie.
A retrage institutiei specializate competenta in anchetarea actelor de mare coruptie tocmai atunci când a inceput sa isi demonstreze eficienta este o declaratie de sprijin acordata marilor corupti.
De asemenea, consideram ca acei senatori care, prin votul lor sau prin absenta deliberata, au dus la respingerea ordonantei, reconfirma esecul actualului sistem electoral. Acest sistem permite alesilor sa substituie interesului public interese private, fara a risca sa dea socoteala pentru activitatea lor in nume propriu.
Reamintim faptul ca efectele OUG 134/2005 au fost apreciate in Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din octombrie 2005, iar intoarcerea la situatia din trecut pune in pericol aderarea României la Uniunea Europeana.
De aceea, cerem cu insistenta Presedintelui României sa evalueze atent aceasta situatie si sa retransmita parlamentului legea. Totodata, in aceasta situatie de criza, cerem Guvernului României sa-si asume raspunderea guvernamentala asupra unei legi privind organizarea si functionarea Departamentului National Anticoruptie. Cerem deputatilor si senatorilor sa analizeze importanta acestei legi, din perspectiva interesului public si nu din aceea a protejarii intereselor proprii, de partid sau de grup.
Asociatia Pro Democratia, Asociatia pentru Protejarea si Promovarea Libertatii de Exprimare, Agentia de Monitorizare a Presei, Alianta Civica, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CENTRAS, Fundatia CONCEPT, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Fundatia Gheorghe Ursu, Fundatia Proiectul de Educatie Civica si Dezvoltare Academica, Freedom House, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academica din România, Societatea pentru Justitie, Societatea Româna de Stiinte Politice, Transparency International Romania
10 februarie 2006
Apel de solidaritate pentru combaterea coruptiei
Votul prin care Senatul Romaniei a respins proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr. 134/2005, pentru modificarea si completarea OUG nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie a starnit consternarea opiniei publice din tara si îngrijorarea intemeiata a reprezentantilor comunitatii internationale.
Este votul din Senatul Romaniei o greseala majora, sau o lovitura disperata data principiilor care trebuie sa guverneze într-un stat de drept, expresie a fricii unora de consecintele independentei justitiei si de posibilele rezultate ale ofensivei împotriva coruptiei?
Activitatea DNA din ultima vreme ofera speranta ca formula “nimeni nu este mai presus de lege” poate dobandi continut si în România. Decizia senatorilor de desfiintare a DNA, exprimata prin votul dat joi, 9 februarie 2006, dinamiteaza credibilitatea actualului proces de reforma a justitiei, ucide sperantele românilor si compromite calendarul integrarii europene a României.
Poate ar trebui sa ne bucure acest vot; implicit, el este o dovada ca justitia da roade!
Cerem politicienilor sa respecte interesul national si sa actioneze cu responsabilitate pentru prezentul acestei tari.
O Românie europeana nu se poate cladi în absenta unei justitii independente. Nu mai avem nevoie de razboaie împotriva coruptiei, declansate cu mare pompa mediatica, dar încheiate lamentabil, ci de magistrati onesti, neexpusi presiunilor politice sau economice, capabili sa judece cu masura egala, în functie de fapta comisa, nu de numele celor în cauza. E mult? E putin?
Semnatarii acestui document fac un apel la solidaritate pentru apararea independentei justitiei si sprijinirea luptei împotriva coruptiei.
Îi încurajam si îi sustinem pe toti cei care participa la actul de justitie sa îsi continue munca, sa îsi faca datoria cu profesionalism, cu onestitate si fara teama.
Societatea Timisoara; Asociatia “21 Decembrie 1989”; Solidaritatea Universitara; Ion Caramitru; Radu Filipescu; Lucia Hossu-Longin; Gabriel Liiceanu; Nicolae Manolescu; Teodor Maries; Florian Mihalcea; Mircea Mihaies; Dan C. Mihailescu; Christian Mititelu; Mona Musca; Victor Neumann; Andrei Oisteanu; Horia-Roman Patapievici; Andrei Plesu; Tania Radu; Alexandra Razvan; Valeriu Stoica; Dan Tudorache; Tudorel Urian; Traian Ungureanu; Ioana Voicu-Arnautoiu.
Lista ramâne deschisa pentru semnaturi.
12 februarie 2006
Senatul Romaniei, 9 februarie 2006
Lista senatorilor care au votat impotriva Ordonantei 134/2005
Ion Chelaru (PSD), Octav Cozmanca (PSD), Ovidiu Cretu (PSD), Teodor Filipescu (PSD), Radu Cristian Georgescu (PSD), Ion Iliescu (PSD), Ion Vasile (PSD), George Maior (PSD), Serban Mihailescu (PSD), Serban Nicolae (PSD), Traian Novolan (PSD), Dan Mircea Popescu (PSD), Mihail Popescu (PSD), Ilie Sarbu (PSD), Doina Silistru (PSD), Ion Solcanu (PSD), Sever Ster (PSD), Doru Ioan Taracila (PSD), Angel Talvar (PSD), Ioan Toma (PSD), Vasile Ungureanu (PSD), Carol Dina (PRM), Valentin Dinescu (PRM), Viorel Dumitrescu (PRM), Gheorghe Funar (PRM), Constantin Gaucan (PRM), Ilie Ilascu (PRM), Nicolae Iorga (PRM), Irina Loghin (PRM), Ilie Petrescu (PRM), Dan Claudiu Tanasescu (PRM), Mihai Ungheanu (PRM), Verginia Vedinas (PRM).
Lista senatorilor care s-au abtinut
Viorel Arcas (PSD), Al. Athanasiu (PSD), Ion Florescu (PSD), Radu Mardare (PSD), Otilian Neagoe (PSD), Aurel Simionescu (PSD), Rodica Stanoiu (PSD), Szábo Fekete (UDMR), Pete Stefan (UDMR)
Lista senatorilor care au fost prezenti, dar care nu au votat
Ilusca Daniel (PNL), Dan Carlan (PD), Petre Daea (PSD), Verestoy Attila (UDMR)
Lista senatorilor absenti
Cristian David (PNL), Gheorghe Flutur (PNL), Ion Basgan (PNL), Jan Vraciu (PD), Nicolae Neagu (PD), Paul Pacuraru (PNL), Radu Tarle (PD), Radu Campeanu (PNL), Serban Cezar Stratila (PNL), Stefan Mihail Antonie (PNL), Teodor Melescanu (PNL), Vasile Blaga (PD), Dan Voiculescu (PD), Silvia Ciornei (PD), Gheorghe Copos (PD), Ioan Codrut Seres (PD), Irinel Popescu (PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Aurel Ardelean (PRM), Eugen Mihaescu (PRM), Petru Stan (PRM), Viorel Senior Duca (PRM), Viorica Georgeta Pompilia Moisuc (PRM), Adrian Paunescu (PSD), Antonie Iorgovan (PSD), Aristide Roibu (PSD), Corina Cretu (PSD), Cristian Diaconescu (PSD), Ion Radoi (PSD), Ion Moraru (PSD), Mircea Geoana (PSD), Nicolae Vacaroiu (PSD), Razvan Emil Theodorescu (PSD), Silvia Ticau (PSD), Sorin Oprescu (PSD), Vasile Dancu (PSD), Viorel Stefan (PSD), Csaba Sógor (UDMR), Markó Béla (UDMR), Csaba Németh (UDMR), György Frunda (UDMR), Peter Eckstein Kóvacs (UDMR)
Reactii la respingerea Ordonantei
• Ambasada SUA la Bucuresti:
“Ambasada SUA isi exprima ingrijorarea in legatura cu evenimentele petrecute in Senatul Romaniei si care ar putea compromite capacitatea DNA de a-si desfasura importanta sarcina de investigare a cazurilor de coruptie la nivel inalt. Cerem Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta impotriva coruptiei continua, inclusiv la cel mai inalt nivel. Lupta impotriva coruptiei ramane un factor esential pentru viitorul Romaniei ca democratie in comunitatea euro-atlantica.”
• Comisia Europeana:
Comentand respingerea de catre Senatul Romaniei a Ordonantei, Krisztina Nagy, purtatoarea de cuvant privind extinderea, a declarat: “Suntem în curs de analizare a impactului acestei decizii pentru lupta împotriva coruptiei în Romania”. Executivul comunitar este convins ca guvernul roman va face tot posibilul pentru a gasi o solutie durabila si eficienta pentru continuarea luptei împotriva coruptiei, a spus Krisztina Nagy.
• Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti:
“Lupta împotriva coruptiei a ajuns într-un punct critic. Din pacate, în aceasta perioada delicata a procesului de aderare la Uniunea Europeana, unele persoane sunt mai preocupate de propriile interese decat de interesul national. Unii pesti se zbat sa scape din navodul pe care Monica Macovei si Daniel Morar îl construiesc.”
• Calin Popescu Tariceanu, prim-ministru al Romaniei, presedinte al PNL:
“Este o problema de cvorum, nu de atitudine politica. Trebuie sa discutam cu grupurile noastre parlamentare. Acum, nu sunt in masura sa spun care este posibilitatea de solutionare.” Ulterior, premierul i-a adresat presedintelui o scrisoare, in care ii solicita sa analizeze “posibilitatea de a cere Parlamentului reexaminarea acestei legi”.
• Emil Boc, presedinte al PD:
“Deocamdata, Ordonanta este in vigoare. Din punct de vedere politic, nu pot, insa, sa nu observ ca intr-un moment extrem de important pentru Romania in perspectiva integrarii in UE, Senatul Romaniei da un vot de blam luptei anticoruptie, da, cu alte cuvinte, un vot impotriva tuturor demersurilor pe care le-am facut in acest moment in vederea reformei justitiei si a eficientei luptei anticoruptie. Cred ca este o complicitate la nivelul clasei politice, din nefericire, si o spun cu toata responsabilitatea, la fel cum a fost o complicitate si in cazul statutului parlamentarilor, pentru consacrarea unor privilegii, pentru ca anumiti parlamentari sa nu poata fi anchetati de catre DNA. In cazul in care vom constata ca din partea puterii au existat parlamentari care au votat impotriva acestei ordonante, cred ca s-a inteles ca sanctiunea trebuie sa fie drastica, mergand pana la excluderea din partid pentru un asemenea demers.”
Ion Iliescu, liderul grupului PSD din Senat:
“Misiunea anchetarii demnitarilor si a parlamentarilor revine Parchetului, institutie autonoma si cu posibilitati de a actiona. S-a transformat intr-un organism subordonat Parchetului General, iar sentimentul meu a fost ca nu a existat o motivatie sa se schimbe acest statut. Parchetul General poate sa-si indeplineasca aceste atributii, deci nu este nici o problema.”
• Rodica Stanoiu (PSD), fost ministru al Justitiei:
“In acest moment, ii revine din nou Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justite competenta privind anchetarea parlamentarilor. Dosarele DNA se vor declina catre Parchetul ICCJ. Adica parlamentarii vor avea statut privilegiat. Procurorul care se va ocupa de cazurile transferate de la DNA ar putea relua toate probele. Pentru ca el este stapanul cauzei.”
• Mircea Geoana, presedinte PSD
“Si alti parlamentari, alti senatori din arcul guvernamental inteleg ca dreptul suveran, legitim, al Parlamentului Romaniei de a-si spune opinia exista in continuare in democratia romaneasca si este si un semnal de avertizare pentru d-na ministru Macovei, care incearca sa-si impuna o agenda personala de reformare a justitiei dupa modul in care dansa vede reformarea justitiei, impunand parlamentului si societatii romanesti solutiile pe care le crede de cuviinta. Ce ne impiedica sa implicam Parlamentul Romaniei intr-o dezbatere pe aceste chestiuni?”
