De același autor
De mai bine de un an, subsemnatii, profesori de la Universitatea de Vest Timisoara, ne-am constituit intr-un Grup pentru Reforma Universitara (GRU). Ni s-au alaturat apoi, explicit, conf. dr. Paul Kun si lector dr. Giorgiana Soimu, iar pozitii proreformiste si-au exprimat in publicatia Grupului1 colegi de la alte specializari, nume de prestigiu la nivel national, cum ar fi profesorii Cornel Ungureanu sau Silviu Cerna. Alaturi de dorinta de reformare a invatamantului universitar, ne-au mobilizat mai ales rusinea de a apartine unei comunitati academice discreditate de un rector sau profesori cu un trecut dubios, aflati mereu in atentia presei, si lehamitea in fata tot mai numeroaselor abuzuri administrative sau ignorari ale legii venite din partea aceluiasi rector omnipotent sau chiar a Senatului. Semnatarii prezentului material au atacat in instanta hotarari abuzive ale Senatului, dar, dupa ce un complet de judecata a suspendat in sedinta publica respectivele abuzuri, ne-am confruntat cu primele malformatii ale "sistemului". De care mediul academic nu e deloc strain: pe aceeasi cauza, una dintre judecatoare, doctorand la UVT, a hotarat ca UVT are dreptate in fata a doi universitari, in vreme ce un judecator independent a dat castig de cauza celorlalti membri GRU. In plin proces, firma de avocati ce ne reprezenta ne-a anuntat ca ne lasa pe masa de operatie a justitiei. Ironia destinului facea ca maestrul firmei sa bata (cu umilinta) la portile profesoratului ale caror chei se afla in mainile rectorului si ale Senatului! Au urmat nu doar perplexitati, reconsiderari ale aliantelor si, de ce sa nu o spunem, anxietati legate inclusiv de faptul ca Senatul a decis instalarea unor camere video in toate amfiteatrele2. Practic, eram 5 oameni ce infruntam un Senat aproape in totalitate obedient, un rector discretionar, multimilionar in euro, si, mai ales, frica paralizanta a celor peste 500 de angajati ai Universitatii. Poate parea patetic, dar ne-au ajutat solidarizarea sindicatului pe Universitate cu cauza noastra, semnalele venite dinspre Coalitia pentru Universitati Curate, gesturile de simpatie ale unor decani (profesorul Dumitru Serban), speranta ca, totusi, unii dintre membrii marcanti ai Senatului vor iesi din tacere: profesorii Pia Branzeu si Victor Neumann!
Nu in ultimul rand, a contat mana intinsa din partea domnului Valeriu Stoica, a carui solidara asistenta ( pro bono!) a facut posibila stramutarea procesului.
Este evident ca mediul academic se reverbereaza in actul de justitie, dupa cum el radiaza in economie, in administratie, politica etc. Miza e mult mai mare decat pare pentru un ochi neprevenit. Fiindca, pe parcursul timpului, a devenit evident faptul ca natura conflictului nu este una circumstantiala, de interese particulare, ci politica. Odata cu mediatizarea infruntarii in justitie dintre GRU si conducerea Universitatii de Vest, numeroasele semnale de la colegi din tara evidentiau similitudini ingrijoratoare in ceea ce priveste abuzurile, intimidarile, protagonistii. Universitarii fosti comunisti sau colaboratori ai Securitatii incearca sa controleze total mediul academic! Strategia nu este noua, insa in ultimele luni ea a devenit tot mai agresiva, presati si de polarizarea arenei social-politice. Istoria autodafeurilor intelectuale are nume prestigioase. Lehamitea l-a facut pe profesorul Livius Ciocarlie sa se pensioneze la 62 de ani. Au fost inlaturati brutal Brandusa Armanca (in prezent director la Centrul Cultural din Budapesta), Marius Lazurca (actualul ambasador de la Vatican), Dan Ungureanu, acum profesor in Canada.
Cu exceptia unei opozitii mai mult sau mai putin organizate, totul pare sa favorizeze nomenclatura academica: autonomia universitara a bunului plac, un sistem de alegeri indirecte, prin intermediari, perpetuarea unui stat de functiuni ce asigura obedienta absoluta a membrilor catedrelor, anihilarea reactivitatii studentilor3.
Protagonistii sistemului. Un rector "penal" sau pensionar?
Adjectivul " penal" nu ne apartine. El e preluat din presa si o statistica primara ne ofera o surpriza prea putin academica: peste 80% dintre articolele referitoare la rectorul Universitatii de Vest, Ioan Mihai, se refera la abuzuri, ilegalitati, fapte penale. In joc nu se afla doar Universitatea de Vest, ci si privatizarea fabricii de bere. In fata numeroaselor gesturi de maharajah atotputernic, aproape ca nu mai conteaza nici faptul ca a candidat la functia de rector, desi implinea 65 de ani pe durata mandatului, nici ca la DNA se afla depus un dosar in data de 6 august 2006, nici ca in declaratia sa de avere a trecut, neglijent(?), 900.000 de euro proveniti din surse necunoscute. Nu conteaza nici ca nu a catadicsit sa raspunda memoriilor noastre, nici ca a sustinut aberatii in fata Senatului cand a cerut desfiintarea Catedrei de Jurnalistica. Probabil conteaza insa enorm faptul ca intre beneficiarii privatizarii fabricii de bere se afla influenti membri ai PSD, cum ar fi Ion Predescu! In Romania academica se puncteaza enorm faptul ca, desi nu balbai nici o limba straina, vorbesti pe limba fostilor tovarasi de drum.
Maiorul din ‘89 isi intalneste fiul victimei in amfiteatru
Conflictele de natura ideologica au iesit la iveala si atunci cand GRU a protestat fata de aducerea "pe tancuri" in universitate a generalului Paul Vasile, personaj extrem de controversat si strain lumii academice, implicat in reprimarea revolutiei de la Timisoara. In raportul procurorului Dan Voinea, fostul maior din decembrie ‘89 Paul Vasile era acuzat ca ar fi condus si executat foc asupra demonstrantilor din Calea Girocului, Timisoara. Astazi, fostul general este profesor al unei universitati unde, printre studenti, s-au ratacit, ca prostii, si copii ai celor impuscati in revolutie. Generalul preda integrare europeana la Facultatea de Stiinte Politice, prin gratia decanului facultatii, prof. dr. Ioan Biris, despre care va fi vorba mai jos. Noi am protestat, evident, in zadar. Aici nu mai e vorba de lege, ci de obraz! Deocamdata, Legea Obrazului Gros nu are valabilitate juridica.
Un profesor doctor cu semnatura "divina": Ioan Biris
Doctoratul lui Ioan Biris sale are o amprenta divina: e semnat de Dumitru Popescu. Supranumit "Dumnezeu". A fost directorul Cabinetului Judetean de Partid Arad pana in 1989. Care partid? Partidul care a defilat de 1 Mai si 23 August cu portretele lui Platon, Aristotel, Kant, Hegel? Putin probabil. In "virtutea" semnaturii lui Dumitru Popescu, Biris e decan, conducator de doctorat, membru al comisiei de doctorate in filosofie, satrap al unei facultati ce are in pedigree urmatorul "palmares": a desfiintat catedra unei specializari acreditate, Jurnalistica, cu 500 de studenti in 2007, pastrand in conducerea Catedrei de Filosofie si Stiinte ale Comunicarii(?!) numai profesori de la specialitatea filosofie. O specializare cu mai putin de 50 de studenti in 4 ani de studiu. Asta in timp ce specializarea Politologie nu a reusit sa depuna dosarul de acreditare! Si totusi, Ioan Biris e un profesor influent: conduce doctorate, semneaza state de functii, hotaraste destine. In baza unui decret din 1990 ce echivala diplomele de la " Stefan Gheorghiu" cu diplomele universitare.
Solutia?
Alaturati-va Memoriului GRU cu privire la necesitatea lustratiei in mediul academic!
conf. dr. Vasile Docea, prof. dr. Lucica Iancu, conf. dr. Viorel Marineasa, prof. dr. Marcel Tolcea, conf. dr. Daniel Vighi
