Justitie si politica

Criza actuala din justitie marcheaza in esenta relatia inca ambigua dintre politicieni si magistrati. Este o proba in plus a faptului ca justitia, chiar si dupa aderarea la UE, este vazuta ca un potential instrument politic. In dosarul de fata am chestionat toate partile implicate in acest conflict, dar trebuie precizat ca revista 22 sustine, asa cum a facut-o si pana acum, reforma justitiei, independenta ei si lupta

impotriva coruptiei. (Revista 22)

 

 

DNA asaltata de politic

 

Seful DNA, Daniel Morar, si procurorii anticoruptie au devenit tinte ale atacurilor politice imediat dupa Raportul Comisiei Europene din octombrie 2005 si dupa ce au aparut primele rezultate ale noii echipe. Tonul l-a dat PSD, care a propus un amendament la Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, care sa modifice modalitatea de numire si revocare a procurorului sef al DNA: sa nu mai fie numit la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, ci direct de Consiliu. Luarea unei decizii a fost amânata si atunci au fost gasite alte cai de a pune presiune pe DNA.

Mai jos avem cronologia tentativelor venite dinspre politic de a ingradi activitatea DNA.

 

• 9 februarie 2006: Senatul, camera decizionala, respinge Ordonanta de Urgenta prin care se infiinta Departamentul National Anticoruptie, ca structura specializata in anchetarea parlamentarilor.

• 2 martie 2006: senatorii revin asupra OUG privind infiintarea DNA, in urma cererii de reexaminare a presedintelui Traian Basescu si a negocierilor pe care acesta le-a avut la Cotroceni cu liderii partidelor politice parlamentare. Votul este urmat de repunerea pe tapet a procedurii de numire si revocare a procurorilor cu functii de conducere, iar vârful de lance este acum UDMR, prin initiativa legislativa a senatorului Frunda György, care preia astfel propunerea PSD.

• 13 februarie 2007: Senatul aproba motiunea simpla împotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei, motiune a carei singura solicitare concreta (cu exceptia celei de demitere a ministrului, declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala) era tocmai schimbarea procedurii de numire a sefului DNA.

Dupa schimbarea ministrului Justitiei, în aprilie 2007, a devenit tot mai evident faptul ca prezenta Monicai Macovei în guvern era ca un scut împotriva atacurilor politice la adresa DNA. Odata plecata din guvern, atât dinspre Executiv, cât si dinspre parlament au fost lansate atacuri virulente cu tinta directa: procurorii anticoruptie. Initiativa pentru o Justitie Curata noteaza în primul sau raport, lansat la data de 24 iunie 2007, ca "Justitia penala din România a fost supusa în ultimele saptamâni unor presiuni puternice, care au avut ca scop intimidarea si blocarea anchetelor cu politicieni.

• 8 mai 2007: ministrul Justitiei solicita CSM revocarea procurorului Doru Tulus, seful Sectiei a II-a de la DNA. Ministrul nu prezinta nicio dovada de incompetenta a procurorului Tulus. Sectia a II-a a DNA este cea care are în lucru dosare cu politicieni (Béla Markó, Dan Voiculescu, Verestóy Attila, Adrian Nastase, Serban Mihailescu, George Copos etc.).

• 10 mai 2007: presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, cheama câtiva procurori sa dea socoteala în parlament. "Solicit sa dispuneti procurorilor în cauza, precum si oricaror persoane citate, prezenta în fata Comisiilor parlamentare", le scrie demnitarul procurorului general si sefului DNA. Procurorul general, Laura Codruta Kövesi refuza ferm si reclama la CSM imixtiunea în treburile justitiei. "Am luat act cu ingrijorare de continutul scrisorii ce mi-ati adresat-o, prin care procurorii au fost confundati cu demnitari, functionari, angajati ai guvernului sau ai altor organe ale administratiei publice", ii raspunde procurorul general. Refuzul procurorilor de a da seama în fata unui institutii politice a fost discutat în cadrul Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. Liberalul Dan Radu Rusanu propune ca sanctiune, blocarea conturilor Ministerului Public si ale DNA. "Trebuie sa le blocam conturile si sa le luam banii. E o problema foarte serioasa".

• 16 mai 2007: CSM amâna sa dea curs cererii ministrului Justitiei de revocare din functie a sefului Sectiei a II-a a DNA si hotaraste sa trimita inspectorii în control, începând cu 1 iunie. Potrivit procedurii, raportul nu este final pana nu sunt incluse si observatiile DNA si pana cand nu este discutat de CSM. Cu toate acestea, la mijlocul lunii septembrie, apar in presa fragmente din Raportul de inspectie, critice la adresa activitatii procurorilor, iar insusi ministrul Chiuariu citeaza din acest document intr-o conferinta de presa, in data de 19 septembrie. Raportul urmeaza sa fie discutat la CSM abia in data de 3 octombrie.

• 23 mai 2007: premierul Tariceanu convoaca mai multi ministri la un "mic dejun de lucru", la care, potrivit relatarilor din presa, acestia s-au plâns de procurori, care ar fi intervenit peste deciziile politice ale guvernului. Cu doar câteva zile înainte, în sedinta de guvern, ministrul de stat Béla Markó si-a atentionat colegii ca UDMR nu va mai sprijini masurile Cabinetului daca nu exista o solidaritate împotriva actiunilor DNA de anchetare a unor demnitari ai formatiunii "pe criterii politice si etnice", pentru decizii adoptate în Executiv.

• 25 mai 2007: în aceeasi nota, premierul Tariceanu îl ataca public pe seful Parchetului General pe motiv ca "nu catadicseste" sa informeze guvernul despre un caz de violenta în scoli.

• 29 mai 2007: presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, face declaratii dure împotriva procurorului-sef Doru Tulus, acuzându-l de abuz în serviciu, deoarece a trimis, potrivit procedurii, o adresa pentru a obtine informatii despre prezenta senatorului UDMR Verestóy Attila la sedintele în plen. A doua zi, deputatii din Biroul Permanent ajung la concluzia ca procurorii sunt obraznici si folosesc un ton "dispretuitor".

• 12 iunie 2007: premierul Tariceanu externalizeaza conflictul si se plânge presedintelui Comisiei Europene ca procurorii nu îl informeaza cu privire la dosarele în care sunt cercetati ministri: "I-am spus lui Barroso în felul urmator: gasiti firesc ca eu, care sunt prim-ministru, sa aflu din presa ca unul din membrii Cabinetului este anchetat de Procuratura si ca Procuratura decide începerea urmaririi penale, moment în care el poate sa fie suspendat de presedinte, si eu, ca prim-ministru, nu sunt informat?". Parchetul General a replicat ulterior, precizând ca legislatia româneasca nu obliga procurorii sa îl informeze pe seful guvernului cu privire la date din dosarele penale în care sunt cercetati membri ai Cabinetului.

• 27 iunie 2007: doua ziare nationale publica documente din care reiese ca ministrul Justitiei a încercat sa scoata din Raportul Comisiei Europene partile care contineau laude la adresa activitatii procurorilor anticoruptie. Tudor Chiuariu da vina pe angajatii ministerului.

• 27 iunie 2007: Comisia Europeana prezinta Raportul privind Romania, mentinand laudele la adresa activitatii si profesionalismului procurorilor DNA: "Numarul si profilul noilor anchete initiate de DNA în aceasta perioada au contribuit la obtinerea unor rezultate pozitive in domeniul anchetelor impartiale in cazuri de coruptie la nivel inalt. Termenele în care DNA conduce si încheie anchetele pe care le desfasoara continua sa ilustreze un inalt nivel de profesionalism al echipelor multidisciplinare de ancheta din cadrul directiei". (M.S.)

 

 

Un studiu de caz: Afacerea Posta Romana

 

Pe 27 aprilie 2007, guvernul a emis o HG prin care un teren de 1 ha, aflat pe Calea Victoriei 133-135, era retras din  domeniul public al statului pentru a intra intr-o asociere in vederea realizarii unui proiect imobiliar. HG modifica un act din 1996, prin care terenul respectiv era dat Postei Romane, o regie a statului.

In 1996, imobilul din Calea Vitoriei 133-135, fost sediu al Ministerului Industriei Constructiilor de Masini inainte de 1989, a fost transmis din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti in administrarea Postei Romane, ca "proprietate publica a statului".

In hotararea din aprilie 2007, guvernul elimina cuvantul "publica", imobilul ramanand doar "proprietate a statului", motivand ca a dorit sa elimine o ambiguitate.

Pe 12 martie 2007, Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1, a emis o autorizatie de constructie si de santier, al carei beneficiar era Imopost Developments SA, societate rezultata din asocierea dintre Posta Romana (ca actionar minoritar) si companiile private Comnord SA si Procema SA, ambele controlate de omul de afaceri Sorin Creteanu. Se intentioneaza constructia unui bloc de 18 etaje, cu hotel si birouri. Terenul a fost adus de Posta Romana, in 2005, ca aport la capitalul social, la firma mixta fondata cu Comnord SA si Procema SA. DNA a inceput sa cerceteze aceasta afacere pentru ca terenul respectiv era proprietate publica, deci nu putea fi inclus in parteneriat. Mai mult, terenul a fost introdus in firma mixta cu o valoare de cca. 5 milioane euro, desi pretul pietei era mult mai mare: conform Hotnews.ro, terenul respectiv valora cel putin 16 milioane euro in 2005; astazi, te renul valoreaza peste 30 de milioane  euro. Hotararea prin care terenul din Calea Victoriei era retras din domeniul public nu a fost aprobata de seful Directiei de avizare din Ministerul Justitiei, Alina Vrabie, care a si demisionat din aceasta cauza. Un alt consilier din minister a modificat ulterior nota Directiei si a dat aviz favorabil.

Hotararea a fost semnata de premierul Tariceanu, de ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy, de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, si a fost avizata de ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu.

Cozmin Gusa, presedintele PIN, sustine ca insusi premierul Tariceanu, si firma sa ATS, dealer autorizat Citröen, au beneficiat de afacerile cu terenuri scoase din proprietatea publica a statului. Gusa a declarat ca Tariceanu este implicat in afaceri cu Sorin Creteanu, actionarul majoritar al firmei Imopost Developments, si cu grupul Baneasa-Popoviciu. Potrivit lui Cozmin Gusa, omul de afaceri Gabriel Popoviciu a cesionat unei firme a premierului Calin Popescu Tariceanu un teren din nordul Capitalei, instrainat de Universitatea Agronomica, pe care Sorin Creteanu a construit un show-room Citröen pentru firma primului ministru. Tariceanu a respins acuzatiile lui Gusa, sustinand ca nu are legaturi de afaceri cu persoanele mentionate. DNA a intrat pe fir si a cerut inceperea urmaririi penale fata de Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor, si Tudor Chiuariu, ministrul Justitiei, suspecti de coruptie si abuz in serviciu in dosarul "Posta Romana". Cu sau fara legatura cu acest caz, ministrul Chiuariu iese la bataie si face publica o parte din raportul pe care CSM l-a intreprins la DNA, in care este criticata activitatea sectiei care cerceteaza politicieni. (R.B.)

 

 

MONICA MACOVEI, fost ministru al Justitiei

"Fiecare semnatura implica raspundere"

 

Avizul pe care Ministerul Justitiei il acorda la proiectele tuturor celorlalte ministere este important, pentru ca este un aviz de legalitate, prin care explica guvernului daca prevederile unui act normativ sunt sau nu legale. In timpul mandatului sau, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, a intrat nu o data in conflict cu colegii sai de guvern si chiar cu primul ministru, pentru ca nu a avizat anumite hotarari sau ordonante intrucat nu erau legale.

 

Ce se afla sub astfel de acte normative "cu dedicatie", asa cum sunt ele calificate in presa?

 Coruptie si "furt" din banii publici, ce altceva sa ascunda? In Romania, coruptia este inerenta deciziei politice, a stat si sta pe masa guvernului. De aproape un an de zile, repet ca in Romania se "fura" din banul public prin legi, Hotarari de Guvern, Ordonante de Urgenta. Asa-numitele legi "cu dedicatie", care nu sunt destinate sa serveasca interesul public, ci interesul privat al unor persoane sau grupuri. Exceptarea guvernului - prin propria sa decizie - de la Legea achizitiilor publice si incredintarea directa a unor contracte platite din bani publici este un exemplu. Suspendarea Legii falimentului pentru 28 companii este un alt exemplu. Ce inseamna asta? Ca suspend o lege pentru mine, pentru tine si pentru inca cativa prieteni de-ai nostri! Toate tranzactiile ulterioare scaparii de la faliment a acestor companii, facute de AVAS, ar trebui cer cetate penal. Un alt exemplu la care m-am referit si in timpul mandatului: OUG referitoare la transferarea OPSPI la AVAS, care a fost publicata in Monitorul Oficial intr-o alta forma decat cea prezentata/adoptata de guvern. Nu stiu daca, intre timp, Parchetul s-a sesizat si face cercetari, dar asa ar trebui. Privatizarile si achizitiile publice sunt zona in care "se fura" cel mai mult prin decizii politice, iar acestea ar trebui verificate de Parchet. Incercarea de privatizare a Loteriei si Imprimeriei Nationale este un alt exemplu. A fost pusa pe ordinea de zi suplimentara, in ultima sedinta de guvern a anului 2005 si, din pacate, un secretar de stat de la MJ a avizat-o. Sa nu uitam nici Hotararile de Guvern care jongleaza cu terenuri si constructii. Eu nu inteleg cum poate guvernul sa continue asa.  De altfel, am si spus in timpul unei sedinte de guvern, tocmai pentru ca exista astfel de legi "cu destinatie", ca acesta este un guvern corupt.

In aceste conditii, este evident ca politicienii tipa impotriva procurorilor care ii cerceteaza si invoca tot felul de minciuni si ipoteze false, de genul raspunderii colective a guvernului. Adica, daca ne adunam mai multi ca sa comitem o infractiune, scapam toti de pedeapsa numai pentru ca suntem mai multi? Nu exista asa ceva! Fiecare semnatura poarta raspundere, inclusiv penala. 

 Este si firesc sa le fie acum frica de procurori si sa vrea sa ii elimine pe cei care, in fine, s-au dovedit independenti,  curajosi si cerceteaza politicieni. Tot de inteles este si dorinta PNL de a aduce inapoi in sistem niste "Amarie", pe care Chiuariu, in mod incredibil, il regreta zilele astea.

De ce trebuie sa tina ministrul cont de avizul directiei de specialitate si apoi intregul guvern de avizul MJ?

Pentru ca, altfel, ministrul Justitiei nu are nicio baza sa avizeze un proiect de act normativ initiat de alt minister, pentru care se cere avizul de legalitate. In momentul in care ministrul actioneaza invers decat ii recomanda Directia de avizare din MJ, se ridica desigur o mare intrebare privind motivul ministrului de a proceda astfel. Nu este automat un semn de coruptie sau frauda, dar este posibil sa ascunda astfel de fapte penale. Ministrul Justitiei este singurul ministru din guvern care avizeaza pentru legalitatea actelor normative adoptate de guvern. Prin urmare, daca nu tine seama de avizul si observatiile MJ si, mai ales, de lipsa avizului de legalitate, inseamna ca guvernul, in mod constient si intentionat, adopta un act normativ ilegal. Si trebuie sa raspunda cei care l-au semnat. (M.S.)

 

 

DANIEL MORAR, procurorul sef al DNA

DNA linsata mediatic

 

S-a spus ca nu aveati dreptul sa sesizati Presedintia pentru inceperea urmaririi penale a actualilor si fostilor demnitari.

Scrie foarte clar in Legea 115/1999, cu modificarile ulterioare, la articolul 16, alineat 2, ca trei persoane - primul ministru, procurorul general al Romaniei sau procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie - il pot sesiza pe presedintele Romaniei pentru ca acesta sa ceara urmarirea penala. Legea este cat se poate de clara.

Faptul ca informatii din anchetele DNA au devenit publice, prin publicarea unor fragmente din raportul inspectorilor CSM, este sau nu un fapt penal?

Orice fapt trebuie analizat si ramane a se stabili daca are relevanta penala. Potrivit articolului 264 din Codul Penal, divulgarea anumitor date dintr-o ancheta, a anumitor date care ingreuneaza urmarirea penala, judecata sau executarea unei pedepse poate sa constituie o infractiune, aceea de favorizare a infractorului. Iar in cazul nostru concret, divulgarea unor informatii despre existenta unor autorizatii de interceptare obtinute legal, inainte de finalizarea anchetei si inainte ca procurorul sa fi instiintat acele persoane despre faptul ca au fost interceptate, inainte ca procurorul sa le intrebe despre aspectele rezultate in urma interceptarilor, ar putea fi de natura sa ingreuneze urmarirea penala.

Pe cine ar trebui sa sesizati pentru aceasta infractiune comisa prin publicarea acestor informatii? Pentru ca printr-o ancheta se va putea afla cine a dat drumul acelui raport spre presa.

Sunt doua aspecte aici. Mai intai, avem problema celor care au inscris intr-un raport asemenea date (inspectorii CSM, n.r.), pentru ca, potrivit experientei lor si practicii CSM, nu ar fi trebuit sa faca acest lucru. Pentru analiza pe care au desfasurat-o nu era nevoie sa scrie concret ca in dosarul cu numarul X au fost autorizatii de interceptare si care au fost instantele care au admis aceste cereri. Aceasta, in primul rand. In al doilea rand, este problema celui care a facut publice datele respective, pe surse. Pana acum nimeni nu a recunoscut ca a dat acel raport presei.

Daca vorbim de stabilirea responsabilitatilor, este in sarcina procurorului de caz, care instrumenteaza cauza la care ne referim, sa vada daca, prin divulgarea acestor date, urmarirea penala a fost ingreunata. Si atunci, strict teoreric, procurorul DNA se poate sesiza el, in ipoteza teoretica a unei infractiuni de favorizare a infractorului, daca aceasta infractiune este in legatura directa cu infractiuni de coruptie, sau poate sa sesizeze orice alt parchet competent. Dar, repet, este problema procurorului de caz.

In cazul inspectorilor CSM, autorii raportului, veti sesiza conducerea CSM pentru ca, prin adunarea acestor informatii din dosare sensibile, s-au creat premisele unui prejudiciu pentru unele anchete ale DNA?

Sesizarea CSM am facut-o prin trimiterea observatiilor la raportul de inspectie, observatii in care noi am solicitat eliminarea din raportul care se va da publicitatii a informatiilor referitoare la indicarea concreta a unor persoane care au facut plangere, a unor persoane audiate sau a unor persoane cercetate, pentru ca sunt date care asigura confidentialitatea anchetei penale. Aceste observatii vor fi analizate mai intai de catre inspectorii judiciari si apoi de catre membrii Sectiei pentru procurori, in data de 3 octombrie.

 

De la "comisari sovietici" la "politie politica"

 

Cum comentati faptul ca un raport, intr-o forma incompleta, este dezbatut de toata lumea in presa, iar ministrul Justitiei face conferinte de presa pe aceasta tema?

Am asistat la un linsaj mediatic, din momentul in care parti din acest raport au fost publicate, fara ca noi sa avem posibilitatea sa ne aparam. Este un raport facut de inspectori judiciari, care nu trebuia transmis nimanui, pana ce inspectorii nu examineaza si obiectiunile noastre. Dupa examinarea acestora, fie le integreaza in raport, fie le resping. Abia apoi se intocmeste documentul final, care va fi pus in discutia Sectiei pentru procurori. Asadar, nu documentul din care au ajuns fragmente in presa va fi pus in discutia Sectiei pentru procurori. Sa dai presei date dintr-un raport este total incorect, ca sa nu spun ca ar contraveni practicii constante a CSM.

Deci, e o incalcare flagranta a procedurii CSM? S-au mai intamplat astfel de cazuri?

Nu stiu daca s-au mai intamplat astfel de cazuri. Media nu a fost atat de atenta la alte rapoarte, cum este la raportul de inspectie asupra DNA, insa inteleg ca au aparut in presa declaratiile vicepresedintelui CSM, care a spus ca este interzis sa se citeze dintr-un raport de inspectie al CSM, atata timp cat acesta nu a fost aprobat de Sectia pentru procurori.

In adresa prin care mi s-a trimis raportul inspectiei, mi s-a spus ca pot prezenta observatii pana la o anumita data, cu mentiunea ca pana la data de 3 octombrie raportul nu este public, tocmai din considerentele pe care vi le-am spus, pentru a nu fi analizat inainte de finalizarea lui. Intrucat discutia pe acest raport s-a purtat in presa, fara ca punctul nostru de vedere sa fie luat in considerare, am decis si noi sa publicam obiectiunile noastre la raport. Daca acuzele ni se aduc in plan public, trebuie sa ne aparam si noi tot in plan public.

Chiar vi se reproseaza faptul ca nu raspundeti public acuzatiilor care vi se aduc. Iar cea mai veche acuzatie care vi se aduce - si dvs., si DNA - este ca raspundeti comenzilor lui Traian Basescu. Acum, mai nou, au aparut sintagmele "DNA - procuratura politica", "DNA - noua Securitate". Iar ceea ce s-a intamplat in ultimele zile pare sa le fi dat munitie celor care va acuza.

Acum 4-5 luni, cand s-a solicitat revocarea unui procuror sef de sectie, toata lumea a scris ca a fost o cerere de revocare intempestiva si nemotivata. In urma acestei cereri, pe care CSM a suspendat-o pana la efectuarea unui control, s-a nascut o intreaga poveste cu corelatii si acuze de genul ca DNA a solicitat cercetarea ministrului Justitiei ca urmare a faptului ca acesta, la randul sau, a solicitat revocarea procurorului-sef. Am mai explicat cronologia faptelor, si anume ca cercetarea noastra era mai veche decat cererea de revocare. Despre cererea de revocare formulata de ministru am aflat abia la doua saptamani dupa ce noi ne sesizaseram din presa despre afacerea cu terenul Postei Romane de pe Calea Victoriei. Prin urmare, legatura de cauzalitate pe care ministrul ne-o imputa nu exista.

Poate ca cererea de revocare din functie a procurorului Tulus este urmarea tocmai a deschiderii anchetei referitoare la Posta.

Cronologic, astea sunt datele. Sunt procuror si nu trag concluzii de genul acesta. In legatura cu declaratiile ca DNA face politie politica, DNA - Securitate, constat doar ca nu sunt afirmatii noi. De 2 ani suntem acuzati. Am fost numiti "comisari sovietici", acum suntem numiti "politie politica". Constatati ca aceste expresii apartin multora dintre politicienii cercetati de DNA. Adica, putini dintre cei 11-12 trimisi in judecata au spus: ma voi judeca in fata instantei si voi dovedi ca sunt nevinovat. Majoritatea sustin ca este vorba de dosare politice. In fapt, sunt dosare in care sunt inculpati oameni politici pentru fapte prevazute in Codul Penal sau in legi penale. Nu mai exista in legislatia romaneasca infractiuni politice.

 

"Nu discut despre dosare cu presedintele"

 

Dar sunteti acuzati ca ati fi instrumentul lui Traian Basescu, ca presedintele ar conduce Romania cu serviciile secrete si cu DNA.

Presedintele Romaniei nu a intervenit niciodata in vreun dosar. Nu-mi cere relatii despre dosare, nu-i dau relatii despre dosare si nu discutam despre dosare. Este foarte simplu.

Dar presedintele poate ca stie de la subordonatii si colaboratorii dvs. ca DNA lucreaza un dosar sau altul...

Eu nu stiu ca vreunul dintre subordonatii mei, ca vreunul dintre procurorii din cadrul sectiilor DNA sa aiba relatii cu presedintele, sa-i spuna ce se lucreaza sau nu. Dupa cat ii cunosc pe acesti procurori, pot sa afirm ca sunt oameni cu principii, corecti si care aplica legea.

Ministrul Tudor Chiuariu spune ca nu va luptati cu coruptia, ca faceti dosare pentru ca presedintele Basescu sa santajeze oameni politici si aduce proba suprema: nu avem niciun caz de mare coruptie terminat cu o condamnare in Romania.

Am trimis in judecata 11 actuali si fosti parlamentari. Toate aceste cazuri se afla pe rolul instantelor de judecata. Faptul ca nu s-a ajuns inca la o hotarare definitiva tine de modul de desfasurare a judecatii. Inculpatii isi fac aparari, ridica exceptii, aceste lucruri nu le pot fi imputate judecatorilor. Sunt dosare extrem de complexe. Asemenea dosare au inceput sa fie trimise in instanta abia de un an si sase luni. Este totusi un termen scurt pentru a avea o hotarare definitiva. Afirmatiei cum ca nu exista hotarari de condamnare ii raspund prin faptul ca nu exista nici hotarari de achitare si nici de restituire. Cauzele sunt pe rol.

In acest context de presiune maxima dinspre politicieni si dinspre presa, care e reactia procurorilor? Rezista ei la aceasta presiune?

 Au fost cazuri izolate, cand unii procurori au realizat ca nu pot face fata muncii de la DNA. Dupa ce au venit aici, dupa ce au vazut ce munca trebuie sa desfasoare, dupa ce au vazut presiunile la care sunt supusi - nu neaparat ca suna cineva, ci presiuni din partea mass-media, adversitatea oamenilor politici cercetati -, au preferat sa se intoarca la unitatile de parchet de unde au venit. Au fost unii care au venit in DNA si, dupa trei zile, vazand ce se intampla, au cerut sa plece in locuri mai linistite. Dar sunt cazuri izolate. Majoritatea procurorilor, desi sunt nemultumiti si li se par nedrepte atacurile din presa,  isi continua activitatea, pentru ca procurorii acestia nu s-au nascut ieri, au o experienta in parchet, au mai facut fata unor asemenea acuze si vor face fata si pe viitor. (A.G.)

 

 

TUDOR CHIUARIU, ministrul Justitiei

Am compromis lupta impotriva coruptiei

 

Din punctul dvs. de vedere, ce se intampla in justitie, in aceste zile?

 Eu cred ca e sfarsitul unei mari minciuni si al unei perioade in care, intr-un anumit context al integrarii in UE, integrare legata de lupta impotriva coruptiei si de reforma justitiei, s-a facut o anumita propaganda, care n-a fost in niciun fel acoperita de fapte. Ceea ce vedem astazi e ridicarea valului, pentru ca numai in urma unui con trol al CSM puteam avea o evaluare exacta a ceea ce s-a intamplat la DNA. Ceea ce rezulta cu claritate este ca DNA nu este un instrument de lupta impotriva coruptiei, ci e mai degraba un instrument folosit in lupta politica si un instrument de compromis ministri si politicieni.

Nu puteti nega faptul ca au trimis fosti ministri in instanta, ca ancheteaza deputati pentru coruptie...

Eu nu neg chestiunea asta. Nu spun ca toti procurorii de la DNA sunt incompetenti sau abuzivi. Si nu spun ca toate anchetele sunt facute cu rea-credinta sau cu incompetenta.

Din fragmentele din raportul CSM publicate in presa...

Ce a aparut in presa este o mica parte din ceea ce a consemnat raportul. Sunt lucruri mult mai grave acolo. Sunt acolo plangeri cu pagube de milioane de euro care au stat neinregistrate doi ani de zile. De ce au stat neinregistrate? Pentru ca nu erau interesante din punct de vedere politic.

Dar cine instrumenteaza politic DNA?

Domnul Morar spune, fara sa-l forteze cineva, ca are convorbiri cu d-l presedinte Traian Basescu, pe care nu le poate reda public. Iar un consilier prezidential face declaratii, in atmosfera asta politica tensionata, si spune ca nu crede ca parlamentul ar vota un guvern condus de Daniel Morar.

 

"Dosarul Posta"

 

Cum de stiati de rezultatele dezastruoase ale sectiei conduse de procurorul Tulus, cand ancheta si raportul s-au realizat dupa ce dvs. ati cerut revocarea lui Tulus?

Eu m-am intemeiat pe cifrele din raportul de activitate al DNA, care este un document public si care arata ca, din peste 400 de dosare inregistrate in 2006, s-au trimis in judecata 18.

 Din afara se vede ca un conflict intre ministrul  Chiuariu si sectia condusa de procurorul Tulus. DNA spune ca a inceput ancheta in "dosarul Posta" inainte ca dvs. sa cereti revocarea lui Tulus.

 Daca au inceput-o cum spun ei pe 25 aprilie, de ce a  doua zi n-au cerut documentatia de la minister, daca era cazul, de ce n-au cerut la presedinte ridicarea imunitatii...

Poate ca strangeau probe in timpul acesta.

Va spun eu de ce. Prima oara cand ei au facut un act in legatura cu acest lucru a fost in 7 august, dupa ce inspectorii (CSM - n. red.) le-au adus la cunostinta constatarile lor.

Dar nu e plauzibil si scenariul potrivit caruia in zilele in care presedintele era suspendat, dvs. ati cerut un aviz in afacerea Postei...

Eu n-am cerut de la nimeni un aviz.

Ministerului Justitiei i s-a solicitat un aviz.

Ni s-a solicitat avizul de la Ministerul Comunicatiilor. Noi n-am solicitat nici un aviz.

La data respectiva, sefa directiei de avizare din minister era Alina Vrabie, care a refuzat sa avizeze favorabil.

 In ce sens a refuzat? S-a intocmit o nota in care s-a dat un aviz negativ. Eu am spus asa: domnule, exista doua acte in dosarul asta, care, din punctul meu de vedere, nu pot fi ignorate, si anume: o adresa de la Ministerul de Finante ca acest bun nu este in domeniul public si un certificat de atestare a proprietatii in favoarea Postei Romane. Daca eu am aceste doua acte la dosar, de ce sa dau un aviz negativ? Dupa parerea mea, daca, ignorand aceste doua acte, eu dadeam un aviz negativ, in momentul ala eu savarseam un abuz. N-a putut nimeni sa-mi explice de ce, in prezenta acestor doua acte, noi totusi dam un aviz negativ. Mai mult, eu am avut discutii cu d-na Vrabie de la prima sedinta de guvern, care a fost la 2-3 zile dupa ce am fost investit. Deci problemele la directia de avizare au inceput imediat ce am fost numit. Am avut discutii anterioare si la sedintele de guvern, pentru ca unele acte intra direct pe lista suplimentara la sedintele de guvern, si am vazut ca veneau cu observatii si faceau referire, de exemplu, la articole abrogate. Eu am facut un lucru simplu. Am mai cerut o opinie. Daca si aceasta era tot negativa, bineinteles ca avizul era nega tiv. Dar opinia a fost pozitiva, iar asta a fost si opinia mea. Deci, eu am imbratisat una din cele doua opinii. Ei au deschis "dosarul Posta" in septembrie 2006. Daca stiau ca e ceva ilegal acolo, daca stiau ca asocierea asta...

Dar HG-ul este din 25 aprilie 2007.

Terenul ala era deja pus in asociere. Daca au crezut ca se intampla ceva ilegal, in momentul in care s-a facut asocierea, de ce n-au inceput urmarirea penala, n-au pus masuri asiguratorii? Atunci toti am fi stiut ca este o problema si am fi fost in cunostinta de cauza cand trebuia sa luam in guvern hotararea asta.

Cand apare numele dvs. in ancheta Postei?

Stiti cand apare numele meu? Apare luni (17 septembrie 2007 - n.red.), dupa ce am facut cererea de excludere din magistratura a d-lui Tulus si inca a unui procuror DNA si, in acelasi timp, le-am facut plangeri penale. In momentul acela s-a constituit un dosar pe numele meu.

Si, pana in acel moment, numele dvs. n-a fost vehiculat in afacerea Posta?

In niciun fel. Dar aici nu exista o ancheta, pentru ca nu s-a inceput urmarirea penala fata de o fapta. Din septembrie 2006, de cand s-a inceput, se fac acte premergatoare. Iar dosarul in baza caruia s-a facut cerere la Presedintie a fost deschis lunea trecuta, dupa ce eu am facut cererile de excludere din magistratura.

Deci pana luni, 17 septembrie, numele dvs. nu era legat de aceasta afacere?

Nu. Si mai e o chestiune care dovedeste reaua-credinta. Sa spunem ca ar fi fost o suspiciune asupra acestei HG. De ce nu m-a chemat pe mine, pe Zsolt Nagy, pe Varujan Vosganian, poate pe primul ministru, sa dam o declaratie? Ca eu ma duc. Sa spuna: avem suspiciuni cu privire la HG, spuneti-mi cum vedeti situatia, ca poate e doar o eroare. Dar chestia asta nu s-a intamplat.

Nu ati cerut la inceputul lunii mai revocarea lui Tulus in urma inceperii anchetarii "dosarului Posta"?

Dar eu de unde sa stiu ca ancheteaza?

Mai aveti si dvs. surse, mai aflati...

 Haideti sa fim seriosi. Ceea ce spun ei, ca s-au sesi zat de la televizor, n-are nicio legatura, e o minciuna. N-are nicio logica.

Daca au fost sesizati de cineva care a fost in Ministerul Justitiei si care si-a dat demisia?

Bun, au fost sesizati. De ce a doua zi nu l-ai chemat pe omul ala sa-ti dea si el o declaratie?

Poate ca a dat declaratie.

Daca eu eram in cauza sau alte persoane, de ce n-ai cerut documentatia? De ce atatea luni, pana cand vezi ca raportul CSM a iesit prost, n-ai facut niciun act in dosarul asta? Daca renuntam la cererea de revocare, oare se mai deschidea dosarul asta? Aici e marea problema si spun ca DNA e uneori un instrument de santaj.

Dar faptul ca, din cele 485 de pagini, 244 de pagini privesc sectia condusa de Tulus nu sugereaza ca e un raport cu dedicatie?

Mai degraba m-as gandi ca poate unii inspectori care au controlat au fost mai temeinici si altii mai putin temeinici. Pana la urma ei acolo constata niste stari de fapt. Mie reactia DNA mi se pare jalnica. Incerci sa contracarezi cu 20 de pagini de generalitati 400 de pagini de exemple concrete de abuz si incompetenta.

Tocmai aici e problema, cu exemplele concrete. Publicarea unor informatii despre anchetele in curs poate compromite munca de pana acum a procurorilor.

Care munca?

Ei spun ca sunt anchete in curs, ca sunt aprobari pentru ascultari de telefoane...

Este un pasaj din raport care facea referire la o interceptare, dar despre care eu n-am vorbit in niciun fel. Sunt doua chestii diferite. Cu interceptarea n-am nicio legatura. Mai mult, in cele doua dosare la care m-am referit se daduse neinceperea urmaririi penale. Dosarele erau finalizate.

Da, dar dvs. nu aveati dreptul sa dati acele exemple.

Cum sa n-am dreptul? Din moment ce s-a dat o solutie, chestia asta e publica.

Art. 228 al. 6 din CPP: "copia dupa rezolutia de neincepere a urmaririi penale se comunica persoanei..."

Pai nu, ca era neinceputa...

E dreptul la imagine si dvs. ati facut publica informatia.

Bun. Si peste 3 saptamani, cand raportul acesta va fi aprobat de CSM sau nu, el oricum va deveni public.

Sa ne lamurim si cu raportul acesta. Vine inspectia, face un raport. Dupa aceea vin observatiile la acest raport. Abia dupa ce se discuta la CSM, atunci e raport final.

Eu m-am referit la chestiuni de fapt. Asta nu e o interpretare a legii. Mai mult, cred ca exista un puternic interes public sa aflam chestiunile astea. Pentru ca vedeti ce s-a intamplat? Cum s-a terminat raportul, cum am facut publice cererile de excludere, cum se incearca inlaturarea mea. De ce? Ca sa nu mai avem o discutie pe acest raport. Ca sa fiu inlaturat pana in momentul discutarii raportului si sa nu pot cere in continuare revocarea sefului Sectiei a II-a pentru rezultatele dezastruoase de acolo.

Acest raport a fost facut public intr-un mod ilegal.

Cine l-a facut public intr-un mod ilegal?

Cine l-a dat la presa.

Vad ca dvs. sunteti foarte indignat de chestia asta. Eu sunt foarte indignat si de chestia asta, dar si de faptul ca majoritatea dosarelor DNA apar prin presa. E o realitate.

Ce dosare DNA au aparut prin presa?

D-l Cozmin Gusa a facut conferinta de presa cu "dosarul Posta", si nu numai una. A facut vreo 3 conferinte de presa in care spune intruna: am informatii sigure de la DNA. De unde poti sa ai informatii sigure de la DNA decat numai de la procurorul de caz? Daca anchetele astea erau asa de secrete, nu stiam de Markó Béla ca e anchetat, nu stiam de Voiculescu. E o anumita tactica. Acum s-a cerut urmarirea lui Victor Babiuc. Acum vreo 3 saptamani, in Cotidianul s-a scurs in presa faptul ca DNA reinvestigheaza dosarul cu schimburile de terenuri ale lui Gigi Becali. V-as ruga sa fiti la fel de indignat si sa-l intrebati pe d-l Morar cum de informatii despre dosarele astea se scurg mai intai in presa, se face o anumita atmosfera, o imagine proasta a persoanei respective si dupa aceea se incepe urmarirea penala, ca sa se creeze o anumita imagine.

Nu exagerati?

Nu exagerez. Haideti sa luam comunicatele de presa ale DNA, sa-l luam pe cel in care a raspuns atunci cand a iesit Cozmin Gusa. Acolo era o chestiune trecuta mai la urma, dar nu fara importanta, tocmai ca sa confirme ce spunea el. Gusa spunea: "ministrul Justitiei a emis o nota de fundamentare". Fals. Numai Ministerul Comunicatiilor, initiatorul HG, emite note de fundamentare. Ca sa confirme informatia data de Gusa, spune pe la urma: "investigam imprejurarile in care s-au dat notele de fundamentare emise de Ministerul Comunicatiilor si Ministerul Justitiei". Nu e un lucru intamplator.

Si, in cazul asta, cu lupta impotriva coruptiei ce se intampla?

Cred ca, dupa modul cum s-a actionat, in mare parte am compromis-o. Si prin atitudinea unor oameni care sunt total iresponsabili, carora le-am dat o sarcina care s-a dovedit a fi mult prea grea pentru umerii lor. Ei au inteles ca vor intra in jocul asta de putere si vor fi un fel de arbitru. Ceea ce se intampla pana acum se poate sintetiza asa: controlul guvernului prin parchet, ceea ce nu se incadreaza in logica statului de drept. (A.G.)

 

23 septembrie 2007

 

 

DAN CHIUJDEA, seful Sectiei pentru procurori a CSM

Informatiile nu au plecat de la CSM

 

Cum credeti ca a ajuns asa-zisul raport, pentru ca inteleg ca nu e un raport final, in presa?

 Sincer sa fiu, nu am informatiile acestea, ar fi fost bine sa le am. Am constatat, cu ingrijorare, si cu tristete pana la urma, ca informatiile din raport au fost date publicitatii inainte sa fie dezbatut raportul in sedinta din 3 octombrie. Pot sa va mai spun cu certitudine ca, imediat dupa ce a aparut in presa, sub coordonarea mea, timp  de trei zile - luni, marti si miercuri - am facut o ancheta in cadrul institutiei noastre, din care a rezultat in mod cert ca nu din interiorul CSM s-au scurs aceste informatii. Eu am mai precizat ca am trimis acest raport inca din data de 10 septembrie d-lui Daniel Morar, pentru a-si exprima un punct de vedere, cu rugamintea de a pastra confidentialitatea datelor din raport. In data de 13 septembrie, l-am dat tuturor membrilor Sectiei de procurori, aici incluzand si ministrul Justitiei si procurorul general, care au dreptul sa primeasca acest raport pentru ca fac parte din Sectie, si pe data de 3 octombrie isi vor preciza punctele de vedere.

 Dar dvs. cum apreciati faptul ca, din ce am citit in presa, inspectorii CSM au inclus in raport date din si despre dosare? Este o procedura obisnuita ca in spectorii sa noteze in raport, chiar daca nu e public intr-o prima faza, toate acele informatii?

Aici sunt doua aspecte pe care opinia publica e bine sa le stie. Pe de o parte, asa cum e structurata, inspectia judiciara la CSM nu se subordoneaza si nu este coordonata de catre vreo persoana anume. Ea, conform legii, functioneaza sub coordonarea Plenului CSM, acest organism colegial. Deci, este exclusa posibilitatea ca membrii Sectiei, sau din Plen, sau presedintele si vicepresedintele CSM sa aiba posibilitatea sa indice vreunui inspector modalitatea prin care isi va transpune datele pe care le-a constatat cu ocazia vreunui control. Pe de alta parte, cand raportul este prezentat presedintelui sau vicepresedintelui pentru a pune viza cu privire la data discutarii si a stabili cadrul institutional in care se vor discuta concluziile acestuia, ei nu au posibilitatea sa spuna inspectiei ca anumite lucruri sunt bine transpuse, ca altele sunt mai prost transpuse. Singurul organism indrituit este Sectia sau Plenul. Cu ocazia dezbaterilor, membrii pot sa aprecieze daca inspectorii au respectat criteriile prevazute cu ocazia acestor controale de fond, daca s-a respectat tematica, daca anumite aspecte pot fi sau nu pot fi date publicitatii. Sunt dezbatute observatiile care vin din partea unitatilor controlate. Cu privire la cel de-al doilea aspect la care dvs. ati facut referire, cert este un lucru: membrii Sectiei de procurori trebuie in primul rand sa cunoasca toate aspectele care stau la baza concluziilor si constatarilor inspectiei. Poate e de discutat modalitatea, dar, v-am spus, acest raport are caracter confidential si opinia publica, in mod normal, daca n-ar fi fost aceste scurgeri de informatii, nu ar fi trebuit sa afle niciodata despre dosare in curs de solutionare, pentru a nu fi afectat mersul anchetei sau pentru a nu fi incalcata prezumtia de nevinovatie.

Deja avem extrase mari din raport publicate in presa, nu ne putem preface ca nu cunoastem. Ministrul Justitiei face conferinta de presa pe marginea acestui raport.

 Eu am in primul rand calitatea de procuror magistrat si deontologia profesionala nu-mi permite sa contribui la dezbateri. Vreau sa va spun ca daca as face orice referi re intr-un sens sau in altul - eu nici macar nu am vrut sa confirm daca datele publicate sunt sau nu reale - ar duce la o antepronuntare, inainte de a-mi exprima in cadru institutional punctul de vedere. Nu am aceasta calitate de a comenta aspecte din raport si nici macar nu am voie.

Exista un Regulament al CSM care sa fixeze niste norme precise pentru aceasta circulatie a rapoartelor, a documentelor?

Da, avem un nou Regulament in ceea ce priveste circulatia tuturor documentelor si actelor in cadrul CSM si toate aceste lucruri sunt clar stabilite.

Exista suspiciunea ca inspectorii care au realizat acest raport au incalcat vreuna din prevederile Regulamentului?

Cu privire la circuitul documentelor, categoric nu.

Mai multi membri ai CSM isi amintesc ca, de regula, ei nu primeau prima forma a rapoartelor, ci doar impreuna cu observatiile institutiilor controlate. De aceea, unii au si declarat ca nici nu au deschis plicul cu acest raport pentru ca asteptau si opinia DNA. Exista o cutuma aici sau e o regula?

Regula la un control de fond este ca, dupa ce inspectorii realizeaza raportul, acesta este transmis unitatii controlate pentru a-si exprima un punct de vedere. Ulterior, dupa ce soseste acest punct de vedere, inspectorii analizeaza din nou si isi spun si ei punctul de vedere cu privire la observatii. De multe ori s-a intamplat ca inspectorii sa recunoasca ca, poate din anumite erori materiale sau de interpretare, au avut dreptate cei care au fost controlati. De data aceasta, avand in vedere ca raportul l-am transmis pe data de 10 septembrie la DNA, am vazut ca este foarte voluminos. Si am apreciat ca trebuie sa fie dat si membrilor Sectiei pentru a avea posibilitatea sa-l studieze in timp util. Ca sa nu ajungem la posibilitatea ca, in cadrul sedintei din 3 octombrie, vreun membru sa spuna ca nu a avut timpul necesar sa-l citeasca si sa solicite o amanare.

Aceasta este ratiunea pentru care ati dat documentul fara observatiile DNA?

Bineinteles. (A. G.)

 

 

CRISTIAN DIACONESCU, fost ministru al Justitiei (2004), senator PSD

Cursa cu obstacole politice

 

Cum comentati publicarea in presa a unor informatii din anchetele DNA aflate in desfasurare?

O astfel de situatie este nefericita, avand in vedere deontologia care trebuie sa guverneze sistemul judiciar.

In acest moment, in mod uzual se publica in presa documente din dosare penale care ar trebui sa fie accesibile numai partilor, conform legii. Ne-am obisnuit si ne-am conformat unei astfel de practici pe care, sigur, declarativ, o consideram imorala, dar este interesanta si chiar incitanta sub aspectul informatiei, iar dupa parerea mea era de asteptat ca si un astfel de raport sa se publice in presa, cu atat mai mult cu cat contine o serie de elemente care sunt oarecum provocatoare din punctul de vedere al opiniei publice.

Cum apreciati faptul ca actualul ministru, Tudor Chiuariu, face conferinte de presa in care povesteste diverse dosare care sunt in anchetele procurorilor?

 Inadmisibil! Si cred ca in acest moment am coborat extrem de mult nivelul dialogului public. Demnitatea si respectul sunt parte integranta a raportului dintre institutiile care reprezinta autoritatea judecatoreasca si cetatenii Romaniei. Institutiile puterii judecatoresti au obligatia absoluta de a proteja drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, iar societatea isi bazeaza respectul pentru deciziile luate de institutiile judiciare pe demnitatea si sobrietatea acestora. Vreau sa fiu foarte bine inteles, nu ma refer la persoanele care ocupa temporar unele functii. Aici vorbim de increderea pe care romanii o acorda sistemului judiciar. Intr-o situatie de acest fel, in tarile civilizate cu care tindem sa fim comparabili, se iau masuri automate in legatura cu persoanele care ocupa anumite functii si care in  mod automat isi asuma responsabilitati inainte ca situatia de criza sa devina obiect de dezbatere publica.

Ce presupune o astfel de masura? Ce ar trebui sa se intample?

Nu va pot spune decat ce se intampla in alte state membre ale UE. In conditiile in care exista suspiciuni de infractionalitate sau de incalcare a normelor procedurale privind aplicarea legii la nivelul unui demnitar cu inalte functii in stat, mai ales ministri sau sefi de institutii abilitate sa aplice legea si, sigur, daca aceste indicii sunt temeinice si evident neinfluentate politic, subliniez, in conditiile in care nu se pune problema unei ingerinte de orice fel (ceea ce este exclus, mai ales cand este vorba de demnitari in statele civilizate ale UE, acolo nici nu se pune problema unui amestec al justitiei cu politica), demnitarii respectivi se suspenda imediat. Si nu neaparat din cauza presiunii generate de necesitatea oferirii unor explicatii publice, ci ca o consecinta logica privind asumarea unei situatii de fapt care, pana la clarificare, presupune o distantare a demnitarului respectiv de functia de decizie pe care o detine in sistemul judiciar care trebuie sa se pronunte.

In cazul romanesc, cat e rezistenta la lupta impotriva coruptiei si cat e razboi politic in aceste tensiuni fara precedent intre DNA si conducerea Ministerului Justitiei?

 In conditiile unei situatii de haos este foarte greu de spus, pentru ca am senzatia ca in Romania nu se mai tine cont de niciun fel de criterii. Statul de drept ca atare nu este o notiune vaga, o demagogie politica ieftina. Statul de drept presupune standarde si norme la care se supun toti cetatenii statului, indiferent de pozitia pe care o ocupa. Deci, nu as putea sa va raspund transant la aceasta intrebare. Ceea ce este derutant e ca opinia publica in acest moment nu sanctioneaza atitudinile de o parte si de alta vizand deconspirari, cu divulgari ale unor elemente din dosar, ci mai mult asista la o "cursa cu obstacole" politice in care galeria publica incearca sa vada cine marcheaza. Nu stiu cine puncteaza mai cu spor din punct de vedere mediatic, dar, daca punem in joc lupta anticoruptie si demnitatea institutiilor statului,  am pierdut cu totii. Asa ca participam la aceasta cursa intre DNA si Ministerul Justitiei, uitand ca in spatele nostru se darama un intreg sistem de drept. (A. G.)

 

 

MARK GRAY, purtatorul de cuvant al CE

Evaluare in ianuarie 2008

 

Cum se impaca raportul CSM cu aceste misiuni de evaluare (peer reviews) si cu vizitele in Romania facute de expertii straini?

Nu am sa comentez rapoartele care vor veni din Romania sau Bulgaria. Ceea ce pot spune este ca intreprindem aceste peer reviews, apoi ne facem propria noastra munca, apoi verificam documentele trimise de guvern, dar, mai ales, avem sursele noastre independente. Asa ca, in momentul cand producem rapoartele noastre, in fapt aducem intreaga expertiza a mai multor parti, dupa care vedem ce luam din ele si ce lasam deoparte. Mai departe, cu privire la constatarile Comisiei, aceasta nu ascunde niciodata faptul ca sunt domenii pe care guvernul trebuie sa le imbunatateasca. Am facut aceste observatii foarte clare, in raportul pe care l-am publicat in iunie, si sunt sigur ca vom continua sa facem aceeasi evaluare echilibrata. Nu am de gand sa raspund la intrebarea daca anumite dosare au fost ascunse sau nu. Noi analizam fapte, apoi subliniem ceea ce trebuie facut si propunem guvernului unde sa intervina.

Ca atare, planul Comisiei privind justitia din Romania ramane neschimbat?

Este un proces care continua. In primul rand, vom supraveghea situatia pe teren. De aceea am cerut guvernului un Plan de Actiune, care sa aduca la zi situatia din justitie.

 In al doilea rand, vom vedea cum guvernul are de gand sa procedeze. De aceea am insistat pe un Plan de Actiune. Nu ne-am oprit in iunie si nici nu am dat o opi nie general-pozitiva si nici nu am spus "am terminat…"

Dar ministrul Justitiei este pus acum sub acuzare de DNA…

Am auzit de aceste acuzatii inca de dinainte si sunt sigur ca le vom mai auzi. Nu am de gand sa fac o declaratie ori de cate ori aud de o acuzatie. Suntem interesati sa vedem planul guvernului, apoi vom reactiona. Vom face o evaluare preliminara in ianuarie.

Dar daca pana atunci va fi un alt ministru al Justitiei?

E problema guvernului sa decida cine este ministrul de Justitie, iar Comisia Europeana nu va face niciun comentariu. (V.I. Tuca, Bruxelles)

 

 

DOINA CORNEA

Prin manevre perfide, Basescu încearca sa înlature guvernul cu orice pret

 

Doina Cornea îl acuza pe presedintele Traian Basescu ca încearca cu orice pret sa înlature guvernul Tariceanu, prin manevre perfide si indirecte de natura aparent juridico-legislativa, prin intrigi institutionale, prin însailari de induceri în eroare a institutiilor europene.

Doina Cornea apreciaza, într-o declaratie remisa, joi, agentiei Mediafax, ca România este zguduita de noi amenintari conjugate, atât dinspre PSD, "unul dintre partidele cel mai lipsite de scrupule", cât si dinspre Palatul Cotroceni si "grupurile sale de interese securisto-sereiste".

"Aceasta amenintare are o tinta precisa: rasturnarea guvernului Tariceanu cu orice pret", adauga ea. Cornea considera ca este deplorabil ca tocmai acum, în ultimul an al mandatului sau, guvernul - "incontestabil cel mai bun de 17 ani încoace" - este tulburat în activitatea sa, el mai având câteva obiective precise de îndeplinit în aceste ultime doua luni: organizarea alegerilor europarlamentare; finalizarea si votarea bugetului pe 2008, de care depinde si ameliorarea calitatii vietii în anul urmator; continuarea procesului de integrare europeana (economie, privatizari, reforme institutionale, absorbtie de fonduri europene).

Ea mentioneaza ca de toate acestea depinde locul pe care România îl va avea în Europa de mâine, iar fiecare întârziere înseamna marginalizare, pierderi de fonduri si, totodata, compromiterea nivelului de trai al fiecarui cetatean.

 "Împins de o sete de putere discretionara, presedintele Traian Basescu, în loc sa stimuleze si sa sprijine aceste ultime proiecte ale guvernului, indispensabile României, încearca, prin manevre perfide  si indirecte de natura aparent juridico-legislativa, prin intrigi institutionale (exemplu DNA versus ministrul Justitiei), prin însailari de induceri în eroare a institutiilor europene, încearca, deci, asa cum spuneam, sa înlature guvernul Tariceanu cu orice pret, chiar cu riscul de a spulbera si ceea ce a izbutit acest guvern sa realizeze pâna acum", sustine Doina Cornea.

Ea adauga ca este o mare eroare si totodata premisa unei noi ramâneri în urma a României, greu de recuperat în timp. "Satisfactiile de amor propriu sunt mai putin importante - chiar nu ar trebui sa intereseze pe nimeni - fata de urgentele de prima mâna ale tarii", mai declara Doina Cornea. (Mediafax, 20 septembrie)

 

 

ANDREI CORNEA

Culoarea neagra exista

 

 Sinistru ins acest Tudor Chiuariu! Si mai sinistru e ca a ajuns, printr-un concurs de imprejurari nefast, ministru al Justitiei! Si nu propus de PRM, PSD, PC, ci de PNL! Si-a inceput mandatul avizand o hotarare de guvern, cel putin dubioasa, de scoatere a unui teren imens de pe Calea Victoriei din patrimoniul public al statului. A acceptat sau a fortat demisia consilierei care nu a dat aviz favorabil acestei decizii. Apoi, stiind ca dosarul Posta Ro mana aflat in lucru la DNA privitor la terenul respectiv l-ar putea implica penal, a fortat demiterea procurorului Tulus de la DNA, care se ocupa de caz, tocmai in perioada de suspendare a presedintelui Basescu. In fata presiunilor interne si externe, a cedat cu un marait scurt, dar a asmutit CSM-ul, a carui ostilitate fata de reformele Monicai Macovei e bine cunoscuta, impotriva DNA. E posibil sa nu fie strain nici de aparitia ilegala in unele ziare a raportului partinitor al CSM impotriva sectiei procurorului Doru Tulus, chiar inaintea anuntului oficial ca impotriva sa s-a cerut autorizatia inceperii urmaririi penale. Oricum, scurgerea aceasta e foarte suspecta. Cu alte cuvinte, poate cativa prosti or crede ca DNA "se razbuna" pe ministru pentru raportul negativ intocmit de CSM, punandu-l sub acuzare, desi oricine poate sa-si dea seama ca dosarul fusese lucrat de multa vreme! Daca voiau chiar sa se razbune pe cineva, procurorii ar fi trebuit sa deschida dosare impotriva membrilor CSM, dar logica asta pare sa-l depaseasca pe ministru!

 In fine, cu o zi inainte de motiunea de cenzura a PSD care are multe sanse sa darame guvernul, cu o zi-doua inainte de intrunirea comisiei prezidentiale care trebuie sa avizeze inceperea urmaririi penale impotriva sa, mi nistrul, brusc informat duminica la pranz de lucruri care ii ramasesera pasamite ascunse doi ani si jumatate, iese tantos pe posturile TV, anuntand ca fostul ministru, d-na Macovei, ar fi falsificat, in 2005, licitatia prin care Freedom House a obtinut auditarea justitiei romanesti in perioada guvernarii Nastase. In acest fel ar fi reusit d-na Macovei sa imbrobodeasca Europa cum ca e multa coruptie in Romania si sa schimbe conducerea PNA, aducand acolo oameni care il persecuta pe d-l Chiuariu! Povestea e atat de stupida si de cusuta cu ata de toate culorile minciunii, incat nu mai merita analizata. De altfel, Freedom House a demontat intr-un comunicat acuzatiile si, in plus, s-a aflat ca ministrul acuza Freedom House Romania, cand in realitate auditul a fost efectuat de Freedom House Washington.

La un pas de a fi debarcat fie prin motiune, fie prin suspendare, ministrul slobozeste fara retineri o fiere atat de neagra, incat te intrebi cand a avut timp sa o acumuleze in anii nu multi pe care ii are. Ideea lui e simpla si chiar prinde la unii, cu ajutorul binevoitor al unor organe de presa. Da, poate ca el e un picut corupt, poate ca si altii sunt corupti, dar pesemne ca si Macovei e corupta. Da, el n-a prea facut reforma in justitie, dar nici Macovei n-a facut. Da, el actioneaza poate ca un lacheu al sefilor lui politici, dar si procurorii DNA se taraie pe burta inaintea sefilor lor. In schimb, uite ce nedreptate: Macovei, Tulus, Morar au o buna reputatie internationala, Europa i-a luat in brate, in schimb el e rau tratat. Ia sa mai terminam odata cu Europa asta! Ce mai conteaza Frattini, cand Fenechiu e mai aproape, mai mare si mai bogat! In cel mai rau caz - spera un asemenea ministru -, opinia publica interna va fi derutata. A, politicienii se incaiera, se cearta  - dar, de fapt, toti sunt manjiti cu noroi, asa ca ce mai conteaza cele 100 de milioane de euro, cat se pare ca facea terenul cedat de pe Calea Victoriei - se va spune in conversatiile din autobuze. N-au furat de multe ori mai mult pana acum? Desigur, pentru cei care nu sunt hoti, canalii si corupti e o judecata aspra, nedreapta si ofensatoare. Pentru ceilalti insa - ce absolvire!

Si, drept urmare, tot in autobuze, in trenuri sau in cafenele, vom auzi iarasi, in chip de comentarii intelepte, celebrele si gretoasele locuri comune: "adevarul e undeva la mijloc" sau "sa nu judecam in alb si negru" - locuri comune sub care se ascunde de obicei numai nepasare si fuga de responsabilitatea asumarii unei opinii intemeiate si solide. Zicerea nu-i adevarata, sa stiti. Culoarea neagra, cel putin, exista, iar unul din numele ei de azi e Chiuariu!