PSD, inainte si dupa Tamara

La 31 decembrie 2005 Adrian Nastase si-a depus declaratia de avere reactualizata. Joi, 5 ianuarie 2006, au aparut in presa primele informatii despre averea familiei Nastase, conform carora aceasta a sporit cu 1.000.000 de euro in urma unei mosteniri pe care Dana Nastase a primit-o in 2005, dupa decesul matusii sale, Tamara Cernasov. Ziaristii au inceput sa investigheze modalitatile de constituire a averii familiei Nastase. In zilele urmatoare, presa a facut noi dezvaluiri despre afacerile Danei Nastase cu terenuri in Corbeanca si Balotesti. Pe 7 ianuarie au aparut primele informatii despre afacerile imobiliare ale nonagenarei Tamara Cernasov; pe 10 ianuarie sunt publicate date despre portiunea de padure de la Corbeanca, achizitionata de catre Dana Nastase in 1999 de la Roxana Bichel, veche partenera de afaceri, numita apoi vicepresedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, iar pe 14 ianuarie apar informatii despre terenul de la Balotesti, achizitionat in 1996 de la aceeasi Roxana Bichel. In atentia presei a intrat si Alexandru Bitner, afacerist apropiat de Adrian Nastase, concesionar al Deltei Dunarii, cel care a cumparat bijuteriile de la Tamara Cernasov si de la care aceasta a cumparat cele trei apartamente. Mai sunt vizati taximetristul Silviu Podolan, care a vandut Tamarei Cernasov un teren in Voluntari, si Sorin Tesu, fostul sef de cabinet al lui Nastase, cel care a depus 400.000 de euro in contul Danei Nastase. In fata acestor dezvaluiri, liderul PSD Mircea Geoana a declarat la 12 ianuarie ca Adrian Nastase trebuie sa ia masuri pentru a evita deteriorarea imaginii PSD. Luni, 16 ianuarie, a avut loc intrunirea Biroului Permanent al PSD, in deschiderea careia, in fata liderilor partidului, Adrian Nastase a anuntat ca se autosuspenda din functia de presedinte executiv. In dimineata zilei urmatoare Adrian Nastase s-a prezentat la DNA, pentru a oferi “relatii” despre dobandirea averii. Tot pe 16 ianuarie, la sediul PSD Bucuresti, Dan Ioan Popescu a anuntat ca se autosuspenda din functia de presedinte al filialei, in urma deciziei Comisiei pentru Cercetarea Averii Persoanelor Publice de a incepe cercetarea averii acestuia. Comisia a constatat ca Dan Ioan Popescu nu poate demonstra ca fiind licite bunuri in valoare de 46 de miliarde de lei, dobandite de fostul ministru al Industriei in perioada 2000-2004.

PSD pare ca traverseaza cea mai grava criza politica. Reverberatiile ei se fac simtite la nivelul intregului sistem politic din . Pentru analizarea situatiei create, am adresat unor cunoscuti comentatori politici urmatoarele intrebari:

1. Tinand cont de actuala configuratie a scenei politice din , cine castiga si cine pierde de pe urma crizei din PSD?

2. Cum raportati doctrina social-democrata la practica politica a PSD?

3. Poate PSD sa se reformeze independent de actiunile justitiei si de dezvaluirile din mass-media?

ALEXANDRU LAZESCU

Cea mai disciplinata si experimentata formatiune politica

1. PSD a pierdut cateva procente in ultimul timp, dar e putin probabil ca Alianta D.A. sa fie principalul beneficiar din acest punct de vedere. Mai degraba Corneliu Vadim Tudor si PRM si, mai ales, populismul de tip Becali, caruia i se alatura in ultimul timp si alte figuri politice, intre care Marian Milut si Aurelian Pavelescu, proaspat despartit de Cozmin Gusa, au toate sansele sa preia in perioada urmatoare o parte dintre nemultumirile inerente generate de actuala guvernare si de uzura masiva a intregii clase politice. Alianta PNL-PD are insa de castigat pe alt plan din criza PSD. Cu un Adrian Nastase ranit in orgoliu, cu un Ion Iliescu marginalizat in continuare, principalul partid de opozitie va crea, in mod evident, mai putine dificultati in Parlament coalitiei de guvernare, chiar daca, in mod fundamental, PSD e cea mai disciplinata si experimentata formatiune politica de pe esichierul politic romanesc.

2. PSD, fostul PDSR, nu e un partid de stanga din vocatie ideologica. El s-a nascut, in principal, ca o formula politica prin care fosta nomenclatura comunista si aparatul administrativ din perioada regimului Ceausescu si-au prezervat puterea si privilegiile. Si asta desi Ion Iliescu, liderul fondator al partidului, a fost dintotdeauna un om de stanga. In aceste conditii, PSD a cultivat in mod natural coagularea structurilor oligarhice, care au ajuns sa domine politic si financiar . De unde si ruptura care a devenit extrem de vizibila, mai ales din 2000 incoace, intre discursul public social-democrat si comportamentul liderilor sai, pentru care acesta nu era nimic altceva decat un instrument util in preluarea si gestiunea puterii.

3. In perspectiva, soarta PSD va depinde in buna masura de capacitatea partidului de a gestiona despartirea de Adrian Nastase si Ion Iliescu, dar si de a da in exterior senzatia ca Mircea Geoana are cu adevarat controlul, si nu e doar marioneta in mainile vechilor baroni din partid. Pe de alta parte, PSD nu e nici pe departe singurul partid cu probleme, chiar daca in cazul sau ele sunt mai vizibile. Din contra, sarabanda acuzelor de coruptie nu face decat sa consolideze imaginea publica proasta, asociata unui mediu politic mediocru si lipsit de credibilitate. Pe termen mediu, disponibilitatea PSD de a se reforma e permanent ponderata de impulsul intern de a strange randurile si pentru a se apara de ceea ce liderii sai considera a fi atacuri venite din partea puterii, dar si pentru a pregati o eventuala revenire la putere, in cazul in care fragila majoritate actuala se destrama. In plus, atata vreme cat batalia interna nu e definitiv transata, liderii aflati in competitie sunt mult mai interesati sa castige si sa-si cultive sustinatorii din teritoriu, mai degraba decat sa-i alieneze, supunandu-i unor teste de moralitate.

SEBASTIAN LAZAROIU

PSD are o problema serioasa de modernizare

1. Pierde PSD, in primul rand pentru ca, in acest moment, asa cum arata sondajele, electoratul este extrem de divizat in jurul subiectului “matusa lui Nastase”. Desi autosuspendarea lui Nastase a incetinit declinul, potentialul de scadere al PSD este urias. Tendinta de pierdere a electoratului intruneste doua conditii fundamentale:

a) o buna parte din electoratul partidului crede ca in spatele mostenirii matusii Tamara stau ilegalitati comise de fostul premier, ceea ce il face incompatibil cu apartenenta la un partid format in buna masura din oameni saraci;

b) exista in acest moment un recipient. Principalul beneficiar al scaderii PSD va fi PRM, invecinat ca profil electoral, dar si cu un discurs traditional si radical anticoruptie.

2. PSD are de fapt o problema serioasa de modernizare. Contradictia fundamentala in acest moment, care submineaza transformarea partidului, este aceea intre un electorat traditionalist, conservator si ambitiile de europenizare a conducerii partidului. De asemenea, gradul de inavutire al liderilor (din politica, si nu din afaceri) este in contradictie cu starea de saracie relativa in care se zbate acest electorat. In fapt, contradictia aceasta ar putea sa nu fie atat de evidenta, de vreme ce social-democratia militeaza pentru un stat productiv mai puternic (mai multe bunuri publice si mai putina piata), in beneficiul un categorii mai largi. Iar statul productiv este mai probabil sa serveasca clientele politice.

3. Din pacate, nu. Iliescu, care, macar la nivel discursiv, pledeaza pentru curatenie, nu mai are autoritate in partid. Geoana e pe cale sa-si castige aceasta autoritate si deci nu poate antagoniza anumite grupuri locale. Asadar, reformele, care acum inseamna eliminarea liderilor acuzati de coruptie, nu pot fi pornite din interior. In plus, actiunile justitiei si dezvaluirile din mass-media potenteaza luptele politice interne, mai mult decat reforma reala. Cine ar trebui sa vina, de fapt, in locul liderilor eliminati din viata publica?

CRISTIAN PIRVULESCU

PSD prefera o reforma temperata

1. Scandalul “matusii Tamara” da seama despre faza acuta a unei crize structurale. Dar ceea ce se intampla in PSD nu este un episod izolat, ci o secventa dintr-un proces. In forme diferite, situatia este valabila pentru intreg spectrul politic romanesc. Partitocratia, instaurata prin concursul tuturor partidelor parlamentare, distruge orice ferment politic. Criza se desfasoara pe un fundal politic cu tendinte contradictorii: pe de o parte, limitarea conflictului politic in numele interesului national, aderarea la UE, spre exemplu, pe de alta parte, stimularea competitiei si confruntarii politice si institutionale, pornind de la stimuli etici (suspiciunea generalizata privind coruptia conducatorilor de ieri si de azi) si politici (controlul puterii). Din aceasta perspectiva viitorul PSD si al Aliantei sunt strans interconditionate.

Pe termen scurt, Alianta ar putea fi considerata castigatoare. Alternanta la guvernare nu este posibila in acest context. Dar, cum Alianta s-a constituit mai intai ca formula anti-PSD, viitorul sau depinde de existenta si forta acestui partid. Cata vreme PSD va fi puternic, Alianta va functiona, odata opozitia social-democrata slabita sau in degringolada, tensiunile acumulate vor arunca in aer constructia. In acest sens, fuziunea dintre PD si PNL este una din temele de control al tendintelor centrifuge pe care cele doua partide o lanseaza periodic. Dar, asa cum sugera unul dintre liderii democrati, fuziunea este doar una din situatiile posibile. Mentinerea protocolului actual, negocierea unui nou protocol sau separatia celor doua partide sunt alte posibilitati. Optiunea pentru una sau alta depinde de situatia politica a PSD.

Nici PRM nu profita decisiv de aceasta situatie. Pe de o parte, contextul integrarii, pe de alta, situatia interna si, nu in ultimul rand, dinamica sociala si economica limiteaza castigul PRM. Desi profilul electoral al PSD si PRM prezinta asemanari, transferul alegatorilor spre nationalisti va fi limitat. Nehotaratii, cei mai numerosi dintre romani, sunt mai apropiati de profilul electoral al Aliantei, asa cum este el dupa 2004, decat de al adversarilor acesteia.

2. Dincolo de etichetele doctrinare, partidele romanesti - iar PSD nu face exceptie - se prezinta mai ales ca retele de clientela. Prea personalizate, se prabusesc la prima adiere. Doctrina nu este decat un produs pentru export, fara un corespondent intern. PSD nu a preluat majoritatea temelor socialismului european, de la protectia minoritatilor la razboiul din Irak.

3. PSD nu se poate sustrage efectului negativ al scandalurilor de presa sau al demararii procedurilor judiciare. Pusi in defensiva, social-democratii s-au repliat tactic. Dilema strategica a PSD consta in definirea potentialului sau de coalitie. Cat isi propune sa realizeze in alegeri, ce coalitii (locale, parlamentare, guvernamentale) poate sa structureze si cu ce costuri? Fara o reforma credibila, potentialul de coalitie al PSD va fi probabil limitat, iar electoratul se va diminua. Dar si o reforma radicala va afecta, pe termen mediu, impactul electoral al partidului. De aceea, PSD prefera, pentru moment, o reforma temperata, izolandu-i pe liderii compromisi si incercand, mai intai, refacerea autoritatii conducerii, apoi, o transformare graduala a organizatiei. Intreprinderea este cu atat mai dificila, cu cat concurenta interna este acerba, iar militantii, caracteristici partidelor socialiste occidentale, lipsesc.

BOGDAN TEODORESCU

Electoratul asistat

1. Desi, la prima vedere, pare ca PSD este principalul perdant al acestui moment politic, sondajul dat publicitatii de CURS indica o scadere a intentiei de vot pentru acest partid fata de anteriorul sondaj plasata sub marja de eroare. Motivul nesanctionarii, deocamdata, de catre electorat a PSD poate proveni din radicalizarea discursului politic in anul 2005 si din mentinerea - in primul rand de catre Traian Basescu - a unei atmosfere tipic electorale atat din perspectiva mesajului public, dar si a diverselor acuzatii care au curs intre cele doua tabere in conflict. Continuarea pe toata durata anului 2005 a dezbaterii si a conflictelor legate de presedintia Camerelor, invocarea periodica a alegerilor anticipate si, nu in ultimul rand, detonarea periodica a unor minicrize in diverse zone ale politicii de varf au dus la constituirea unui electorat motivat si atent din punct de vedere politic. Desi efectul band-wagon a functionat si in cazul Aliantei D.A., PSD si-a pastrat pe tot parcursul anului 2005 un scor electoral relativ apropiat de 25-30%, scor motivat in primul rand de respingerea actiunii guvernamentale a coalitiei mai mult decat de performantele partidului in opozitie. In conditiile in care duelul se va duce in continuare pe aceasta axa centrala D.A.-PSD, pierderile de electorat dintr-o parte sau din alta se vor cuantifica cel mai probabil ori in zona nehotaratilor, ori in cea a PRM, deoarece, deocamdata, este greu de crezut ca vor avea loc semnificative tranzactii electorale intre cele doua grupari politice majore.

2. PSD a fost partidul care a intreprins cele mai multe actiuni indreptate inspre electoratul asistat, atat din punct de vedere executiv, cat si din punct de vedere imagologic. Mai mult, PSD (indiferent de numele purtat) este partidul cu cele mai putine devieri ideologice si ale actiunii sau mesajului politic. Faptul ca, si in acest moment, majoritatea publicului asistat se indreapta spre PSD confirma aceasta orientare mentinuta in toata perioada postrevolutionara. Acest statut este conferit nu numai de actiunile guvernamentale ale acestui partid (insuficiente, daca le raportam la modelul social european), cat mai ales de lipsa cronica a acestui tip de preocupare la guvernele CDR, respectiv al coalitiei prezente.

3. Daca PSD se reformeaza pe baza acestor doi factori, va risca sa devina un partid minor, poate pe placul media sau al unei sectiuni din societatea civila, dar sigur indepartat de propriul sau electorat. Tinta reala a unui partid mare este castigarea puterii, iar schimbarile sau reformele interne trebuie sa tina seama cu necesitate de acest obiectiv.

VICTOR NITELEA

PSD - cel mai de dreapta partid din 

 
1. Criza e o nesperata fereastra de oportunitate pentru romani: ei ar trebui sa fie principalii castigatori, iar coruptii - principalii perdanti. Este însa evidenta tendinta coordonata de musamalizare a crizei, prin diluare, prin lansare pe piata de noi si noi scandaluri, pana la suprasaturarea pietei si a opiniei publice, pana cand omul va zice “Da’ mai lasati-ma dracului în pace cu coruptii vostri, ca m-am plictisit! Dati-mi fotbal, dati-mi manele, dati-mi ceva important!”. Iar fara presiunea opiniei publice, discret si eficient, “organili” vor matura fara probleme gunoiul sub covor. Probabil ca oportunitatea va fi ratata.

Coborand la o abordare îngust-politica, aparent si putin, au de castigat D.A. si PRM. Nuantez: D.A. sufera contralovitura, ricoseul; chiar daca cutremurul principal e cazul “matusa Tamara” si cele subsecvente sunt doar replici mai palide, de fapt clasa guvernanta e afectata în ansamblul ei. D.A. si PSD sunt perceputi, pe buna dreptate, ca “fratii inamici”, în fond consubstantiali - de fapt alternative paralele si egal deceptionante. PRM e într-o situatie privilegiata, prin aceea ca nu a fost la guvernare si nu a avut ocazia sa dea masura coruptiei - sau incoruptibilitatii! - sale. Dar PRM=Vadim. Iar d-l C.V. Tudor, în urma scamatoriilor sale cu uite antisemitismul-nu e antisemitismul, se vindeca lent si incomplet de pe urma deceptiei provocate propriului electorat (prin inconsecventa, nu prin filosemitism, subliniez). E ca un jucator profesionist de soccer, rugby sau fotbal american care si-a fracturat piciorul într-un meci: piciorul s-a sudat, el se va mai putea antrena, va mai putea eventual juca la amatori, dar niciodata în prima liga profesionista!

2. Nici o legatura între doctrina social-democrata si practica politica, de guvernare, de afaceri, cu conceptia despre lume si morala a PSD! PSD s-a comportat ca cel mai de dreapta partid din . Stanga este esentialmente despre apararea intereselor saracilor - si nu despre minoritati, femei, homosexuali si alte fasoane moderniste, cum cred unii -, or, PSD a simulat aceasta aparare doar pentru a pacali voturile stangii, masive si fidele pana cand oamenii s-au lamurit. Protectia sociala nu se face prin pomana electorala, cum a facut-o PSD, ci prin educatie si proprietate: PSD a vandut pe nimic proprietatea saracilor, prin privatizare, bogatilor, în loc sa o administreze bine pentru a asigura locuri de munca si limitarea neinterventionista a preturilor prin prezenta pe piata a sectorului public. Cat despre educatie: dupa guvernari predominant pesediste, azi 2% dintre studenti provin din mediul rural, sarac! Si cum, în , jumatate din populatie traieste la tara, rezulta ca suntem o natiune care functioneaza cu o jumatate de creier, cu o singura emisfera - cea dreapta! Pana si Codul pesedist al Muncii, promovat din ratiuni electorale, e un jalnic simulacru de social-democratie: el nu satisface interesele, ci capriciile si, la limita, viciile proletariatului, încurajand lenea, pentru care muncitorul va plati cand patronul sau va da faliment si-l va scoate în somaj.

3. Daca prin reforma se întelege debarasarea de corupti, raspunsul e: Nu! Niciodata! Never! Jamais! Nie! Nikagda! Jamas! Mai! Nunca!