Fiti, va rog, amabili si reveniti de pe aratura, domnilor Ministri

O recenta si taioasa nota aparuta pe Hotnews (15 iulie) m-a facut sa tresar si, amintindu-mi de principiul aristotelian, sa ma oblige sa reactionez.

Gheorghe Andrei Dan 23.07.2019

De același autor

Homo, zoon politikon (Aristotel)

O recenta si taioasa nota aparuta pe Hotnews (15 iulie) m-a facut sa tresar si, amintindu-mi de principiul aristotelian, sa ma oblige sa reactionez. Am mai facut-o candva in momentul in care un ministru deplangea “mocirla” sistemului sanitar… peste care domia-sa trona cu autoritate (v. “Corijenta Domnului Ministru”). Nota la care ma refer statuta ca “Sorina Pintea va trimite pacienți "sub acoperire" în spitale pentru a identifica medicii care cer șpagă”…Nici mai mult, nici mai putin!

De la inceput as vrea sa fiu foarte clar: sunt vehement impotriva oricarei relatii financiare directe intre pacient si medic in asistenta medicala de stat. Non-negociabil ! Nici “dar”, nici “totusi”, nici “in anumite situatii”…Pur si simplu NU la o intrebare la care nu se poate raspunde decat dicotomic. Consider ca o asemenea relatie ar fi nu doar imorala, dar si umilitoare…. Imaginea medicului caruia i se baga in buzunarul de la halat o bancnota fosnitoare sau un plic, indiferent de valoare, imi da frisoane si imi degradeaza imaginea profesiei la cea de parcagiu. In ceea ce priveste situatia, pe care vreau sa o cred de exceptie, cand medicul pretinde sau conditioneaza pentru actul medical, direct sau indirect, aici judecata mea este si mai necrutatoare iar eticheta pe care o pun de la inceput este cea de “penal”. Cand te abati de la morala te judeca societatea, dar cand te abati de la lege te judeca tribunalul.

Cred totusi ca intelegerea lucrurilor trebuie sa mearga inaintea verdictelor. Din pacate, rasplatirea directa a doctorilor purtand eticheta ignobila de “spaga” are o lunga traditie, iar in consolidarea ei au contribuit deopotriva medicul, pacientul si autoritatea politico-administrativa. Inainte de ’90 medicii (ca si alti intelectuali) se bucurau de un statut apreciativ deosebit, consideratie care nu era, insa, paralela cu venitul asigurat prin salarii. In mare masura, plata directa a pacientului catre doctor era o compensatie constienta oferita de bolnav fata de discrepanta dintre statutul social si cel financiar al medicului. Organismele administrative si politice erau perfect constiente de acest mecanism pe care il si utilizau pentru a tine sub control bransa in halat alb dupa principiul “scrisorii pierdute”. Din cand in cand cate o “potera” bine regizata le amintea medicilor sa stea cuminti in banca lor si cate un medic era trimis la “reeducare” demonstrativ. Nu rareori provocarile regizate se soldau cu arestarea unui medic nevinovat. Nici vorba de principii morale atunci cand, anecdotic, se aminteste ca doamna de la “Cabinetul 2” i-a trimis un plic voluminos unui celebru neurochirurg asigurandu-l ca nu va afla nimeni. Profesorul cu pricina i-ar fi replicat sfidator sa dubleze suma si sa afle toata lumea ! Acest aspect al rasplatei directe s-a modificat dupa ‘ 90 pe mai multe planuri. In primul rand valorizarea si respectul fata de profesia medicala au scazut in rata geometrica pana in ziua de azi (ca si fata de alte indeletniciri intelectuale). Ba mai mult, cu ajutorul unei parti din media, populatia a fost obstinant indarjita impotriva medicilor, devenind din aparator, acuzator potential. Medicul capatase (si din pacate fenomenul persista) in perceptia instilata de goana dupa senzational si abateri de la normal, imaginea caricaturala a unui “bisnitar” fara scrupule, cam pe aceeasi linie cu soferii de taxi. Este dincolo de obiectivul acestei note sa aratam imixtiunea factorului politic si interesul organismelor administrative pentru perpetuarea acestei distorsiuni. Din pacate, nu arareori, medicul insusi prin aroganta si lipsa de empatie a contribuit la reactia negativa a pacientilor. Fapt este ca acesta (ma refer la cel care nu avea fondurile necesare sa plece sa se trateze in Austria la AKH), caruia i se intretinea cronic suspiciunea fata de personalul medical, venea la un doctor in care isi pierduse increderea si respectul, si pe care incerca sa-l plateasca “la serviciu”…Hidos si grotesc ! Situatia era insa extrem de convenabila celor care ar fi trebuit sa se ocupe de gestionarea corecta a sistemului de sanatate si care isi puteau pune colectia de esecuri, balbaieli si incorectitudini in carca exclusiva a personalului medical. Hemoragia grava de tineri medici la care statul reactioneaza prin discursuri populiste si masuri cosmetice, era datorata in primul rand umilintei la care e supus medicul in Romania si abia dupa aceea privatiunilor financiare…Asta pentru cine nu are ochelari de cal sau idei preconcepute…De curand salariile unei parti (sic!) din personalul medical au crescut la un nivel decent (vom vedea in timp cat de sustenabil si cu ce pret)… Evident, din acest moment “spaga” ca plata compensatorie sau “pentru servicii” nu mai avea nici macar minimul de suport moral. S-a scontat logic pe disparitia ei , dar in mod realistic o lunga traditie legata de obiceiurile oamenilor (fie ei medici sau pacienti) nu poate dispare instantaneu sau cu un OUG. Exemple exista si in alate preofesii. Mai sunt si unele aspecte ciudate si foarte “nationale” in fenomenul de “spaga”. De exemplu, multi pacienti au credinta ca medicul nu se ocupa de ei daca nu lasa o “garantie”. Nu o data, intreband un pacient de ce nu a revenit la control, mi-a raspuns “pai, nu ati vrut sa primiti nimic”. Apoi, unii pacienti constienti ca depind de profesionalismul medicului considera, nu numai empatic, sa rasplateasca material medicul pentru ca i-a redat sanatatea, pentru ca a luat cunostinta de lucruri intime din viata sa sau, pur si simplu, pentru ca i-a ascultat “of-ul” cu rabdare. Mi-aduc aminte de o intamplare caraghioasa petrecuta cu vreo trei decenii in urma cand o batranica tare draguta, pe care o vindecasem de o pneumonie urata, se tinea dupa mine sa-mi dea “o pasare”…Erau vremuri grele, dar principiile mele erau si mai grele, asa ca rugamintea se lovea de un refuz bland, dar ferm… Intr-un tarziu a renuntat, dar asistenta sefa m-a sesizat ca femeia imi lasase un pachet pe birou. M-am repezit furios, am desfacut un pachetel unde era un bibelou de calitate indoielnica reprezentand o … pasare. Un alt aspect ciudat si care mie mi se pare de neacceptat si monstruos este “rasplata” de la medic la medic. Ar fi de subliniat ca, spre deosebire de alte profesii (cei ce lucreaza in justitie, de exemplu), medicii nu beneficiaza de nici o facilitate legata de propria lor meserie (nici policlinica speciala, nici acces facilitat la diagnostic si terapii, nimic!)

Care e concluzia pe care as putea sa o trag la acest moment…Doar ca fenomenul amintit necesita un act concertat si bine directionat de educatie continua care sa includa personalul medical, pacientii si, deopotriva, factorii administrativi si politici. Sunt medicii unul din subiectele unui atare act de educatie ? Categoric da, iar opinia breslei (cuprinsa in ceea ce se cheama “etica profesionala”) este cea care va duce, probabil, la asanarea raului obicei. Autorecunoasterea vinovatiei, revalorizarea principiilor hipocratice (intr-o lume cupida in care banul domina valoarea umana) si renuntarea la relele obiceiuri pot da roade…Daca ! …Daca pacientii sufera si ei un proces de educatie reintorcandu-se la aprecierea sociala a medicului, renuntand la noutatile “pe surse” si la inoculul de otrava calomnioasa manuit de surse rau intentionate. Si daca ei insisi resping faptic necesitatea oneroasei metode. Medicina este o profesie unica in care, in lipsa unei legaturi aparte, de natura empatica, intre pacient si medic, actul medical risca sa esueze. Cine sa faca o astfel de educatie? Pe langa medicii insisi, Asociatiile de pacienti - unele chiar o fac cu succes si daruire in timp ce diriguitorii altora prefera sa mearga pe aleile tenebroase ale politicii, influentelor obscure sau ale propriilor interese. Vom mai vorbi despre acest aspect. Factorul politic ? De curand (Hotnews, 10 iulie) un demnitar de stat, momentan responsabil de finante, a declarat ca “ceea ce lipsește în sistemul de sănătate este "calitatea umană", subliniind că dacă ar fi efectuat un sondaj, un procent de aproape 100% din populație va spune același lucru.” Nu stiu de unde si-a luat domnul respectiv modelul pentru declaratia generalizatoare grosolana, banuiesc ca din propriul anturaj al domniei sale, si nici nu am idee cam cate stie dumnealui despre sistemul de sanatate. Il asigur, insa, pe domnul ministru sa nu se ingrijoreze: calitatea umana a medicilor (ramasi) in Romania este, in ciuda predictiei dumisale, foarte buna, daca aceasta breasla poate trece in tacere peste toate aberatiile administrative si politice la care a fost supusa, continuandu-si in cea mai mare parte o munca de apostolat …”Uscaturi”, desigur, exista, dar il asigur ca nu mai multe decat in mediul in care si pentru care activeaza. In ceea ce priveste aprecierea votului populatiei (chiar si manipulat de unii din colegii domniei sale) il asigur din nou ca se inseala, dupa cum s-a inselat si cu alte prilejuri electorale. Cat despre adaugirea din declaratie “Nu vreau să văd medici care își dau diplome” il inteleg foarte bine: in lumea noastra, spre deosebire de altele, diplomele se iau dupa ani de truda si sacrificii in munca la si pentru bolnav, asa incat concluzia dumisale conform carei “diploma unui medic este pacientul rezolvat” reprezinta pentru noi deja un truism profesional “din statut”.

Declaratia doamnei Ministru al Sanatatii mi s-a parut, in contextul celor de mai sus dezamagitoare fata de o persoana despre care aveam informatii pozitive din perioada in care a gestionat un mare spital, si extrem de condamnabila. Iar, dintr-un punct de vedere, chiar naucitoare, deoarece doamna Ministru declara (Hotnews, 16 iulie) ca nu a fost ideea domniei sale (?! Dar a cui ?). De cand si pana cand Ministerul Sanatatii se transforma intr-un organ politienesc si reia practici demult uitate ? Nu cumva acest minister, printre altele, ar trebui prioritar sa-i sustina pe medici in interprinderile lor pozitive si sa caute si sa stimuleze solutii pentru schimbarea paradigmei nefericite a actualului sistem de sanatate ? Constat ca in ultimul timp prioritare sunt vizitele de control, constatarea neregulilor si sanctionarile…Credeti ca (numai) asa se vor schimba cele rele ? Sunt de acord cu necesitatea unor masuri eficiente si pertinente pentru a combate coruptia (epidemica, din pacate, in tara noastra), inclusiv a controlului inteligent si a monitorizarii. Dar…Oare in insusi onor ministerul pe care il conduceti, nu ati auzit de diverse sintagme cum ar fi “doamna portbagaj”, sau “ cand te duci la directorul X, usa se deschide cu piciorul”, sau ca tineri medici cu examene de specialitate luate trebuie sa astepte luni bune bunavointa functionarului pentru semnatura pe atestatul de examen, ceea ce ii exclude de la concursuri. Oare doamna Ministru nu stie ca in ministerul pe care il patroneaza pe langa oameni valorosi, harnici si bine intentionati se gasesc carieristi, non-profesionisti si corupti…? Nu ar fi mai bine sa incepem “curatenia” de acolo, chiar daca e mai putin populist. Sa fiu sincer, desi, asa cum am spus, condamn cu vehementa orice forma de “spaga”, consider mult mai grava situatia medicamentelor din Romania si faptul ca un asigurat trebuie sa dea mii de euro sau sa se lipseasca de imunoglobulinele care mai mult nu se gasesc (desi exista…in program). Dincolo de asta, oare poate accepta cineva moral si etic ca modalitatea de a asana mizerabilul obicei de “spaga” sa fie instilarea de pacienti-provocatori in spitale, pentru care doamna ministru foloseste tandra sintagma de “pacient misterios” (Hotnews 16 iulie)? In cu totul alta parte este misterul unui bolnav, stimata Doamna Ministru ! Unde vreti sa ajungem: nu e suficient ca ne-a fost partial furata increderea pacientilor ? Ii transformam pe acestia in “securisti” sau in condamnati (atata timp cat, conform legii, cel care da mita este egal vinovat cu cel care o ia), Doamne iarta-ma ? Dar intre toate aberatiile, m-a lovit in moalele capului o simpla conjunctie din declaratiile Doamnei Ministru: “Eu cred că sunt SI [sublinierea mea] medici cinstiți…”; daca stapanesc bine limba romana inseamna ca doamna ministru (in subconstient) are opinia ca majoritatea sunt necinstiti! Dureroasa si nedreapta opinie! Suntem toti de acord, problema spinoasa si imoral-ilegala a “spagii” nu e rezolvata, ca medicii insisi trebuie sa vegheze serios la respectarea codului de etica profesionala, dar rezolvarea ei nu va veni nicidecum din aceste acte de provocare.

Zau asa, domnilor care ne conduceti, am senzatia ca ati cam luat-o pe aratura…

  • Profesor Dr. Gheorghe Andrei Dan, FESC, FAHA, FACC, FEHRA

    Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”

    Spitalul Clinic “Colentina”

    Past-president International Society of Cardiovascular Pharmacotherapy

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22