Daca nu vom intra in Parlament, imi voi depune mandatul

Gheorghe Ciuhandu, Presedintele Pntcd 14.07.2004

De același autor

De unde a venit initiativa de a va numi in fruntea partidului - de la d-l Ciorbea, din partea partidului sau din partea dvs.?
Propunerea cred ca a venit din partea partidului, ca urmare a votului din 6-20 iunie. Dupa 20 iunie, am primit foarte multe mesaje din tara care-mi cereau sa ma implic, avand in vedere ca rezultatele PNTCD au fost slabe la nivelul intregii tari, cu exceptia judetului Timis, a Timisoarei. Deci, practic, a fost o intentie pornita din interiorul partidului, pe care si d-l Ciorbea a sustinut-o ulterior si chiar a cautat sa ma convinga sa accept. Atunci, in fata evidentelor, realmente m-am simtit si eu obligat moral, cata vreme nu se vedea alta alternativa decat aceasta. Asa ca am acceptat. Pe 7 august, la Congres, o sa caut sa pornesc aceasta actiune, sa-i zicem, de revitalizare a partidului.

De ce demisia d-lui Victor Ciorbea nu a intrat in vigoare imediat, ci e valabila doar de la Congres?
A fost o chestiune care vizeaza proceduri statutare. Daca d-l Ciorbea isi dadea demisia incepand de astazi, toata "motiunea Ciorbea", pe care se bazeaza Biroul National de Conducere, Delegatia Nationala Permanenta, Biroul Operativ, si-ar fi incetat activitatea, pentru ca toti se regaseau pe acea motiune si-ar fi fost demisionari o data cu d-l Ciorbea. Acest lucru ar fi trezit anumite probleme in partid si, in plus, i-ar fi impiedicat pe toti acesti oameni sa se prezinte la Congres. Scopul nu era sa-i impiedicam sa vina, ci din contra, ca la Congres sa aducem cat mai multi oameni. Si atunci, a doua varianta care s-a propus, aceea ca demisia sa fie acceptata si sa se faca inlocuirea cu o conducere interimara, a cazut la vot, cu aceasta justificare de utilitate. Pentru ca, pe de o parte, o conducere interimara oricum nu cred ca putea face mai mult decat face aceasta conducere care-si mai continua mandatul pana la 6 august. Pe de alta parte, ne puteam trezi si cu situatii in care membri de-ai nostri vechi si cunoscuti n-ar fi putut participa la Congres fiind demisionari prin demisia presedintelui, care era titular in motiune.

Care sunt prioritatile dumneavoastra pana la Congres?
In luna pe care o avem pana la congres trebuie facuta motiunea si identificate persoanele care alcatuiesc echipa. Aici este o problema deosebita, avand in vedere faptul ca eu voi ramane primar al Timisoarei, o sa fiu acolo in cea mai mare parte a timpului si va trebui sa gasesc o echipa reprezentativa atat la nivel de tara, cat si la nivel de Bucuresti, cu care sa tin legatura din Timisoara. As prefera sa fie oameni tineri si activi, cata vreme prin astfel de persoane cred ca pot sa urnesc mai repede lucrurile. Nu pot sa va spun in momentul de fata nici un nume, dar in saptamanile care vin va trebui sa gasesc acesti oameni.

Ce va cuprinde motiunea de la Congres?
Motiunea va cuprinde o analiza a situatiei actuale: baza de pornire, revitalizarea organizatiilor judetene, gasirea candidatilor sau promovarea unor candidati pentru alegerile parlamentare si negocieri, in perspectiva alegerilor din toamna. Deci, va fi un program, sa zicem, de urgenta. Intr-o perspectiva mai indelungata poate cuprinde si perioada 2004-2008, dar cred ca prioritatea momentului este concentrarea pe toamna anului 2004.

Mi se pare normal ca denumirea PNTCD si sigla partidului sa fie pastrate

Ce strategii aveti de gand sa adoptati pentru ca PNTCD sa intre intr-un fel sau altul in Parlament, la alegerile din noiembrie?
Intrarea in Parlament va fi o chestiune foarte dificila, din punctul de vedere al bazei de la care pornim. Pe de alta parte, cred ca orice partid politic trebuie sa-si propuna un tel, daca pot sa-i spun asa, mobilizator care, printr-o buna organizare si printr-o oferta atat de programe, cat si de oameni, poate fi realizat. Din punctul meu de vedere, primeaza revitalizarea organizatiilor judetene, inventarierea problemelor si, dupa aceea, pregatirea unor oameni, identificarea unor candidati potentiali care sa aiba carisma, care sa poata oferi ceva, care sa aiba o anumita moralitate si, evident, o anumita sustinere financiara. Pe parcurs vom cauta sa gasim si modalitati de negocieri politice, fie cu cei care sunt din aceeasi familie politica, fie cu alti actori din spectrul politic democratic al tarii si cu care cred ca am putea avea niste discutii macar preliminare in perspectiva alegerilor din noiembrie. Daca nu vom accede in Parlament, imi voi depune mandatul si probabil in cursul lunii ianuarie va trebui sa ne intalnim si sa vedem ce-i de facut. Dar este o sarcina pe care mi-am asumat-o cu orice risc, avand in vedere ca toata lumea ma vedea ca singura solutie in acest moment.

Ati inceput deja discutii preliminare cu vreuna din formatiunile politice spre care va indreptati pentru aliante?
Au fost niste discutii cu anumite formatiuni politice, mai ales din spectrul crestin-democrat - ma refer la formatiuni mai mici. Evident ca, in perspectiva, speram sa avem intalniri si cu Actiunea Populara, dar si cu alte forte politice. In perspectiva saptamanilor care vin cred ca vom incepe aceste discutii mai serioase.

In cazul negocierilor sau al unei fuziuni cu alte partide, exista anumite conditii pe care le puneti, legate de identitatea PNTCD?
Mi se pare absolut normal ca denumirea PNTCD si sigla partidului sa fie pastrate, cata vreme ele sunt elemente de referinta ale noastre. Cu sigla PNTCD suntem inregistrati la Partidul Popular European. Dupa aceea, se stie ca schimbarile de acest fel, in prag de alegeri, nu aduc nimic bun, pentru ca, dupa aceea, electoratului ii va fi greu sa ne identifice. Pe de alta parte, noi, la Timisoara, de exemplu, am castigat nu neaparat prin semn, ci prin program, prin oameni. Cred ca problema PNTCD nu este neaparat denumirea sau semnul, ci faptul ca n-am avut, din pacate, in ultima vreme, oameni care sa ne reprezinte cum trebuie.

In sensul asta, aveti ceva de reprosat conducerii partidului?
Este usor de reprosat. Conducerea asta a avut o viata foarte grea. Luni de zile s-a luptat pentru existenta partidului. Daca va mai aduceti aminte, eram atacati in justitie, fondurile erau blocate si, practic, patru luni de zile toata activitatea s-a derulat mai mult in fata instantelor decat in sediul partidului. Au fost, de asemenea, in sediul central tot felul de grupuri interesate care, dupa parerea mea, prin activitatile lor au subminat autoritatea presedintelui. Si cred ca si capacitatea presedintelui de a gestiona anumite situatii a fost deficitara; d-l Ciorbea n-a delegat suficient de bine competentele si, chiar delegandu-le, nu le-a verificat pe urma. Ca atare, s-a creat o lipsa de operativitate in transpunerea in teritoriu a deciziilor luate si asta a impietat grav bunul mers al partidului. Chiar daca s-au facut presiuni notabile in privinta crearii unei celule tehnice operative informatizate la nivel de centru si de teritoriu, totusi acest lucru n-a putut suplini lipsa de decizie care s-a manifestat uneori la nivelul conducerii politice.

Ati avut contacte cu cei de la Partidul Popular European, de la Internationala Crestin-Democrata, dupa ce se stia ca dvs. o sa preluati conducerea partidului?
Am primit o scrisoare de felicitare de la d-l Wilfried Martens, iar in timpul campaniei electorale am avut si sustinerea unui parlamentar european, d-l Santini, din partidul Forza Italia, si saptamana trecuta am avut o intalnire la Budapesta, unde s-a organizat o reuniune din familia Partidului Popular European, dedicata programelor care se deruleaza prin fundatiile crestin-democrate.

Exista anumite disensiuni intre filialele PNTCD din Ardeal, Moldova si Regat. Care credeti ca sunt cauzele lor si cum pot fi ele depasite?
Nu cred ca exista disensiuni. Exista poate anumite perceptii diferite, pentru ca una e situatia in Banat si alta e situatia in Moldova, de exemplu. Pot sa apara puncte de vedere diferite, care sa se refere la aliante politice posibile, de exemplu, sau la modul in care unii sau altii vad problema. In saptamanile care vin va trebui sa fac un periplu prin toate aceste regiuni si sa caut sa ma familiarizez cu datele problemei la fata locului. Dupa aceea mai vedem.

Rezultatele obtinute de PNTCD la Timisoara au fost foarte bune, spre deosebire de restul tarii. Cum se explica acest lucru?
In Timisoara, poate ca si mediul este altul decat in mare parte a tarii si poate ca educatia civica este alta. De fapt, Timisoara si Banatul, in general, sunt recunoscute ca zone de centru-drepta. Dar daca n-as fi convins prin fapte, prin echipa si prin oferta electorala pe care am prezentat-o, bazata pe rezultatele pe care le-am avut in ultimii 8 ani, nu as fi avut credibilitate. Lumea m-a votat pe incredere si a avut incredere in echipa mea. Fiind vorba de PNTCD, nu cred ca am avut un handicap deosebit, pentru ca lumea de acolo este mai de drepta.

Atuurile Timisoarei: administratie publica receptiva, forta calificata de munca si locatia geografica

Ati castigat functia de primar la Timisoara cu un scor confortabil. De ce v-au ales timisorenii pentru a treia oara la rand?
Alegerile locale sunt, de regula, in mai mare masura alegeri de persoane, de programe, de echipe, decat alegeri politice. Noi, la Timisoara, am convins prin faptul ca s-au realizat multe lucruri pozitive, pe care populatia le-a perceput prin servicii publice imbunatatite, prin anumite lucrari de infrastructura care se deruleaza pe scara mare, prin crearea locurilor de munca. Toate aceste chestiuni se simt si se vad. Oferta noastra electorala, bazata pe spiritul acesta de solidaritate comunitara, de sorginte crestin-democrata, produce efecte practice. Si atunci populatia ne-a sustinut si la nivelul consiliului local, unde, intr-adevar, este un vot politic pe lista, in ideea ca primarul sa aiba sprijin din partea populatiei pe care o reprezinta. De aceea spun ca, daca ai un program bun si niste oameni care sa te sustina, optiunea crestin-democrata, o data aplicata, este receptata pozitiv.

Care e principala realizare cu care va mandriti dvs. ca primar in cele doua mandate de pana acum?
In primul rand, daca privesc dezvoltarea orasului, s-au facut foarte multe lucrari de anvergura in infrastructura: extinderea retelei de apa, canal, extinderea retelei de tramvaie, extinderea retelelor de gaz.
Dupa aceea, stam, cred, pe locul intai pe tara la nivelul investitiilor: peste 1.000 de euro pe cap de locuitor la Timisoara. Somajul este sub 3,5%. Deci sunt niste rezultate notabile, care se concretizeaza prin servicii publice mai bune, printr-un confort sporit, prin locuri de munca, unele foarte bine platite, mai ales la firmele de anvergura internationala.

Sunt apoi foarte multe realizari pe care le-am facut dupa ce am preluat invatamantul: reparatii si investitii la scoli si gradinite, locuri de joaca, terenuri de sport. Dupa aceea, in domeniul cultural, am preluat patru institutii culturale - Teatrul Maghiar si Teatrul German, Filarmonica si Casa de Cultura a municipiului, unde au loc manifestarile traditionale de natura cultural-artistica, care au intrat deja in traditia orasului. Si mai este o chestiune: din punct de vedere urbanistic si al informatizarii serviciilor publice, suntem pe primele locuri din tara. Cu alte cuvinte, si serviciile publice pe care le oferim cetateanului sunt mai bune de la un an la altul.

Exista ceva de care va pare rau ca n-ati putut sau n-ati avut timp sa faceti?
E o chestiune: starea drumurilor care, din pacate, este foarte precara in anumite zone, si din cauza faptului ca Timisoara nu are sosea de centura - orasul este strabatut pe toate axele de trafic greu interantional. Apoi, desi in regim privat se construieste foarte mult, avem o criza de locuinte, mai ales in domeniul locuintelor sociale, din cauza faptului ca multa populatie vine din alte parti si are nevoie de case. Astea ar fi, dupa parerea mea, principalele probleme. Ne straduim ca in anii viitori sa le corectam.

Ca primar de opozitie, cum ati colaborat cu autoritatile centrale?
La inceput am colaborat greu. Acum, in ultimele luni ale actualei guvernari, se pare ca, mai ales dupa alegerile locale, s-au deschis mai multe usi si exista mai multa intelegere. Adica domniile lor si-au dat seama ca noi n-aveam nimic impotriva acelor programe pozitive care se puteau aplica. Ei ne tratau din punct de vedere politic si nu ne furnizau anumite mijloace de care aveam nevoie. Acum, avand programe si capacitatea de a le pune in practica, speram sa obtinem fonduri mai mari pentru programul de constructii pentru tineret prin ANL, pentru extinderea salilor de sport, pentru construirea de sali de sport in licee si in scoli generale. Sunt anumite semnale pozitive, pe care eu le apreciez ca atare si speram sa le punem in practica in lunile care au mai ramas din acest an.

Cum ati reusit sa atrageti investitiile straine?
Investitiile straine sunt o chestiune care tine cont de mai multi factori. In primul rand este factorul de credibilitate. Investitorii cauta medii in care autoritatile locale isi respecta cuvantul dat, in care pot obtine informatii, in care exista operativitate in derularea autorizarilor si a altor acte administrative de care au nevoie. Noi am reusit sa fim credibili si din punct de vedere al ofertei urbanistice, si din punct de vedere al regimului terenurilor. Regimul de proprietate este destul de bine reglementat prin sistemul de carte funduara si prin alte mijloace, cum ar fi, de exemplu, locatia geografica favorabila, in vecinatatea frontierei cu Ungaria si cu Serbia, prezenta aeroportului international etc. Dupa aceea, cea mai exploatata, in sensul pozitiv al cuvantului, este forta de munca extrem de bine calificata. Avem peste 40.000 de studenti si faptul ca acestia sunt vorbitori de limbi straine a facilitat mult ca intreprinzatorii sa gaseasca in Timisoara un mediu propice si din punctul de vedere al gasirii fortei de munca. Asa ca, cele trei experiente coroborate - o administratie publica receptiva, o forta de munca calificata si locatia geografica - pe care noi am reusit sa le "exploatam", in sensul bun al cuvantului, au facilitat venirea foarte multor investitori aici. In timp, credibilitatea noastra, ca oras, a sporit. In momentul de fata, Timisoara este apreciata ca unul din locurile cele mai atractive pentru investitii, din Romania.

Nu voi renunta la functia de primar

In urma cu cateva luni, d-l Ciorbea a anuntat un candidat la Presedintie din partea PNTCD, pe d-l Timoc. Mai ramane valabila oferta aceasta sau ramane a fi discutata dupa Congres?
D-l Timoc si-a exprimat o intentie de principiu in acest sens. Deocamdata, dansul este, in momentul fata, in Statele Unite - probabil se va intoarce la mijlocul lunii iulie. Dupa intoarcerea d-lui Timoc, o sa avem o discutie cu dumnealui si, in perspectiva Congresului, va trebui sa vedem ce candidat la Presedintie vom supune atentiei electoratului.

In calitate de presedinte al PNTCD dupa Congresul din 7 august, cum veti conduce partidul, de la Timisoara? Ati spus ca nu o sa renuntati la functia de primar ca sa veniti la Bucuresti.
Nu voi renunta la functia de primar, pentru ca sunt mandatat de populatie si voi tine sa-mi respect promisiunile electorale. Presedintele unui partid are mai mult caracter politic de reprezentare si ma voi stradui ca, din Timisoara, sa onorez aceasta functie, venind ori de cate ori este nevoie la Bucuresti. Sper sa nu fie nevoie sa vin prea des. Dar conducerea executiva se va afla la sediul central din Bucuresti si va trebui sa-i gasim un corespondent la Timisoara, care sa ma ajute, sa ma asiste in legatura cu conducerea executiva din Bucuresti. Iar in Bucuresti va trebui gasita acea echipa care sa-mi permita realizarea unei conlucrari bune - oameni de incredere cu care sa putem pune in practica ceea ce angajam impreuna.

Interviu realizat de Razvan Braileanu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22