Miza reformei in Justitie: eficienta si responsabilizare

MONICA MACOVEI, ministrul Justitiei
NU presiunilor politice
DA responsabilitatii si eficientei

Cum comentati atitudinea CSM, care a respins cateva dintre cele mai importante propuneri de schimbare a legii?
Ne asteptam la aceasta rezistenta. Ne asteptam pentru ca este normal ca sistemul sa fie rezistent la schimbare. Iar daca ne uitam si cu ce nu este de acord CSM, avem si raspunsul pentru o buna parte din aceasta rezistenta. Nu este pe placul CSM ca vrem sa introducem concurs pentru ocuparea functiilor de conducere, pentru sefii de instante si Parchete. Unii membri ai CSM sunt afectati si de incompatibilitatea dintre calitatea de membru CSM si o functie de conducere, avand in vedere ca 11 dintre ei au in prezent functii de conducere. CSM nu este de acord cu decizia noastra de a nu mai permite procurorilor si judecatorilor sa-si desfasoare activitatea peste limita legala a varstei de pensionare aplicabila celorlalte categorii profesionale. Si de aceea lanseaza ideea gresita ca vrem sa reducem varsta de pensionare. Nu este adevarat, nu vrem decat sa aplicam reglementarile în vigoare, privind varsta de pensionare. Nu vrem sa mentinem sau sa cream privilegii pentru o anumita categorie profesionala, în cazul de fata pentru judecatori si procurori. Prin modificarile noastre, vrem sa întarim pozitia procurorului de rand, fara functie, care sa nu poata fi supus unor presiuni din partea sefilor lui. Si mai este o problema importanta. În momentul de fata nimeni, deci nici CSM, nu raspunde pentru eficienta institutiilor implicate în lupta cu criminalitatea, în lupta cu coruptia. De aceea vrem ca procurorii generali, adjunctii lor, sefii de sectii sa fie numiti de presedinte, la propunerea ministrului Justitiei si cu avizul CSM. Este o forma de responsabilizare, sa stii ca trebuie sa dai socoteala cuiva pentru rezultatele institutiei, fie ea Parchet General, PNA sau instante.
Veti lua în considerare un posibil aviz negativ al CSM?
Am avut mai multe întalniri cu CSM, asa cum am discutat si cu procurori si judecatori din tara. Am preluat multe observatii. Am tinut cont de dorinta CSM de a-si pastra atributele în ceea ce priveste cariera judecatorilor si procurorilor (promovarea, organizarea concursurilor pentru ocuparea functiilor de conducere etc.), dar introducem principiul responsabilitatii, strain in actualul sistem judiciar. Nu vom accepta însa nici o propunere care este vadit rauvoitoare, care ascunde interese personale sau de grup.
Cum le raspundeti celor care va acuza ca incercati reintroducerea presiunilor politice in Justitie?
Nu reintroduc presiuni politice in Justitie. Introduc numai principiul responsabilitatii si al eficientei. Am spus deja ca este nevoie ca procurorii generali, adjunctii lor sa raspunda pentru eficienta institutiilor pe care le conduc. CSM, în fata caruia prezinta raportul de activitate, nu poate raspunde pentru eficienta institutionala si nici pentru lupta cu criminalitatea. Nu intra în atributiile sale. Guvernul este cel care stabileste politica penala si raspunde pentru aplicarea ei. În plus, CSM este un organ colectiv, care ia o decizie colectiva prin vot secret si nu are cum sa raspunda pentru acest lucru. Ministrul Justitiei, care propune procurorul general, poate sa si propuna revocarea din functie a acestuia. Si nu o va face pentru ca nu îi place de procurorul respectiv, ci îsi va argumenta propunerea pe baza unor criterii obiective de evaluare.
Ce parere aveti despre scrisoarea pe care Adrian Nastase i-a trimis-o comisarului european Fratini?
Reamintesc ca guvernul condus de Adrian Nastase nu a reusit sa încheie negocierile de aderare astfel încat Romania sa fie acceptata în Uniunea Europeana în mai anul trecut, odata cu celelalte 10 state. Mai mult, Guvernul Adrian Nastase ne-a lasat cu o Clauza de salvgardare pe capitolul Justitie. Iar ceea ce facem acum este sa luam masuri care sa evite activarea Clauzei de salvgardare. Dar, inainte de toate, vrem ca romanii sa aiba parte de o Justitie independenta si eficienta si sa-si recastige increderea in Justitie.

JONATHAN SCHEELE, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti
Consultari de o transparenta neobisnuita

Care este parerea dumneavoastra in legatura cu propunerile Ministerului Justitiei privind reforma sistemului?
Propunerile Ministerului Justitiei fac in momentul de fata obiectul unei consultari extinse, de o transparenta neobisnuita, care implica magistratii (atat individual, cat si prin Consiliul Superior al Magistraturii), societatea civila si clasa politica. Este clar ca in actuala legislatie exista un numar de elemente care trebuie imbunatatite. Comisia va evalua rezultatul acestui proces in momentul in care schimbarile legislative vor fi fost adoptate si implementate, in lumina obligatiilor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana.
Ce asteapta UE ca Romania sa intreprinda in domeniul Justitiei pana la sfarsitul anului pentru a nu se activa Clauza de Salvgardare?
Uniunea Europeana asteapta de la Romania sa continue procesul de reforma a Justitiei aflat in derulare, care a inceput in 2004 si a fost revizuit in martie 2005, astfel incat Romania sa-si indeplineasca angajamentele luate in 2004 si confirmate prin Tratatul de aderare. Nerespectarea acestor angajamente poate conduce la riscul de activare a Clauzei de Salvgardare. Respectarea angajamentelor necesita eforturi reale din partea Guvernului, Parlamentului si a tuturor ramurilor sistemului judiciar din Romania.

CRISTIAN DIACONESCU, senator PSD, fost ministru al Justitiei
Politicul trebuie alungat din viata profesionala a unui magistrat

Ce rezerve aveti fata de principalele modificari propuse de Ministerul Justitiei?
Starea actuala a magistraturii romanesti, radiografiata si in Rapoartele de tara, arata ca sunt inca necesare garantii solide de independenta. Principala noastra preocupare este legata de absenta unor consultari aprofundate privind propunerile de modificare a pachetului de legi adoptat in 2004. Dezbaterea publica si implicarea magistratilor in stabilirea noilor parametri de functionare a puterii judecatoresti erau obligatorii, deoarece procesele de reforma intr-un domeniu atat de sensibil nu au nici o sansa de reusita daca nu sunt acceptate si sustinute atat de magistrati, cat si de opinia publica.
Abrogarea prevederii privind dreptul magistratilor de "a nu se subordona scopurilor si doctrinelor politice" contravine cerintelor elementare de independenta si ale Cartei Europene a Judecatorilor. Posibilitatea presedintelui Romaniei de a refuza numirea si obligatia CSM de a justifica sustinerea numirilor in magistratura trebuie analizate atent. In cursul negocierilor de aderare a trebuit sa fie furnizate explicatii substantiale la intrebarile statelor membre referitoare la prezenta presedintelui Romaniei in CSM si posibilitatea constitutionala de a prezida aceste sedinte. Cu atat mai mult, aceasta atingere adusa rolului CSM si imixtiunea presedintelui in numirea magistratilor nu vor putea fi explicate statelor membre.
Dar cea mai ingrijoratoare modificare adusa statutului magistratilor se refera la redobandirea de catre ministrul Justitiei a responsabilitatilor privind numirile in functii de conducere in Parchetul General si Parchetul National Anticoruptie. Sansa justitiei romanesti este regasirea valorii. Numai atunci oamenii vor privi cu respect spre cei "care ne aduc dreptatea", iar hotararea judecatoreasca va confirma finalizarea unui exercitiu de demnitate si profesionalism. Asa cum s-a intamplat si in alte tari foste comuniste, politicul trebuie alungat cu orice pret din viata profesionala a unui magistrat. Asa cum se vede si in Romania, la inceput rezultatele vor fi partiale si nu toti magistratii alesi sau numiti "pe stil nou" se vor ridica la nivelul principiilor. Dar trebuie perseverat, pentru ca nimic nu poate fi mai periculos pentru functionarea sanatoasa a statului de drept decat reintoarcerea la mecanismul specific societatilor cu civilizatie aproximativa, in care standardele sunt bune, dar se aplica "respectand ierarhiile si numai de catre "oamenii nostri"". Documentele UE privind Romania sunt explicite in acest sens: "UE ia nota de faptul ca, potrivit noului Statut al Magistratilor, ministrul Justitiei nu mai are competente in ceea ce priveste numirea magistratilor si nu mai are competenta de a recomanda ca alti juristi sa fie numiti magistrati". Iar in Clauza de Salvgardare gasim urmatoarea afirmatie transanta: "UE subliniaza ca orice fel de masura care este de natura sa intareasca Ministerul Justitiei trebuie sa fie luata numai in sensul in care sa asigure independenta Justitiei". Alte comentarii sunt de prisos.
Care sunt alternativele dvs. la aceste propuneri de modificari?
Nu avem timp pentru exercitii alternative. Cerintele UE privind reforma Justitiei, fata de care se va decide, pana in noiembrie, daca integrarea Romaniei va fi amanata sau nu, sunt urmatoarele: sistem judiciar independent, onest, transparent si eficient; resurse financiare si angajamente politice in acest sens, clare si pe termen lung; proceduri obiective si transparente de recrutare, evaluare si promovare a personalului in sistem, potrivit unor standarde la nivel national; distribuirea cauzelor pe baza unor criterii obiective si transparente; accelerarea procedurilor judiciare; reducerea stocului de dosare; informare publica cu privire la evolutia proceselor pe rol; masuri de imbunatatire a executarii hotararilor judecatoresti in materie penala si civila... Criteriul fundamental al UE, ca, de altfel, al fiecarui cetatean din cele peste 2 milioane care se judeca in Romania, este independenta si integritatea instantelor. Ramane sa dovedim daca avem suficienta capacitate profesionala si bun-simt pentru a raspunde, macar in limite decente, acestei asteptari.
Considerati ca actuala lege este buna?
Pachetul de legi adoptat in 2004 reasaza reforma Justitiei pe directiile normale, stabilind parametrii de modernizare, conform standardelor UE. Aceste legi sunt in mod necesar perfectibile si totodata insuficiente. Avem probleme mari cu coruptia, ineficienta sistemului, lipsa de profesionalism sau birocratia, pe care nu le putem rezolva numai prin schimbari legislative si institutionale. Trebuie dezvoltata o cultura a muncii, care sa protejeze independenta sistemului judiciar, sa garanteze aplicarea eficienta a legii in statul de drept si sa ne scuteasca de preocupari politice.

MADELEINE CROHN, Country Director, ABA - CEELI Romania
Justitia: independenta si responsabilitate

Care este parerea dumneavoastra legata de modificarile legislative propuse de Ministerul Justitiei?
Ministerul Justitiei si alte institutii implicate în reforma din domeniul Justitiei din Romania se indreapta într-o directie buna. Acestea au o sarcina dificila - aceea de a îndeplini conditiile de aderare în vederea integrarii Romaniei în Uniunea Europeana în anul 2007. Presiunile sunt uriase - inclusiv amenintarea privind activarea Clauzei de salvgardare -, iar termenele sunt foarte scurte.
Trebuie sa ne amintim ca, începand de anul acesta, institutii de frunte, precum Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii, au trecut prin transformari radicale si de profunzime. E nevoie de timp pentru ca institutiile sa se adapteze si sa faca o apreciere critica a noului lor rol. Ministerului i-a fost încredintata de catre Guvern sarcina de a face tot ce este necesar pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, inclusiv dificila provocare de a contribui la eradicarea coruptiei. Consiliul Superior al Magistraturii învata cum sa îsi asume noile responsabilitati si cum sa raspunda la exigente sporite. Nu ar trebui sa fim surprinsi daca, initial, exista anumite diferente pe masura ce fiecare institutie îsi testeaza noii parametri. Este încurajator faptul ca Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii s-au angajat într-un dialog referitor la modificarile legislative care sunt necesare, deoarece o astfel de cooperare este esentiala pentru progresul reformei Justitiei din Romania. Un alt aspect pozitiv este acela ca modificarile propuse sunt acum publicate pe pagina de Internet a Ministerul Justitiei si este pus la dispozitie un forum care încurajeaza schimburile de comentarii si observatii.
Ce parere aveti despre rezistenta la schimbare pe care o arata anumite persoane implicate in discutiile despre reforma? E ceva politic sau ceva personal?
Romania duce în prezent o lupta tipica, cea a oricarei tari care se confrunta cu schimbari semnificative. Institutiile, ca si oamenii, au tendinta de a se simti incomodate de schimbari - sunt lucruri noi, care provoaca neliniste si, uneori, chiar putina teama. Prin urmare, rezistenta în fata schimbarii nu trebuie interpretata neaparat ca fiind personala sau politica, ci, mai degraba, ca un fenomen uman normal. Schimbarea înseamna de asemenea si ca partizanii starii de fapt actuale se confrunta cu pierderea prerogativelor si, înca o data, nu trebuie sa fim surprinsi daca vor fi unii care se vor opune reformelor propuse.
Esential este faptul ca - dincolo de aceste dificultati lesne de înteles - cadrul legislativ este solid si ca este gandit temeinic. Dobandirea independentei Justitiei este piatra de temelie a unei democratii functionale si a statului de drept. Cu toate acestea, independenta ca atare nu înseamna prea mult. Aceasta trebuie sa fie însotita de responsabilitate si de mecanisme care sa îi traga la raspundere pentru faptele lor pe cei care se ocupa de interesul public. Romania înca face eforturi mari sa gaseasca modalitatile optime pentru realizarea acestui lucru - dar are putin timp pentru analiza si reflectie. De pilda, ar fi fost de dorit sa se organizeze dezbateri publice bine structurate si sa se solicite opinia principalilor beneficiari si a expertilor. Cu toate acestea, nu este suficient timp pentru acest tip de discurs public si cred ca, în conditiile date, face fata cat poate de bine.
Comparativ cu Romania, cum este sistemul de Justitie in Bulgaria, colega noastra de aderare la UE?
Dupa parerea mea, are loc o falsa dezbatere referitor la cat de bine se tin, prin comparatie, Romania si Bulgaria în cursa spre aderare. Aceasta nu este o competitie sportiva. Este, mai degraba, o provocare imensa pentru doua tari de a dezvolta - fiecare în directia sa - institutii publice solide care sa treaca testul eficientei, transparentei si principiilor democratice, indiferent cine detine puterea. Cred ca aceasta încearca sa faca oamenii de buna-credinta din Romania - un angajament pe care noi, cei care avem privilegiul de a lucra în Romania, îl salutam.

VIORICA COSTINIU, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania
Este vital sa se distanteze elementul politic de autoritatea judecatoreasca

Credeti ca Justitia are nevoie in momentul acesta de modificarea legilor de organizare pentru ca sa continue?
Absolut. Este mai mult decat obligatoriu sa aiba loc modificarea celor 3 legi si chiar acum este momentul sa o facem, pentru ca, din cauza lacunelor legilor, a deficientelor, a grabei cu care au fost construite, vor aparea efecte negative care se vor repercuta atat asupra activitatii CSM, dar si asupra instantelor si Parchetelor. De aceea, noi sustinem ca ea trebuie sa aiba loc acum si repede, dar asta neinsemnand altceva decat parcurgerea fireasca a etapelor care presupun elaborarea unor legi organice de asemenea importanta. Pentru ca a merge tot in acest stil "heirupist" nu va face decat sa peticeasca iar legea pe ici, pe colo si, mai mult ca sigur, vom avea surpriza ca peste un an sau doi sa facem din nou modificari. Aceasta lipsa de stabilitate, mai ales inauntrul organizarii administrative, executive a sistemului insusi, are repercusiuni certe asupra activitatii judiciare. Si atunci, in momentul in care ai un sistem pus la punct, in care sarcinile sunt foarte clar reglementate prin lege cu privire la cei care-si asuma raspunderea administrarii Justitiei, atunci problemele care se discuta - incarcatura de dosare, numarul de personal, fie judecatoresc, fie auxiliar, tergiversarea sau celeritatea degajarii cauzelor etc. - isi vor gasi o solutie in modul in care vor fi aplicate legile, dar legi intr-adevar constructive si bune.
Care sunt, din punctul de vedere al AMR, partile bune si cele controversate ale propunerilor ministerului?
Printre elementele bune ale proiectului sunt: caracterul permanent al functiei membrilor CSM; statuarea prin lege a incompatibilitatilor celor care detin functii de conducere cu activitatea de membru in CSM; posibilitatea ca un procuror, in conditiile in care i se infirma, in contradictie cu legea, o solutie sau este o interventie in dosar fara o motivatie legala, sa aiba posibilitatea sa sesizeze CSM. Sunt insa alte elemente pe care nu le sustinem - de exemplu, golirea de continut a competentelor CSM in ceea ce priveste Parchetele care constituie Ministerul Public. Din acest punct de vedere, a face legea in sensul in care s-a dorit initial de Ministerul Justitiei nu ar insemna decat readucerea intregului sistem al Parchetelor la o situatie anterioara anului 2004 si chiar anterioara anului 1989, cand procurorul general era persoana in mainile careia se aflau absolut toate dispozitiile legale care orientau si aveau autoritate asupra carierei unui procuror. Si atunci, dispozitia pozitiva de a da posibilitatea procurorului care instrumenteaza un caz sa sesizeze o ilegalitate facuta de procurorul superior ierarhic vine intr-o contradictie totala cu faptul ca procurorul general este cel care evalueaza activitatea, care organizeaza concursurile sau examenele de promovare. Pentru aceste concursuri trebuie indeplinite niste conditii care, de asemenea, se evalueaza tot la nivelul acesta inalt, si atunci mana procurorului general devine practic una discretionara, cata vreme are toate normele legale de a "stapani" cariera unui procuror.
Dar cum credeti ca se poate personaliza responsabilitatea in Justitie?
Ati vorbit de golirea de continut a competentelor CSM. Daca, de exemplu, ne critica Uniunea Europeana ca n-avem o Justitie eficienta, cine raspunde acestor critici: Guvernul sau CSM?
Cu privire la numirile in functii, pentru Romania este vital ca cel putin pentru o perioada sa se distanteze elementul politic de ce inseamna autoritatea judecatoreasca. Suntem nevoiti sa dam acest contur tocmai pentru a mai dezamorsa starile tensionate dintre Justitie si politic. In ceea ce priveste asumarea raspunderii pentru modul in care se realizeaza strategia de reforma, partenerii - CSM, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa ICCJ - trebuie sa conlucreze. Nu este important sa fie doar o singura conducere care sa gestioneze activitatile tuturor celorlalte si apoi sa fie purtatorul de cuvant al acestora, ci este nevoie ca acea institutie sa-si indeplineasca obiectivul sau. In primul rand, pentru Ministerul Justitiei obiectivul important este sa asigure buna functionare a serviciului public al Justitiei, exact lucrul pe care nu l-a facut in trecut si nu-l face nici in prezent. Nu exista nici un fel de noutate in activitatea Ministerului Justitiei legata de acest obiectiv, care este reglementat prin lege organica. In primul rand, Ministerul Justitiei este cel care gestioneaza toate finantele instantelor. Daca un complet de judecata are o suta si ceva de dosare intr-o zi, intra de doua ori pe saptamana intr-o astfel de sedinta si lucrurile merg asa saptamana de saptamana, va asigur ca primii nemultumiti de calitatea actului de Justitie sunt in primul rand judecatorii, ca sa nu mai spun de justitiabili. Raspunderea noastra este foarte mare: nu neaparat ca trebuie sa raspunzi public sau de o maniera sanctionatorie, ci in primul rand fata de constiinta ta si de modul profesionist in care intelegi sa-ti exerciti activitatea. Esti obligat sa faci niste compromisuri profesionale si sa reusesti, in aceste conditii vitrege, sa-i faci totusi dreptate cetateanului. Daca lucrurile acestea s-ar intelege la nivel guvernamental, indiferent de culoare, nuanta sau orientare politica, va asigur ca foarte curand s-ar vedea si rezultatele pozitive.

OVIDIU BUDUSAN, avocat, fost procuror
O propunere perfectibila, dar un categoric pas inainte

D-le Budusan, ati facut parte din magistratura, pe care ati parasit-o in 2001.
Am parasit-o prin demisie, ca urmare a unui proces, pe care l-am castigat.
Cum vedeti acum sistemul, din afara?
Eu cred ca s-au produs si schimbari pozitive, au aparut oameni care incep sa functioneze in regula in acest sistem. Din pacate, au ramas si multi oameni care nu inteleg regulile functionarii unei Justitii democratice si din pricina carora sistemul de multe ori da rateuri.
Care credeti ca e cauza principala a acestor rateuri?
In principal, in cei 15 ani care au trecut de la revolutie, inca nu am reusit sa facem o constructie foarte solida. In sistem au venit oameni, au plecat oameni. Avem destul de putini magistrati de cariera. Din pacate, sistemul a fost busculat de puterile politice care au condus Romania timp de 15 ani si asta a produs multe defectiuni. O alta cauza este si lipsa de vocatie in acest exercitiu democratic in ceea ce ii priveste pe magistrati.
Dvs., dupa ce ati castigat procesul, de ce nu v-ati reintors in magistratura?
M-am despartit cu greu de un sistem in care am muncit destul de multi ani, dar, luand in considerare persoana care conducea pe atunci sistemul, am opinat ca nu se pot intampla foarte multe lucruri bune si am optat pentru o alta profesie.
Ministerul Justitiei a propus continuarea reformei intr-un anumit fel. Credeti ca aceste propuneri vor contribui la eficientizarea sistemului si la transparenta?
Sistemul are nevoie de parghii prin care rezultatele, eficienta sa sa poata fi masurate intr-un mod foarte democratic, astfel incat, daca sistemul nu functioneaza, factorii responsabili sa dea socoteala. Din pacate, in sistemul legislativ actual lipsesc asemenea parghii. Ele trebuie insa introduse cu multa precautie si in egala masura trebuie intariti oamenii din sistem, cei care muncesc, nu cei care conduc. Doar intarind independenta celor ce muncesc in sistem si dubland aceasta independenta cu un sistem de cenzura la varf vom avea rezultate pozitive - si cand spun cenzura ma gandesc la evaluarea periodica democratica de catre foruri profesionale a activitatii unui sistem in ansamblul sau.
Ce parere aveti despre propunerea care vizeaza eliminarea posibilitatii ramanerii in functie a procurorilor dupa varsta de pensionare?
Ca regula, varsta aduce experienta profesionala in sensul bun al cuvantului. Sigur ca inaintarea in varsta are si diverse avataruri. Dupa parerea mea, aici trebuie cumpanit foarte bine si, eventual, introdusa o varsta la care sa se faca noi evaluari profesionale, care sa stabileasca daca persoana poate sau nu sa ocupe in continuare functia respectiva. Cred ca ar trebui facuta o evaluare de la om la om.
Ministerul a propus si distributia aleatorie a dosarelor de judecata.
As sugera ca acest principiu sa se extinda si la faza de urmarire penala si sa se refere explicit si la distributia aleatorie a dosarelor de ancheta catre procurori. Pentru ca procurorii deja au fost obligati printr-un text de lege sa se organizeze potrivit principiilor specializarii, pe birouri si servicii, si deja este asigurat cadrul organizatoric pentru a aplica principiul distributiei aleatorii. Acesta ar asigura o buna independenta a procurorului, i-ar feri pe multi procurori de imixtiuni politice si, de ce nu, i-ar feri si pe cetatenii care sunt implicati in acele dosare de eventualele directionari ale dosarelor catre oameni obedienti unor puteri politice. Asta ar fi un foarte bun pas pentru a scapa de obedienta politica a unor oameni din sistem.
Cum pot conlucra CSM si Ministerul Justitiei la infaptuirea actului de Justitie?
Exista foarte multa precautie fata de introducerea oricaror parghii legislative care vin sa cenzureze, fie si la varf, activitatea unui sistem. De unde vine aceasta precautie? Din teama ca cei ce vor fi pusi sa efectueze aceste evaluari vor incerca sa abuzeze de ele si in felul acesta vor produce defectiuni in sistem. Pana la un punct, este o precautie de inteles. Asa cum de inteles este necesitatea introducerii unor parghii care sa poata produce un sistem de evaluare. In mod clar trebuie asigurat un balans foarte bun intre tot ceea ce se cheama activitate de evaluare si cenzura si intre masurile care vin sa stavileasca orice imixtiuni politice in activitatea sistemului.
Beneficiarii principali ai acestei reforme sunt, pana la urma, judecatorii si procurorii, cei care participa activ la functionarea Justitiei. Cum credeti ca vad ei reforma?
Forul profesional compus din magistrati, atat judecatori, cat si procurori, priveste cu temeri spre orice schimbare, fiindca schimbarea vine sa induca ritmuri si reguli noi, necesita o inertie de asimilare a acestor reguli si sigur ca, in tot acest timp, sistemul e foarte complicat sa functioneze la parametri optimi. Pe de alta parte, acum putem constata ca el nu functioneaza la parametri si ceva trebuie facut.
Credeti in continuare ca factorul politic, de care spun ca se feresc atat de mult cei care se opun actualei reforme, are un cuvant greu de spus in Justitie?
Dupa parerea mea, la momentul de fata sistemul se misca absolut liber din perspectiva unor imixtiuni politice. De aici si un oarecare caracter haotic al anumitor intamplari judiciare pe care multa lume nu reuseste sa le inteleaga. Tocmai aceste intamplari haotice ma indeamna sa cred ca in prezent sistemul este liber de imixtiuni politice.
Ce rol credeti ca are perspectiva aderarii la Uniunea Europeana pentru aceasta reforma?
Presiune externa exista asupra tuturor cetatenilor. Fiecare, mai mult sau mai putin, priveste cu oarecare teama asupra noilor reguli pe care vine sa le aduca integrarea in UE. Unii le asimileaza mai usor, altii le asimileaza mai complicat. Nici oamenii din Justitie nu se pot comporta altfel. La aceasta stare contribuie foarte mult si profesionalismul si caracterul fiecarui om din cei care compun sistemul, pentru ca aceia care se simt absolut impliniti profesional desigur ca privesc cu mai putina teama, dar cei care au diverse cusururi se tem de regulile unei economii libere si ale unei societati democratice.
In opinia dvs., acest pachet pe care Ministerul Justitiei il propune acum este un pas inainte sau un pas inapoi, asa cum afirma unii politicieni si critici?
Categoric este un pas inainte, fiindca de o bucata buna de timp vorbim de lucruri care nu functioneaza. Sigur ca propunerea Executivului este perfectibila, anumite norme ar putea fi ajustate...

OCTAVIA SPINEANU, judecator la Curtea de Apel Bucuresti
Avem nevoie de magistrati de cariera

Ca persoana care lucreaza in sistem, ce parere aveti despre propunerea privind concursul managerial pentru judecatorii din functiile de conducere?
Nu e o idee rea ca functiile vacante sau care se vacanteaza sa fie ocupate printr-un astfel de concurs, dar trebuie consultat colectivul de magistrati. Insa daca un astfel de concurs ar fi organizat pentru absolut toate functiile, indiferent daca sunt sau nu ocupate acum, s-ar bulversa activitatea: judecatorii si-ar pune problema daca sa candideze, cum sa se pregateasca pentru a se prezenta la concurs, in loc sa-si desfasoare activitatea de judecata si sa-si urmeze programul firesc. Pe de alta parte, chiar daca cineva obtine rezultate bune la acest concurs, dar nu are abilitati comunicationale, nu poate ocupa o functie de conducere in mod eficient.
Referitor la procurori, cum vi se pare propunerea distribuirii aleatorii a cauzelor si posibilitatea procurorului de a contesta la CSM o masura, luata de unul dintre superiori, care i se pare abuziva?
Distribuirea aleatorie a cauzelor de catre judecatori este o masura extraordinar de buna si care trebuia luata de foarte mult timp, pentru ca in toate celelalte state europene se intampla asa. Nu pot sa spun ca pana acum distribuirea nu ar fi fost aleatorie, dar, pentru a creste increderea justitiabililor in actul de Justitie, e bine ca ei sa stie ca un anumit dosar ajunge intr-un anumit context numai prin rezultatul hazardului.
Cum comentati propunerea eliminarii posibilitatii ramanerii in functie a procurorilor dupa varsta de pensionare?
Daca pentru judecatori este asa, nu vad de ce ar fi fost pentru procurori altfel. Trebuie sa existe un tratament egal. Dar atunci cand se adopta o astfel de reglementare, e bine sa se tina seama de realitati: de masura in care este ocupata schema de personal, daca ea se poate ocupa intr-un timp rezonabil, astfel incat sa nu se produca perturbari in activitate, care si asa este foarte ingreunata.
Din experienta dvs., in afara de masurile acestea propuse de minister, credeti ca mai pot fi si alte chestiuni care trebuie luate in calcul pentru eficientizarea sistemului?
Mai este un articol pe care nimeni nu l-a bagat in seama nici de data aceasta, dar care stiu ca starneste nemultumire de mult timp, si anume cel care asimileaza vechimea in magistratura cu cea de la aproape toate celelalte profesii juridice. Or, daca dorim un sistem judiciar stabil, avem nevoie de judecatori care sa doreasca nu numai sa patrunda in magistratura, dar sa si ramana stabili ca magistrati de cariera. Ma refer aici si la avantajele care decurg din vechimea in magistratura. Mi se pare normal ca de aceste avantaje sa beneficieze numai cei care-si petrec o mare parte din viata in magistratura, nu si persoane care cred ca pot sa vina si sa plece oricand, pentru ca vor avea vechime in magistratura.

Grupaj realizat de Razvan Braileanu