De același autor
Interdicția de acces în România (și spațiul Schengen) primită de Ion Ceban, reținerea și arestarea mafiotului Plahotniuc în Grecia par să avantajeze PAS și să determine crearea unei noi strategii de către Moscova: coagularea unor blocuri electorale cât mai largi și susținerea unor partide mici/candidați independenți care nu au șanse să treacă pragul electoral pentru a lua voturi proeuropene de la cei dezamăgiți de PAS. Această strategie beneficiază de suportul propagandei distribuite masiv pe rețelele sociale.
Potrivit sondajelor, trei forțe politice au cele mai mari șanse să treacă pragul electoral: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Alternativa (BA) și un bloc fără nume. La limita pragului electoral, cu aproximativ 4%, se află Partidul Nostru al lui Renato Usatâi, care nu a avut niciodată opțiuni constante.
PAS este partidul aflat la guvernare din 2020, s-a remarcat în principal prin reușitele în politica externă, care au însemnat transformarea R. Moldova dintr-un stat izolat la nivel internațional într-un candidat cu șanse reale la integrarea europeană. În același timp, capitalul electoral al PAS (care la alegerile parlamentare din 2021 a obținut o majoritate de 63 de mandate din 101) s-a erodat din cauza dificultăților determinate de războiul din Ucraina (R. Moldova este statul care a primit cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor), a crizelor energetice repetate provocate de Rusia, a războiului hibrid purtat de oligarhii fugari și de Moscova, precum și a eșecului reformării justiției. Deși salariile și pensiile au crescut în timpul guvernării PAS, într-un sondaj realizat de Institutul Republican în mai 2025, 39% dintre respondenți consideră că primele două cele mai importante probleme cu care se confruntă R. Moldova sunt economia și nivelul de trai - prețurile mari. Pentru alegerile din 2025, PAS și-a înnoit lista candidaților cu artiști, sportivi, foști miniștri cu rezultate remarcabile (Nicu Popescu – fost ministru de Externe din partea PAS în perioada în care R. Moldova a depus cererea de aderare la UE, Marcel Spătari - fost ministru al Muncii din partea PAS care a reușit să majoreze salariul minim în sectorul public cu 81% și introducerea unei indemnizații universale pentru familiile cu copii și venituri reduse), precum și cu doi dintre liderii Blocului Împreună (de orientare proeuropeană).
Falșii proeuropeni
Blocul Alternativa a fost creat în jurul Mișcării Alternativa Națională (condusă de Ion Ceban) și mai include Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (președinte Ion Chicu), Congresul Civic (lider – Mark Tcaciuc). Capul de afiș al blocului este fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 – Alexandr Stoianoglo.
Ceban, primar al Chișinăului la al doilea mandat, a primit de curând interdicție de acces pe teritoriul României (și în Schengen) „din motive ce țin de considerente de siguranță națională”. Ceban a fost ministru din partea PCRM și a ajuns deputat pe listele PSRM, ambele partide, proruse. A câștigat primul mandat pentru primăria Chișinăului cu o platformă prorusă. Începând cu 2022, și-a creat o platformă politică proeuropeană, pe fondul creșterii în sondaje a opțiunilor proeuropene. Mark Tcaciuc a fost ideolog al Partidului Comuniștilor și consilier al președintelui prorus V. Voronin. Alexandr Stoianoglo este ex-procurorul general (numit de fostul președinte prorus, Igor Dodon) care l-a scos din închisoare pe mafiotul fugar Veaceslav Platon. La alegerile prezidențiale din 2024, a fost susținut de mafiotul fugar Ilan Șor și de Rusia. Ion Chicu este ex-premier prorus, fost consilier al prim-ministrului comunist Zinaida Greceanîi. Blocul fals proeuropean e manevrat de oligarhii fugari Platon, Șor și de Moscova. La conferința de lansare a Blocului, Ceban a declarat: „Pledăm pentru integrarea europeană, vorbim și scriem în limba română, știm că există un război împotriva Ucrainei”. În trecut, cei patru lideri ai Blocului au susținut că în R. Moldova se vorbește „limba moldoveneasca” și nu au identificat Rusia drept agresor în războiul din Ucraina. În contextul interdicției de acces în România, Ceban a declarat că aceasta este o acțiune murdară de campanie electorală a Maiei Sandu și a PAS. Ceban nu a anunțat o reorientare prorusă a BA, dar este total discreditat ca proeuropean.
Prorușii asumați
Blocul fără nume are opțiuni deschis proruse și include Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM - condus de Igor Dodon), Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM - condus de Vladimir Voronin), Partidul Inima Moldovei (lider - Irina Vlah) și Partidul Viitorul Moldovei (președinte Vasile Tarlev). Vladimir Voronin și Igor Dodon sunt foști președinți proruși ai R. Moldova. Irina Vlah a fost deputat din partea PCRM și a deținut funcția de bașcan al Găgăuziei timp de două mandate, din partea PSRM. Până în 2023, Irina Vlah si-a construit întreaga carieră politică pe opțiuni proruse. Din 2023, a încercat să își relanseze cariera politică cu un discurs proeuropean. Vasile Tarlev a fost premier numit de Voronin în guverne comuniste.
Blocul a fost lansat de curând, după ce liderii acestuia (cu excepția lui Voronin) au făcut două deplasări la Sankt Petersburg și Moscova, prilej cu care au discutat despre relansarea relațiilor bilaterale Rusia - R. Moldova și reluarea importurilor de gaz (în ultimii ani, Moscova a provocat mai multe crize energetice în R. Moldova). Cu câteva zile înainte de crearea blocului electoral, Dodon s-a deplasat și la Minsk, unde s-a întâlnit cu președintele Alexandr Lukașenko pentru a discuta despre „relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și al celei ușoare”.
Blocul a fost creat la solicitarea Moscovei, chiar dacă între Voronin și Dodon, Voronin și Irina Vlah există animozități vechi, determinate de plecarea acestora din PCRM și crearea unui partid de stânga - PSRM, care era un concurent al comuniștilor.
Cele două blocuri sunt pionii principali ai Rusiei pentru alegerile parlamentare din 2025 și scopul creării lor este acela de a nu pierde voturi prin înscrierea în cursă a unor partide care nu vor reuși să obțină minimum 5% din sufragii, necesare atingerii pragului electoral.
Rusia mizează și pe alți pionii politici – Partidul Moldova Mare, condus de fosta procuroare Victoria Furtună, partidele mici (fals) proeuropene și (sau) unioniste, candidații independenți (fals) proeuropeni. Victoria Furtună are o platformă iredentistă (care propune crearea unui stat Moldova Mare, care ar trebui să includă atât R. Moldova, cât și teritorii din Ucraina și România). În ultimele luni, Furtună a încercat să copieze profilul de candidat al lui Călin Georgescu - mesaje cu conținut religios transmise de la Mănăstirea Putna (și biserici din R. Moldova), neutralitatea, suveranitatea și vestimentație tradițională. În plus, rețelele sociale au fost invadate de mesaje (în special video) ale Victoriei Furtună. Cariera politică a Victoriei Furtună a început în 2024, după ce a demisionat din procuratură pentru că SIS i-a refuzat accesul la informații secrete de stat pe motiv că ar reprezenta „o amenințare la adresa securității naționale” a R. Moldova. A candidat la alegerile prezidențiale din 2024 și a obținut 4,45% din voturi, în localitățile controlate de Ilan Șor. Doar în situația în care Șor va reuși să reactiveze rețeaua de fraudare a alegerilor folosită în 2024, Partidul Victoriei Furtună ar putea să depășească pragul electoral (în sondaje este cotat la 3%).
Cine mai face jocul Rusiei
Alți pioni ai Rusiei sunt partide mici cu discurs unionist sau proeuropean. Cele mai bune exemple în acest sens sunt Clubul pentru Unitate și Bunăstare (CUB) și Partidul Democrația Acasă (PDA). Liderul CUB, Igor Munteanu, a criticat aspru decizia României de a impune interdicția pentru Ceban, susținând că aceasta reprezintă o ingerință a UE în procesele electorale din R. Moldova. Președintele PDA, Vasile Costiuc a încheiat un protocol de colaborare cu AUR și l-a susținut pe George Simion la alegerile prezidențiale din 2025.
Jocul Rusiei este făcut (cu intenție sau din orgoliu personal) și de candidații independenți. Până acum, opt persoane au anunțat intenția de a candida independent (niciun candidat independent nu a reușit să ajungă deputat în cei 35 de ani de independență ai R. Moldova, în contextul unui sistem proporțional). Partidele mici și candidații independenți, care nu trec pragul electoral, ar putea să obțină cumulat voturile care i-ar permite PAS să formeze o nouă majoritate.
Toate blocurile și partidele mici, precum și candidații independenți au un discurs anti-PAS și Maia Sandu, chiar dacă unii dintre aceștia par să ocupe același culoar electoral.
Rusia încearcă să influențeze rezultatele alegerilor din 2025 și prin războiul hibrid, care antrenează acțiuni masive de propagandă anti-Maia Sandu și PAS. În ultimele săptămâni au apărut în spațiul public informații despre campanii online similare celei desfășurate pentru Călin Georgescu: contactarea de pe numere de telefon din Rusia via Telegram a unor influenceri cu propuneri de colaborare pentru difuzarea contra cost a unor mesaje politice; propulsarea unor influenceri cu falsă popularitate (obținută contra cost). În același timp, liderul Blocului Împreună, Ștefan Gligor, a denunțat public tentative de preluare a formațiunii și folosire a strategiei lui Călin Georgescu, ce urma să fie livrată de un angajat din R. Moldova al companiei Kensington. În tot acest timp, rețelele sociale sunt invadate de conturi false sau reale care distribuie propaganda.
Potrivit investigațiilor publicate de Rise Project România, în campania de propagandă prorusă împotriva guvernului proeuropean sunt folosiți și bani publici românești proveniți din subvenția acordată partidului AUR. Campanii proruse având ca temă R. Moldova desfășoară diverse posturi TV și radio din România (Gold FM, Realitatea TV), precum și site-uri românești și din R. Moldova (Gândul.ro, Activenews.ro, 60m.ro, Timpul.md și Ziua.md).
Societatea civilă de la Chișinău este sceptică cu privire la șansele PAS de a obține majoritatea, chiar și în contextul unor evenimente care ar putea avantaja PAS (interdicția impusă lui Ion Ceban și reținerea mafiotului Vlad Plahotniuc în Grecia, la solicitarea autorităților de la Chișinău). Se speculează că PAS ar putea realiza majoritatea cu Partidul Nostru al mafiotului Renato Usatîi, un personaj îmbogățit în condiții suspecte și cu dosare penale în Rusia.
O eventuală majoritate prorusă (puțin probabilă) ar duce la tergiversarea sau anularea procesului de integrare europeană și ar transforma R. Moldova într-un nou instrument al Rusiei împotriva Ucrainei.
