Falimentul Univers’all: sever avertisment pentru capitalul autohton

Ilie Serbanescu 03.01.2007

De același autor

Falimentul lantului de magazine Univers’all, cu capital autohton, in chiar preajma aderarii Romaniei la UE, este un sever avertisment pentru soarta capitalului autohton in conditiile "marii" globalizari in general si in special ale "micii", dar profundei globalizari in segment european pe care o antreneaza apartenenta la UE.

Sansele capitalului autohton sunt minime. Univers’all era o companie puternica, si nu un magazin de la coltul strazii, detinand supermarketuri in mai multe orase ale tarii. Dupa cum a recunoscut oficial administratorul general al retelei, "deschiderea unor lanturi de magazine internationale ne-a redus foarte mult vanzarile si am inceput sa pierdem bani". Conditii in care, Univers’all a decis sa vanda amplasamentele si sa iasa din joc. Iesirea acestei retele comerciale de pe piata este cu atat mai ingrijoratoare cu cat se produce in plin elan al retail-ului in Romania, si nu intr-o perioada de depresie a vanzarilor. Dar, semnificativ, se produce intr-o perioada de agresiva ofensiva din partea hipermarketurilor internationale (Metro, Selgros, Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland etc.). Ceea ce demonstreaza vulnerabilitatea capitalului autohton in fata mult mai puternicului capital strain, chiar si in conditiile unor piete in expansiune, cand, in principiu, se spune ca se gaseste loc pentru oricine. Este de presupus ce soarta il paste in eventuale conditii de restrangeri ale pietei.

S-ar putea ca, in cazul specific al Univers’all, actionarii sa nu ramana in aer din cauza falimentului, in masura in care, profitand de pe urma expansiunii pietei imobiliare, pot valorifica prin vanzari amplasamentele detinute. Dar in alte cazuri, fosti corifei ai capitalului romanesc ar putea ramane in urma falimentelor pur si simplu coate-goale.

Cazul Univers’all atrage inca o data atentia, intr-un mod sever, asupra faptului ca singura sansa a capitalului autohton o constituie asocierea firmelor romanesti din diferite sectoare si domenii pentru a infrunta pe cat se poate forta financiara si de piata a capitalului strain. Nu numai firmele romanesti in sine trebuie sa caute aceasta asociere, in forme institutionale sau macar pe proiecte, dar autoritatile romane sunt datoare si ele sa incurajeze si sa promoveze concret asemenea abordari.

Multi au strambat din nas cand, la initiativa presedintelui Basescu, noul pe atunci ministru al Transporturilor a modificat o serie de prevederi ale licitatiilor organizate pentru obtinerea de contracte de constructii de autostrazi spre a permite si firmelor romanesti sa participe si sa castige. S-a strambat din nas pentru ca, vezi Doamne!, ar fi fost scoase din joc firme straine de reputatie, cu toate ca se stia prea bine ca atatea si atatea dintre aceste firme vin doar cu carti de vizita impresionante in Romania, dar nu si cu muncitori, specialisti sau macar cu utilaje, facand treaba tot cu firmele romanesti in calitate de subcontractanti.

S-ar putea insa ca atunci sa se fi spart gheata spre o noua si necesara abordare. Pentru ca remarcabil in episodul cu pricina nu a fost modificarea in sine a conditiilor de licitatie, spre a se face loc si unor firme romanesti, ci asocierea a trei firme romanesti intr-un consortiu de o forta financiara si de piata mai acatarii, care a putut tocmai astfel sa preia in constructie un tronson, deocamdata modest, de autostrada. A fost insa un inceput bun, chiar daca a fost vorba de firme suspectate de a constitui clienti politici abonati la contracte de asfaltari din bani publici.

Deschiderea respectiva - cu toate aspectele ei mai putin fericite, unele poate chiar contestabile - nu a ramas fara urmari. De curand, 11 firme autohtone de constructii, cu o cifra de afaceri totala echivaland cu circa 600 de milioane de euro, au decis infiintarea unui consortiu destinat sa faca fata concurentei companiilor straine in realizarea lucrarilor de infrastructura proiectate in Romania. Consortiul, care cuprinde numele grele romanesti ale sectorului de constructii si care lucreaza din greu, nefacand doar asfaltari de drumuri, este deschis si altor participari, caci va functiona pe proiecte in sectoarele imobiliar, energetic si al protectiei mediului.

Daca tendinta de asociere si aliantele in randurile capitalului autohton nu se vor extinde, iar autoritatile romane nu le vor promova, romanii vor deveni inevitabil, chiar in numai cativa ani, un popor de salariati la capitalul strain.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22