Interesele Rusiei si cartea jucata prost de Romania

Ilie Serbanescu 01.12.2006

De același autor

Daca iesirea publica mai putin diplomatica a d-lui Basescu in legatura cu folosirea Gazprom de catre Rusia ca instrument politic este discutabila si, ca atare, a si fost taxata de unii, supararea presedintelui este pe deplin de inteles. Caci Romania se afla in corzi in domeniul energetic si, desi se situeaza in zona de posibil tranzit intre marile concentrari de resurse (Rusia si Caspica) si, respectiv, de consum (Europa Occidentala), s-ar putea sa fie ocolita de noile trasee de transport de petrol si gaze si, deci, scoasa din joc. Cat din ceea ce se va intampla in acest sens ar putea sa aiba ca sorginte Rusia este o intrebare la care nu se poate da un raspuns net.

Jocurile Rusiei sunt poate mai greu de deslusit si anticipat la detalii, dar interesele Rusiei in domeniu sunt clare si, ca atare, si miscarile ei pe fond sunt previzibile. Rusia nu poate sa nu-si foloseasca imensele resurse de petrol si gaze - singurele serioase la dispozitia unei tari europene - pentru a-si realiza si interesul politic in zona si pe plan geostrategic. Rusia nu a fost doar un exportator de purtatori de energie, folosind aceste exporturi si ca vector politic. Si cu cat economia Rusiei se asaza si dezvolta, cu atat mai putin Kremlinul va fi dispus doar sa faca pe vanzatorul de energie, furnizor al unei Europe practic zero din punct de vedere energetic. Europenii, fie din Est, fie din Vest, vor trebui sa plateasca un pret pentru hidrocarburile din Rusia. Si nu va fi vorba doar de preturile mereu mai inalte ale acestora.

Interesele Rusiei sunt de asemenea foarte clare in legatura cu si mai marile resurse din zona Caspicii, singurele care le pot concura pe cele proprii in trimiterea catre Europa. Rusia se va sforta din toate puterile ca aceste resurse sa nu ajunga in Europa eludand un control rusesc, mai ales ca pentru a ajunge in Europa trebuie sa tranziteze fie Rusia, fie zone precum Marea Neagra sau tari limitrofe pe care Rusia le considera ca facand parte din sfera ei de maxim interes strategic.

Este lesne de inteles de ce Rusia nu doreste sa semneze Carta Energiei, care ar obliga-o, macar ca principiu, sa dea asigurari, pe de o parte, de furnizare continua si, pe de alta parte, de tranzitare a teritoriului rusesc pentru hidrocarburile caspice.

 Dupa 70 de ani de comunism, Rusia s-a adaptat rapid la regulile economiei capitaliste si, in ultima instanta - preluand exemplul chiar al capitalului occidental - pretinde pentru capitalul sau participatii in economiile europene, in schimbul aprovizionarii cu energie. Doar Germania pare sa se fi aratat dispusa sa ofere aceasta deschidere pentru capitalul rusesc si, nu intamplator, dincolo de reluarea unor intelegeri politice istorice, Germania se bucura din partea Rusiei de cele mai concrete asigurari de aprovizionare cu gaze naturale. O conducta de sub Marea Baltica va aproviziona direct Germania, spre disperarea Poloniei. Si tot felul de intermediari ruso-germani se ocupa de preluarea gazului rusesc pentru tari din Centrul si Estul Europei, inclusiv Romania. Spre deosebire, de pilda, de Marea Britanie, care a facut tot posibilul sa blocheze preluarea de catre Gazprom a principalei companii britanice de distributie a gazelor, Germania a incuviintat o participatie de 50% a Gazprom intr-o companie care va distribui gazul rusesc si care va avea drept de furnizare din Germania a gazului rusesc si catre alte tari europene.

Cel putin pana acum, Romania si-a jucat prost cartea, fara o viziune strategica in domeniul energetic. Romania trebuia probabil sa dea ceva Rusiei - de pilda, una din distributii - pentru a dobandi accesul direct si deci mai ieftin la gazul rusesc, daca nu din alte considerente strategice, macar din acela - simplu ca buna-ziua - ca alt gaz decat cel rusesc nu exista in zona pentru aprovizionare pentru multi ani de aici incolo. A mers, dimpotriva, pe mana a diferite himere - precum Nabucco (Caspica-Turcia-Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria) sau Constanta-Trieste (Marea Neagra-Romania-Serbia-Croatia-Slovenia), proiecte care depindeau de altii, pentru care nu existau bani si pe care, vai!, atatia si atatia puternici in domeniu, in frunte cu Rusia, incercau sa le sabordeze. Si practic au si reusit, caci, prin simpla tergiversare, efectul este acelasi!

Ce a obtinut Romania? Nabucco si alte asemenea au ramas in stadiul de proiecte. A externalizat distributiile de gaze catre nemti si francezi, considerand probabil ca aceasta va constitui un pasaport pentru UE si chiar un fel de protectie fata de Rusia. Aceasta insa a pedepsit amarnic Romania. Nu a admis ca Romania sa importe gaz direct de la Gazprom. Importul il face o firma ruso-germana, agreata de Gazprom, si comisioanele uriase percepute de aceasta companie il fac pe consumatorul roman sa plateasca de se speteste. Mai rau, proiectatele depozite in Romania pentru gazul rusesc ar urma mai mult ca sigur sa fie construite in Ungaria, care strategic merge strict pe exemplul si mana Germaniei.

Si, pe deasupra, Romania s-a gasit sa mai si instraineze exploatarea a jumatate din gazele lasate de Dumnezeu romanilor prin privatizarea Petrom, rapindu-si astfel spatiul de manevra pe care il mai avea in fata dependentei de gazul rusesc. Un spatiu de manevra mai mult decat necesar pana cand poate, totusi, Dumnezeu se va milostivi si o vana din hidrocarburile caspice va trece si prin Romania.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22