Legislatia a intrat pe maini private

 In mod incredibil pentru o tara europeana - nu neaparat membra a  UE, dar europeana si nu bananiera, fosta coloniala de prin Africa -, in Romania legile au ajuns sa fie facute nu de reprezentantii statului, asa cum este acesta, bun sau rau, ci de exponentii unor grupuri private, prin interventii la scena deschisa si nu doar prin presiuni, zise de lobby, in culise.

Nu trebuie sa fii analist politic, economic, fiscal sau financiar pentru a sesiza - si nu trebuie sa fii deoarece se vede de la o posta - ca asa-numita taxa pentru prima inmatriculare in Romania, introdusa in noua legislatie fiscala, vizeaza, prin diferentierile fabuloase, anormale, in functie de varsta autovehiculelor, nu atat apararea tarii de agenti poluanti, cat mai ales interesele importatorilor de masini noi, toti cu pozitii influente in randurile factorilor de decizie romani, parlamentari sau guvernamentali. La fel, in privinta reglementarilor legale asupra accizarii tigarilor, caz in care au ajuns producatorii straini de tigari din tara sa se certe intre ei din cauza avantajarii unora mai cu mot dintre acestia.

Sunt, din pacate, doar doua exemple din multe altele de mai mare sau de mai mica notorietate. Nu cunoastem culisele parlamentare si guvernamentale pentru a aduce in atentie probabil sutele sau miile de cazuri de reglementari legislative sau administrative adoptate de fapt in favoarea unor grupuri de interese si nu doar in numele unor principii ori in vederea solutionarii unor probleme. Aflam insa indirect de astfel de reglementari numai atunci cand, in aplicarea acestor reglementari, se constata ca ele joaca in favoarea unor grupuri de interese, in timp ce problemele reale raman in aer. Nu mai vorbim de noianul de reglementari cu caracter legislativ sau administrativ - precum norme de aplicare, contracte de privatizare, hotarari guvernamentale, ordine ministeriale - care, in executie, te lasa cu gura cascata ca leaga de maini si de picioare autoritatile sau produc efecte in detrimentul statului roman, singurii beneficiari fiind niste grupuri de interese autohtone sau, mai nou, straine.

Cu totul si cu totul descurajant este faptul ca, si daca nu se aduc pe tapet exemple din culise, cele la vedere sunt absolut suficiente pentru a evidentia influenta, acceptata in mod regretabil de autoritati, a unor grupuri de interese in initierea si finalizarea reglementarilor legislative si administrative.

Este absolut dezolanta situatia din domeniul asigurarilor, unde s-a atins probabil paroxismul, caci aici s-a pierdut pur si simplu pe drum interesul statului roman si al asiguratilor, aproape totul fiind la cheremul companiilor private de asigurari, cele mai multe straine, care fac si desfac legi dupa cum vor, de fapt dupa cum le dicteaza interesele lor de profit.

De cativa ani, reprezentanti bine intentionati ai statului roman incearca sa introduca o lege a asigurarii obligatorii a imobilelor, obligatorie avand in vedere multimea de proprietari imobiliari din Romania, dar si starea lor financiara precara pentru incheierea de asigurari normale. Legea ar viza nimic altceva decat sa se stranga niste bani ca, in eventualitatea - de altfel anuntata si previzibila statistic - a unui cutremur major, sa existe un fond pentru a se face cat de cat fata situatiei. N-ar fi mare lucru, dar tot s-ar strange ceva, de ajutor, intrucat statul singur nu poate face fata financiar unui dezastru. Totul este insa blocat la interventia companiilor private de asigurari. Nu vor sa participe la sistem, pentru ca ar trebui sa scoata ceva bani din buzunar. Nu vor insa nici ca o companie de stat sa preia gestiunea asigurarilor obligatorii, invocand concurenta neloiala. Pai, ce doresc companiile private de asigurari? Raspuns: profituri si iar profituri, fara nici un fel de responsabilitati! Si fapt este ca legea nu a fost adoptata! Ar urma, poate, prin vara! Situatia convine de minune companiilor private de asigurari: daca vine un cutremur, ele raman cu profiturile intacte, in timp ce proprietarii de imobile si statul roman cu dezastrul! La ce bun atunci sa mai existe sistem de asigurari?!

Adevarata fata a companiilor private de asigurari, repetam, in majoritate straine, a aparut inca o data cu ocazia noului Cod rutier. Acesta, in mod modern - hai sa-i spunem, european -, a prevazut posibilitatea rezolvarii directe, fara birocratia si timpul pierdut la politie, a acoperirii daunelor din accidentele usoare, fara victime. Companiile private de asigurari n-au fost de acord. Cica s-ar fi facut aranjamente intre cei implicati. Dar ce, acum nu se pot face asemenea aranjamente, daca asta ar fi problema?! Dar nu asta este problema! Companiile private de asigurari nu vor sa scoata din buzunar nici bruma de bani pe care ar implica-o procedura constatului amiabil, in legatura cu angajarea de personal specializat suplimentar. Obisnuite sa cheltuiasca putin si sa incaseze mult in Romania, companiile private de asigurari vor totul mura-n gura de la politie. Si au castigat! Legislativul a decis ca procedura constatului amiabil nu se va aplica.

Culmea a fost atinsa in materia pensiilor private. Degeaba au intervenit reprezentanti ai sindicatelor si societatii civile, nu doar evocand, ci si cuantificand pericolul ca, la comisioanele prevazute pentru companiile de administrare a fondurilor private de pensii, sa se obtina, dupa doua-trei decenii de cotizare, chiar mai putin decat s-a cotizat! Societatile private de asigurari - care vor fi de fapt cele eligibile sa administreze fondurile private de pensii - au fortat de o asemenea maniera lucrurile, incat in parlament s-a votat dupa cum au dorit ele. Reprezentantii statului roman au cedat presiunilor si au facut jocurile companiilor private, indeosebi straine, de asigurari, de parca pensiile private - in care-si pun speranta atat de multi romani nevoiasi - ar fi facute nu pentru asigurati, ci pentru companiile de asigurari!

Orice zambet de pe buze piere si orice comentariu este de prisos, gandindu-te ca, in sistemul pensiilor private, aceste companii nu vor face, cel putin 20 de ani de la intrarea in vigoare a sistemului, decat sa incaseze cotizatii, nefacand nici o plata. In Romania, companie de asigurari sa fii, ti se permite orice! Statul ii joaca-n struna, asiguratii sunt luati de fraieri! Si mai vin si niscai analisti sa ne dojeneasca pentru ca din cauza unor mentalitati invechite nu s-ar dezvolta piata asigurarilor in Romania!