Crimeea, România şi datoria libertăţii

Ioan Stanomir 03.03.2014

De același autor

Invazia rusă din Crimeea este unul dintre acele fapte dramatice ce repune frământările groteşti din România lui februarie 2014 în contextul lor natural. Discuţiile interminabile despre vina în ruperea unui proiect politic ivit sub semnul resentimentului, ( este vorba de defunctul USL), eforturile, grăbite şi improvizate, de a confecţiona o nouă majoritate, vizitele externe stranii ale premierului în clipele de tensiune internaţională, apetitul pentru tranzacţionări penibile şi soluţii improvizate, toate acestea evocă calibrul mediocru şi jenant al elitei politice ce a aspirat şi aspiră să guverneze această naţiune. Ridicolul se amestecă cu dispreţul pentru normele juridice, iar arbitrariul este măsura în funcţie de care se judecă totul.

Drama din Ucraina ne somează să trecem , o dată pentru totdeauna, peste acest nivel de penibil public al României şi să reflectăm la datoria noastră de a lua act de datoria confruntării unei realităţi politice şi morale- armatele ruse ce iau în stăpânire acest teritoriu al Crimeii, în dispreţul garanţiilor pe care Rusia însăşi le-a acordat, în urmă cu două decenii, sunt semnul că libertatea naţiunilor este ameninţată, iar autocraţia rusă va duce, până la căpăt, lupta ei cu principiile democraţiei şi domniei legii.

În urmă cu ceva vreme, într-unul din puseele sale anti-occidentale, premierul Ponta evoca necesitatea de a dezvolta relaţii cu Rusia şi China, probabil spre a evita ca patria noastră să fie redusă la statutul de colonie occidentală. În aceste momente, înţelesul întreg al unor asemenea remarci este evident, chiar şi celor care preferă să se auto-iluzioneze. Modelul politic rus este testat,acum, pe teritoriul Ucrainei, în vreme ce parlamentul Rus nu este decât o anexă entuziastă a puterii prezidenţiale. Sfidarea de acum este parte din tentativa rusă de a se constitui ca alternativă la ordinea occidentală- internaţional şi domestic, Rusia mizează pe subminarea valorilor care definesc comunitatea europeană şi atlantică. Imperialismul este consecinţa, naturală, a refuzului pluralismului. Captivitatea în care este ţinută naţiunea rusă se cere fondată pe captivitatea rezervată altor popoare. Armatele ce mărşăluiesc sunt avangarda acestei viziuni despre tiranie, control şi violenţă statală.

De aceea, echilibristica USD nu ne mai poate amuza, în zilele în care Rusia redesenează graniţe şi intimidează naţiuni. Democraţia nu este un detaliu pe care o elită să îl ignore, după bunul ei plac, ci temelia eşafodajului care ne protejează împotriva recăderii în sclavie. Drama din Ucraina ne obligă să reafirmăm datoria pe care tindem să o uităm, sub presiunea penibilului mediatic:datoria de a reafirma şi apăra libertatea, în contra celor care îşi întemeiază autoritatea pe slăbiciunile, retragerile, compromisurile şi laşităţile noastre.

Articol publicat si pe site-ul contributors.ro.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2026 Revista 22