De același autor
Recent, am avut prilejul să urmărim un interviu acordat de George Friedman, președintele Institutului Stratfor și unul din cei mai eminenți geopoliticieni, postului ProTv.
Lărgimea de vederi cuprinzând ansamblul problemelor globale, claritatea, puterea de convingere a politologului fac interesante toate intervențiile d-sale , scrise sau verbale.
Ce ne spune dl. Friedman ? Strategic, Europa nu există iar NATO se reduce, de fapt, la armata Americană. Față de primejdia seculară ridicată de politica rusă de extindere in Balcani și de împrejmuirea noastră (marea țară de la răsărit este deja simpatizată de Serbia și Bulgaria iar Ungaria nu este departe de aceiași poziție) România nu poate decât să se întoarcă către SUA al cărei aliat natural este, împreună cu Polonia și Turcia.
Dar pentru a deveni o adevărată amică și parteneră a Americii, România trebuie să desăvârșească două condiții: să facă afaceri cu Statele Unite (se înțelege, profitabile) și să lichideze gangrena corupției care face din orice relație economică una problematică.
Pentru a mai deveni un partener strategic fiabil, dl. Friedman, care cunoște bine țara noastră, recomandă o înarmare corespunzătoare, căci numai cine se ajută pe sine merită să fie ajutat.
Spre deosebire de oamenii politici și de diplomați, dl. Friedman are avantajul de-a fi o persoană privată. D-sa poate să spună ce gândește, fără limba de lemn a oficialilor. Ca atare, merită un tip de ascultare privilegiat.
Este greu să îl contrazici pe președintele Stratfor: România are un interes în a fi aliatul SUA. Dar pot politicienii români să conteze sută la sută pe sprijinul Statelor Unite ? În această privință, anumite fapte istorice (care pentru unii dintre româniii mai vârstnici constituie chiar amintiri) sunt demne de relevat. Mă gândesc la momentul 1945-1947, când Regele, Partidele istorice, au primit din partea guvernanților de atunci ai Americii asigurări că în nici un caz Uniunea Sovietică nu va fi lăsată să suprime în România libertățile democratice. La puțin timp URSS a impus regimul de teroare, detențiile , colectivizarea, într-un cuvânt dictatura comunistă care a distrus clasa de mijloc și țărănimea provocând suferințe nesfârșite, pentru a ajunge la ruina economică și morală a României din care încă, la un sfert de veac avem cele mai mari dificultăți să ieșim. Întreaga clasă politică a României din vremea aceea a pierit în închisori sau de mizerie. A fi martir este o alegere, poate că nu toate victimele represiunii ar fi ales această cale morală privilegiată dacă nu ar fi existat asigurările diplomaților, membrilor misiunilor militare americane că SUA nu vor abandona România, până la sfârșitul anului 1947 când orice speranță s-a năruit. Dar încrederea în America era atât de mare încât și în anii cincizeci se murmura în popor că se va produce o intervenție salvatoare, vor ‘veni americanii’ doborând regimul de teroare și ură care apăsa ca un capac de plumb asupra națiunii.
Românii nu știau – și nu aveau de unde să știe – că marile puteri se înțeleseseră deja asupra unei partiții a Europei ; deja la Yalta, în februarie 1945, America și Regatul Unit acceptaseră zonele de influență iar România nu mai avea cum să evite catastrofa comunizării. Prin urmare, nu numai că diplomația americană dădea asigurări false dar decizia fusese luată în momentul în care guvernul Dr. Petru Groza punea bazele dictaturi pentru mai bine de patru decenii.
Prezența Americii în acest colț de lume care este România pare de dorit… dar, în perspectiva istorică pe care am amntit-o, trebuie să fie însoțită de asigurarea că angajamentul este fără reținere. America poate pierde o poziție în lume fără ca însăși existența ei să fie amenințată; situația nu este simetrică: pentru România, alternativa este între a fi sau a nu fi. Ar trebui elaborate acele garanții care să facă din alianța Americii cu țările din Est una perenă, care să excludă clauzele ascunse (prezente sau viitoare) cu o parte terță.
In interviul amintit, președintele Stratfor vorbește despre corupție. Este clar că corupția compromite, până la urmă, afacerile. Totuși nu trebuie uitat că există cei corupți și cei care corup. Pentru a nu lua decât un exemplu, recenta afacere a licențelor Microsoft a provocat inculparea câtorva foști miniștri români dintre care unii ar fi luat mită pentru achiziții la un preț considerabil mai mare decât cel public. Dacă acuzațiile se dovedesc, nu putem să nu amintim că nu numai luarea ci și darea de mită constituie o faptă penală. Atâta timp cât Microsoft nu este penalizat, penalizarea politicienilor români este unilaterală și poate părea chiar arbitrară. Justiția americană are prilejul să facă proba echității.
Precizând aceste împrejurări moderne și contemporane, discutându-le pe față putem spera ca alianța româno-americană să fie o soluție istorică la o problemă istorică.
 - Copy.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2024/05/foto 1 interviu joja pag 8.jpg)
Comentarii 11
Piedone - 11-02-2014
De ce sa deducem? Nu despre Rusia era vorba. Dar aveti dreptate cu razoiul de independenta. Nu uitati totusi ca Rusia nu a fost umbrela sub care noi am supravietuit. Ca aliati, am avut un rege de origine germana si tunuri Krupp. Rusii ne-au dat nimic pe gratis. Nici Americanii nu o vor face. Luati aminte la Ukraina.
RăspundeGeorge - 11-02-2014
Cred ca ordinea normal a cerintelor este: economic, politic si militar. Asta pentru ca ele definesc un determinism clar. Baza oricărei construcția oricărui subsistem / sistem sta resursele. Ele trebuiesc folosite cu chibzuinta (dintr-o viziune; după o strategie) si aparate fata de orice tendință de acaparare (forta armata). Când vom reface acest triunghi vom reusi sa vorbim si de o strategie de securitate, altfel resursele se vor cheltui fara o finalitate. Iar securitate rămâne astfel numai o expresie fara acoperire in practica.
RăspundeL. Gelehrter - 10-31-2014
Romania este din pacate intr-o situatie geopolitica ingrata. Atat dl. Vianu cat si onorabilii "talk-back-isti" sunt de acord atat ca alianta cu SUA este de dorit cat si cu faptul ca nu exista si nu pot exista garantii "beton". Solutia unica, dupa parerea mea, pe termen scurt, mijlociu si lung, este de a profita de aceasta alianta de moment pentru a "pune casa in ordine ", si, in paralel, cu ajutor american, de a investi substantial in puterea armata. La o adica, nu te ai prieten decat pe tine, si este bine ca acest prieten sa fie redutabil. Investitia in forta armata, sustinuta de actualul aliat , prezinta si un interes economic de loc de neglijat. O Romanie puternica militar,economic si politic, iata adevarata garantie.
RăspundeDanP - 10-28-2014
Despre onestitatea si beneficiul relatiei Romania - SUA, privita din ambele parti, se poate discuta foarte mult. Totusi, s-ar putea deduce din comentariu ca Rusia, contrar Americii, are aliati, dar si prieteni: is it right? Cel mai util ar fi sa iesim noi insine din pozitia si mentalitatea kurda: asa cum s-a facut ... alaturi de rusi trecerea Dunarii in 1877, lucrand in interesul propriu, dincolo de mici ciubucuri si plecaciuni ciudate
Răspundealzara - 10-24-2014
Dupa cum veti vedea, putini traitori in Romania au curajul sa - si puna intrebarile de mai sus . Deh, obicei dintr -o tara libera .
Răspundevitalie ciobanu - 10-23-2014
Problema e sa gasim dreapta masura intre frustrarea cauzata de nefasta noastra situare geografica (sub buza chitului), o fatalitate imuabila, si responsabilitatea ce ne revine ca indivizi, institutii, tara, in ce priveste faurirea propriului destin. Sa eradicam proastele obiceiuri, sa nu mai furam, sa nu mai mintim, sa nu profesam relativismul moral, sa ne respectam angajamentele si aliantele. Exista un punct "0", de la care poate porni schimbarea la fata a unui popor. Conteaza fiecare fapta buna. Conteaza modelele, valorile la care tzinem. Sa fim "oameni de isprava" - are limba romana asemenea nestemate, pe care e bine sa le dezgropam din uitare si sa le impunem ca pe niste titluri de noblete in societatea romaneasca. Afectiunea pentru America, mitul american sunt mobilizatoare si vitale pentru romani. Ele pot contracara relele obiceiuri balcanice. Ca si priceperea lacatusului german sau tenacitatea olandezului, care ridica diguri in fata marii, luptand cu stihia pentru fiecare metru de pamant. Asta se cheama Virtute. Sper sa o putem recupera, pentru ca traim in democratie, nu in bantustanul lui Putin.
RăspundeDVasile - 10-22-2014
Nu sunt de acord cu viziunea lui Ion Vianu din urmatoarele motive: Microsoft nu este SUA. Aflata in mainile fostilor ofiteri din servicii, activitatea entitatilor economice aflate in relatii cu firme straine a "statuat" legea mitei in dauna mecanismului licitatiilor de oferte cinstite, practic in dauna, mai intai a firmelor de stat romanesti si ulterior a statului roman; asta se intampla de 25 de ani si poate chiar de mai mult timp. Nu se poate invoca "asigurarea ca angajamentul este fara retinere" din partea SUA, cata vreme Romania este prabusita din interior da actiuni antiromanesti care au dus la scaderea drastica a capacitatii de aparare a tarii. Cine-si da viata neconditionat pentru altul? Suntem frati cu americanii, rude de gradul I? Jos cu Parlamentul, jos cu Guvernul, curatenie si pe urma putem cere ajutor.
RăspundePiedone - 10-22-2014
Exemplele de mai sus sunt emblematice pentru politica externa a USA. Si kurzii au patit-o in Irak dupa 1991 cand s-au revoltat impotriva lui Saddam care i-a gazat. Ei tot la indemnul lui G Bush s-au revolta sperand un ajutor care nu a venit niciodata. America are aliati nu prieteni. Cine crede altfel risk soarta kurzilor.
RăspundeGladiatorul - 10-21-2014
Da, domnule doctor, este foarte adevarat ca generatia bunicului meu s-a stins din viata cu aceste vorbe: "Anul acesta nu au venit americanii. Dar la anu' sigur vin". Este foarte adevarat ca stam cu frica-n san ca dupa Yalta si Malta cine stie unde si cine va mai trage cu creionul peste harta Europei. Dar mai e necesar un lucru : Trebuie sa ne dezvatam de prostul obicei de a intoarce armele impotriva aliatului. Indiferent cum s-ar numi acesta. Sa aratam ca stim si noi sa fim loiali pana la capat. Cu cele mai pretioase ganduri, G.
Răspundeprofesoru - 10-21-2014
1.Ideea Europei impartite in sfere de influenta la Yalta e un mit lansat de generalul de Gaulle, jignit ca nu a fost invitat. Filosofia lui Roosevelt era fundamental ostila sferelor de influenta. La Yalta s-a hotarat instaurarea unor regimuri democratice in Europa de Est si organizarea de alegeri libere. Sovietizarea Europei de Est nu a rezultat din intelegerea de la Yalta, ci din incalcarea de catre sovietici a angajamentelor asumate la Yalta. 2.Sa zicem, de dragul discutiei, ca nu putem avea incredere deplina in americani. Ce alta optiune avem? Nici una. Si ce ne cer americanii in schimb? Sa luptam impotriva coruptiei si sa extindem relatiile ec. cu SUA. Ceea ce oricum e in interesul nostru.
RăspundePeter Manu - 10-21-2014
Dl. Vianu are dreptate. Statele Unite ale Americii (tara al carei cetatean sunt din 1983) nu si-au dovedit interesul fata de Romania. Un exemplu concludent este absenta, de aproape 2 ani, a unui ambasador la Bucuresti. In plus, insarcinatul cu afaceri este fostul consul american de la Kolkata, India, un barbat al carui parcurs profesional nu a inclus, in ultimii 20 de ani, nci un contact direct cu tarile din estul Europei.
Răspunde